Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 449/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.449/CA
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile promovate în contencios administrativ de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, sector 5,-, și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, sector 1, nr.1A, împotriva sentinței civile nr.930 bis din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, ( la DNA - Serv. Teritorial C-ța), cu sediul în C,-, județ C și intimații pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sector 5,-, Inspectoratul de Poliție al Județului, cu sediul în C,--106, județ C, Direcția Națională Anticorupție, cu sediul în B, sector 1,- și intimatul chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr. civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare, având în vedere solicitarea recurentului pârât de a se proceda la judecata cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 cod pr.civilă.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța - secția civilă, reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI C, au solicitat ca prin hotărârea c e se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Politie al Județului Constanta la plata drepturilor bănești cuvenite reprezentând: prima de concediu de odihnă aferent anilor 2004, 2005 și 2006 actualizată în raport de indicele de inflație și sporul de fidelitate aferent anilor 2005, 2006 și 2007, actualizat în raport de indicele de inflație;
- obligarea pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative, în calitate de ordonator principal de credite, să cuprindă în bugetul propriu sumele necesare plății drepturilor bănești menționate;
- obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să vireze către Ministerul Internelor și Reformei Administrative fondurile bănești necesare plății sumelor cuvenite;
- obligarea la cheltuielile de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că au calitatea de ofițeri de poliție judiciară, desfășurându-și activitatea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța, beneficiind de drepturile și având obligațiile stabilite de lege.
Drepturile bănești pentru concediul de odihnă și modalitatea de acordare a acestora sunt reglementate de art.37 al.2 din nr.OG38/2003, drept suspendat prin legile bugetului de stat pe anii 2004 - 2006, având drept efect numai suspendarea succesivă a exercițiului dreptului polițiștilor de a beneficia de prima de concediu de odihnă, până la data de 31.12.2006.
Potrivit art.28 al.1 lit.a din Legea 360/2002, polițistul este îndreptățit a primi salariul lunar, compus și din sporuri, premii, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Astfel, art.6 din nr.OG38/2003 a consacrat dreptul polițiștilor de a beneficia de un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, pentru activitatea desfășurată în această calitate, conform art.2 alin.1 din nr.OUG118/2004 dispunându-se suspendarea aplicării în anul 2005. Ulterior nu a mai fost adoptat un alt act normativ care să conțină o dispoziție similară și pentru perioada ulterioară datei de 31.12.2005, astfel că obligația de plată a sporului de fidelitate aferentă anilor 2006-2007 revine pârâților.
În drept au fost invocate dispozițiile art.28 al.2 din OG nr.38/2003.
Prin încheierea nr.1046/30.05.2007 instanța sesizată a constatat natura cauzei ca fiind de contencios administrativ, în raport de dispozițiile art.784din Legea nr.560/2002 coroborate cu cele ale art.911din Legea nr.188/1999, cauza fiind înregistrată pe rolul secției de contencios administrativ sub nr-.
La termenul de judecată din 24.10.2007 apărătorul ales al reclamanților a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți și a Direcției Naționale Anticorupție și a Ministerului Public.
Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive și, pe fondul cauzei prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând, în esență, că nu poate fi obligat la plata drepturilor solicitate, întrucât în bugetul pe anii 2004-2006 nu a fost prevăzută plata acestora.
Direcția Națională Anticorupție prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat, pe cale de excepție, necompetența materială a instanței sesizate, apreciind că, în cauză, competența revine Curții de APEL CONSTANȚA; pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
Pârâtul Ministerul Public, prin întâmpinare, a invocat excepția necompetenței materiale, apreciind că soluționarea cauzei revine Curții de Apel București; pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect în raport de prevederile OUG nr.146/2007.
Atât pârâta Direcția Națională Anticorupție cât și pârâtul Ministerul Public au formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul admiterii acțiunii, acesta să fie obligat să vireze sumele necesare efectuării plăților.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât raportul juridic dedus judecății se referă la un litigiu de muncă între angajatori și angajați.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 930 bis din 22.04.2008 a fost respinsă excepția necompetenței materiale și admisă excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Economiei și Finanțelor, acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta fiind respinsă.
Acțiunea a fost admisă în contradictoriu cu ceilalți pârâți. Totodată, a fost respinsă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Cu privire la excepția necompetenței materiale, instanța a constatat competența de soluționare a Tribunalului, ca instanță de fond, conform prevederilor speciale din Legea nr.360/2002 coroborate cu ale Legii nr.188/1999 raportate la art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004.
Prima instanță a reținut și că Ministerul Economiei și Finanțelor nu se legitimează procesual, deoarece litigiul se poartă între angajatori și angajați în baza raportului de serviciu, singura instituție abilitată să cuprindă în buget sume reprezentând drepturi salariale fiind Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Cu privire la fondul cauzei au fost expuse următoarele argumente:
Reclamanții au calitatea de funcționari publici cu statut special de polițiști.
Potrivit art. 37 alin. 2 din OG nr. 38/2003 " a plecarea în concediul de odihnă polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Polițistul are dreptul să solicite acordarea salariului de bază cuvenit pentru perioada de concediu, cu anticipație. Salariul de bază și prima de concediu se plătesc cumulat, cu cel puțin 5 zile înaintea datei plecării în concediu".
Aceste dispoziții au fost suspendate prin legile bugetului nr. 507/2003, 511/2004 și 379/2005.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr. 486/2005 nu s-au mai prevăzut aceste suspendări și ca urmare, conform art. 62 alin. 2 din Legea nr. 24/ 2004 republicată, care prevede că la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră în vigoare, dispozițiile art. 37 alin. 2 și art. 6 din OG nr. 38/2003 au reintrat în vigoare începând cu data de 01.01.2007.
Potrivit art. 6 din OG nr. 38/2003 " pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne".
Exercițiul dreptului de a încasa sporul de fidelitate în anul 2005 fost suspendat prin dispozițiile art. 2 alin 1 din OUG nr. 118/2004 aprobată prin Legea nr. 28/2005.
Instanța a constatat că niciunul dintre aceste acte normative nu conțin vreo referire la eventualitatea desființării drepturilor, ci doar la suspendarea exercițiului lor, suspendare care nu echivalează cu înlăturarea drepturilor, dispozițiile prevăzute de art. 6 și 37 alin. 2 din OG nr. 38/2003 fiind în vigoare și nefiind abrogate.
Exercițiul dreptului de a încasa prima de concediu și sporul de fidelitate a fost suspendat pentru perioada 2004-2006, respectiv 2005, această suspendare având un caracter temporar (anual) ce nu echivalează cu stingerea dreptului; în consecință de aceste drepturi prevăzute de OG nr. 38/2003 trebuie să beneficieze persoanele îndreptățite, acestea reprezentând drepturi de remunerare a muncii care fac parte din conținutul complex al dreptului la muncă prevăzut de art. 41 și 53 din Constituție.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâții Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Public, instanța a apreciat că nu este întemeiată, obligația luării măsurilor ce se impun pentru asigurarea fondurilor necesare plății drepturilor revenind ordonatorului principal de credite, care, în speță, este Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Soluția a fost atacată cu recurs de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Recurentul Ministerul Public formulează următoarele critici prin motivele de recurs:
1. Tribunalul nu era competent să soluționeze prezenta cauză față de prevederile art. I din OUG nr. 75/11.06.2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, în acest sens invocându-se excepția necompetenței materiale;
2. Prin HG nr. 146/2007 s-a dispus plata primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, astfel că acțiunea reclamanților a rămas fără obiect;
3. Plata drepturilor bănești actualizate cu indicele de inflație s-a dispus în mod eronat, angajarea cheltuielilor din bugetul de stat putându-se face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate;
4. Plata sporului de fidelitate s-a dispus în mod eronat, suspendarea dreptului echivalând cu stingerea lui;
5. În mod nelegal s-a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, obligația de garanție existând potrivit art. 131 pct. 1 din legea nr. 304/2004.
Recurentul Ministerului Internelor și Reformei Administrative apreciază că salarizarea reclamanților se face potrivit normelor cuprinse în Anexa 4 din OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor din fondurile instituției unde au fost detașați, normele neincluzând prima de vacanță și sporul de fidelitate. În concluzie, MIRA nu poate fi obligată la plata drepturilor decât pentru perioada anterioară detașării, în măsura în care cererea include și o astfel de perioadă.
Recursurile au fost respinse pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. I din OUG nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției prevăd că: " cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivitOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivitOrdonanței Guvernului nr. 8/2007privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prinLegea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel.
Recursul împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție". Acestea se aplică și proceselor în curs de judecată, conform art. II.
Reclamanții, ofițeri de poliție judiciară salarizați potrivit OG nr. 38/2003 anexa nr. 4, nu se încadrează în categoriile vizate de ordonanță, motiv pentru care competența va fi apreciată conform art. 911din legea nr. 188/1999. Chiar dacă reclamanții s-ar fi încadrat în categoriile enumerate, întrucât cererea a fost soluționată de către prima instanță până la apariția ordonanței nr. 75/2008, recurenta putea cere doar înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării recursului, potrivit art. II alin. 3.Astfel, excepția necompetenței materiale nu este fondată.
Anexa 4 din OG nr. 38/2003 reglementează salarizarea polițiștilor care îndeplinesc funcții în afara Ministerului Administrației și Internelor și la regiile autonome sau la societățile comerciale proprii, stabilind următoarele:
1. "Polițiștii detașați în baza reglementărilor în vigoare să îndeplinească funcții în afara Ministerului d e Interne beneficiază de următoarele drepturi salariale:
a) salariul de bază al funcției îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea, potrivit legislației care se aplică în unitățile respective. Salariul de bază al funcției îndeplinite reprezintă salariul pentru funcția îndeplinită;
b) salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta, potrivit legislației care se aplică polițiștilor;
c) în situația în care drepturile salariale prevăzute la lit. a) și b) sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca polițiști încadrați în instituțiile din structura poliției pe funcții similare celor pe care le îndeplinesc la instituțiile unde sunt detașați, cei în cauză pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție. În acest caz drepturile salariale cuvenite conform prevederilor lit. a) se acordă de către unitățile unde sunt detașați, iar diferența până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de polițiști se acordă de către unitățile de poliție. Prin totalul drepturilor salariale se înțelege salariul de bază corespunzător funcției de polițist, asimilată, precum și celelalte sporuri și indemnizații cuvenite în calitate de polițist, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. La stabilirea salariului de bază corespunzător funcției de polițist, asimilată, va fi luat în calcul și salariul de merit, în condițiile în care polițiștii beneficiază de acest drept la instituțiile unde sunt detașați.
5. Polițiștii prevăzuți la pct. 1 beneficiază de premiile care se acordă polițiștilor, calculate, în condițiile reglementate pentru aceștia, asupra drepturilor plătite de către unitățile de poliție și achitate din fondurile acestora".
Conform art. 10 alin 8 din OUG nr. 43/2002 "ofițerii și agenții de poliție judiciară, pe perioada numirii în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții de poliție, cu excepțiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență".
Având în vedere punctul 1 litera a) a anexei nr. 4 din OG nr. 38/2003 potrivit cu care polițiștii detașati beneficiază de drepturile ce se acordă personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea și prevederile art. 1 alin. 1 din legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului conform cu care polițistul este funcționar public civil, polițistul detașat va beneficia de drepturile ce se acordă personalului civil cu statut de funcționar public din cadrul instituției unde s-a făcut detașarea, în speță nefăcându-se nici o dovadă că polițiștii sunt asimilați magistraților în ceea ce privește salarizarea. În aceste condiții, legea nr. 188/1999 privind funcționarii publici prevede dreptul la prima de vacanță, suspendarea plății acestui drept încetând la 01.01.2007 prin neincluderea în legea bugetară pe anul 2007 unei noi suspendări.
Pe de altă parte, față de prevederile punctului 1 litera C) din anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003, cererea de chemare în judecată formulată reprezintă opțiunea reclamanților pentru salarizarea potrivit celor încadrați în unitățile de poliție, în cazul acestora legea de salarizare (OG 38/ 2003) prevăzând dreptul la prima de concediu și sporul de fidelitate.
O astfel de interpretare poate fi dată întrucât legea nu stabilește modalitatea în care trebuie făcută opțiunea. Simpla invocare a unor drepturi de care reclamanții nu beneficiază în unitatea în care au fost detașați și solicitarea acestora, reprezintă opțiunea pentru salarizarea potrivit celor care își desfășoară activitatea în unitățile de poliție, aceste drepturi salariale conducând la obținerea unor venituri superioare.
OG nr. 146/2007 la care face referire recurentul Ministerul Public, reglementează numai executarea în ceea ce privește primele de concediu, astfel că o acțiune prin care se urmărește obținerea unui titlu executoriu pentru primele de concediu nu este lipsită de obiect.
Totodată, în conformitate cu prevederile legale în materia raporturilor de muncă, plata cu întârziere a unor drepturi salariale dă dreptul la obținerea unor despăgubiri care pot consta și în actualizarea sumelor.
Încetarea suspendării în ceea ce privește sporul de fidelitate dă naștere la obligația de plată a acestui drept chiar și pentru perioada vizată de suspendare, atâta timp cât dreptul nu a fost abrogat.
Față de obligațiile Ministerului Economiei și Finanțelor stabilite prin legi speciale, în mod corect a fost respinsă cererea de chemare în garanție.
Pentru argumentele privind opțiunea reclamanților, MIRA are calitate procesuală pasivă în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile promovate în contencios administrativ de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, sector 5,-, și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cu sediul în B, sector 1, nr.1A, împotriva sentinței civile nr.930 bis din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, ( la DNA - Serv. Teritorial C-ța), cu sediul în C,-, județ C și intimații pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B, sector 5,-, Inspectoratul de Poliție al Județului, cu sediul în C,--106, județ C, Direcția Națională Anticorupție, cu sediul în B, sector 1,- și intimatul chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
29 2008
Jud.fond-
Tehnored.jud.-/24.10.2008
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore, Eufrosina Chirica
