Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 450/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.450/CA
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile promovate în contenciosul administrativ derecurenții pârâți și intimațiDirecția Județeană de Statistică, cu sediul în C,-, județ C și Institutul Național de Statistică, cu sediul în B, sector 5,- și derecurentul chemat în garanție și intimatMinisterul Economiei și Finanțelor prin DGFP, cu sediul în C, Bd. -.- nr.18, județul C împotriva sentinței civile nr. 740/ 06.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în C,-, -.D,.65, județ C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr.civilă.
Recursurile sunt declarate și motivate în termen, scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare, față de solicitarea părților, de a se proceda la judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 cod pr.civilă.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată;
Reclamanta a chemat în judecată la data de 11.10.2007 pe pârâții Direcția Județeană de Statistică C, Institutul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata drepturilor bănești reprezentând primele de concediu în perioada 2001-2005 și sporul de stabilitate pentru anul 2005 actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost funcționar public în cadrul Direcției de Statistică C în perioada 31.07.2000 - 15.07.2003 și în cadrul Institutului Național de Statistică în perioada 15.07.2003 -01.03.2005, fiindu-i aplicabile dispozițiile 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
De asemenea, apreciază că suspendarea dreptului privind prima de concediu este neconstituțională, dar consideră că nu se impune sesizarea Curții Constituționale, întrucât dispozițiile nu mai sunt în vigoare.
Privitor la sporul de stabilitate, se menționează că își are temeiul în prevederile art.41(1) din Legea nr.433/2004 privind aprobarea nr.OG71/2004 pentru modificarea și completarea nr.OG9/1992, care dispun, că sporul se acordă salariaților în raport de tranșa de vechime în muncă.
Sporul de stabilitate se naște, ținând cont de suspendările prevăzute în legile bugetului din fiecare an și se asigură din creditele bugetare aprobate, urmând a fi cuprinsă în bugetul de stat din fiecare an și se asigură din creditele bugetare aprobate.
În ce privește sporul de stabilitate pe anul 2005, reclamanta consideră că acesta i se cuvine, conform art.166 din Legea nr.53/2003 - suspendările dispuse în legile bugetului de stat din fiecare an încetându-și aplicabilitatea.
Prin sentința civilă 740/06.03.2008 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ C, INSTITUTUL NAȚIONAL PENTRU STATISTICĂ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâta Direcția Județeană de Statistică C, a obligat pârâții Direcția Județeană de Statistică C și Institutul Național de Statistică către reclamanta la plata primelor de vacanță aferente perioadei 2001-2005 și sporului de stabilitate aferent anului 2005 corespunzător perioadei în care reclamanta a avut calitatea de funcționar public, sume ce vor fi actualizate în funcție de indicele de inflație calculate de la data scadenței până la plata efectivă,a obligat chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor către pârâta Direcția Județeană de Statistică C să vireze fondurile necesare achitării sumelor reprezentând drepturi salariale solicitate, a obligat pârâții către reclamantă la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta a îndeplinit funcția de funcționar public în perioada 31.07.2000-15.07.2003 în cadrul Direcției Județene de Statistică și în perioada 15.07.2003-01.03.2005 în cadrul Institutului Național de Statistică.
Din perspectiva disp. art.34 din Legea nr.188/1999 republicată "funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu care se impozitează separat".
Dispozițiile enunțate au devenit neaplicabile prin procedura suspendării instituită inițial prin prevederile art.3 din nr.OG33/2001, urmată ulterior prin menținerea măsurii prin legile bugetului de stat, respectiv art.12 din Legea nr.743/2001, art.10 din Legea nr.631/2002, art.9 din Legea nr.507/2003, at.8 7 din Legea nr.511/2004, art.44 din nr.OG92/2004, art.5 5 din Legea nr.379/2005.
Normele legale de suspendare a aplicării dreptului la prima de vacanță pentru anii 2001-2005 nu mai sunt în vigoare la data sesizării instanței, iar din interpretarea logică, sistematică și cronologică a actelor normative enunțate, raportat la art.64 (3) din Legea nr.24/2000 privind tehnica de elaborare a actelor normative, față de formularea textului de lege în sensul că "la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozițiile afectate de suspendare reintră de drept în vigoare",instanța reține că suspendarea are ca efect doar amânarea, până la un anumit termen, ceea ce nu echivalează cu însăși înlăturarea lui.
Pe de altă parte, normele de suspendare contravin art.41 din Constituție, întrucât dreptul la prima de vacanță constituie un drept de remunerare a muncii ce intră în conținutul complex al dreptului fundamental la muncă, iar în contextul art.53 din Legea fundamentală, restrângerea acestui drept nu poate fi considerată o măsură necesară într-o societate democratică, întrucât nu se poate aplica în mod discriminatoriu.
Instanța a avut în vedere la pronunțarea hotărârii și Decizia XXIII din 12.12.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Așa fiind, se constată suspendarea succesivă a aplicării dispozițiilor privitoare la primele de vacanță - art.34 (2) din Legea nr.188/1999 nu
echivalează cu abrogarea dreptului, efectul actelor normative enunțate prin care s-a dispus suspendarea, a fost acela de a amâna începutul exercițiului dreptului subiectiv al reclamantei la încasarea indemnizației reprezentând prima de concediu în perioada 2001-2005.
Privitor la sporul de stabilitate instanța a constatat că potrivit art.41(1) din Legea nr.433/2004 pentru aprobarea nr.OG71/2004 pentru modificarea și completarea nr.OG9/1992, pentru asigurarea stabilității, salariații din Institutul Național de Statistică, precum și a direcțiilor regionale și județene de statistică beneficiază de un spor de stabilitate de până la 20% calculat la salariul de bază cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
(2) din actul normativ stabilește sporul ce urmează a fi acordat fiecărui salariat în raport de tranșă, de vechime în muncă.
Acest drept a fost suspendat inițial prin dispozițiile art.15 din nr.OG9/2005, iar în anul 2006 prin art.27 din nr.OG3/2006.
Ca atare, în condițiile în care sporul de stabilitate a fost suspendat, nu se poate aprecia că nu a existat, suspendarea având ca efect amânarea aplicării măsurii, ceea ce nu echivalează cu înlăturarea dreptului recunoscut de legiuitor.
De asemenea, instanța a admis cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor și a obligat chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze către Direcția Județeană de Statistică fondurile necesare achitării sumelor restante.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin mandatar DGFP C, Direcția Județeană de Statistică C și Institutul Național de Statistică arătând că este nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului său, arată că nu are calitate procesual pasivă, atât în cererea principală formulată de reclamantă, cât și în cererea de chemare în garanție formulată de Institutul Național de Statistică.
Astfel, MEF are atributul de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii Legii finanțelor publice nr. 500/2002, precum și a reglementărilor ulterioare acesteia.
În această situație atribuții în angajarea și salarizarea reclamantei are Institutul Național de Statistică, raporturile de muncă existând între reclamantă și ceilalți pârâți, fără implicarea
De asemenea și în consecință, între și Institutul Național de Statistică nu există nici o obligație de garanție.
Institutul Național de Statistică este la rându-i, ca și ordonator principal de credite, iar conform art.47 4 din 500/2002 privind finanțele publice locale, "creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite", Guvernul fiind răspunzător de realitatea prevederilor bugetare și repartizează ordonatorilor principali de credite sume de la bugetul de stat conform destinațiilor bugetare stabilite prin legea bugetară anuală, în aceste condiții întocmirea și adoptarea bugetului de stat fiind incompetența exclusivă puterii legislative, executivul făcând numai propuneri în acest sens.
În motivarea recursului său, Direcția Județeană de Statistică C arată că hotărârea pronunțată este lovită de nulitate absolută deoarece nu a motivat acordarea actualizării cu rata inflației de la data scadenței până la plata efectivă.
Se mai arată că legea bugetului de stat pe anii 2007 și 2008 ce alocă fonduri cu destinația acordării sporului de stabilitate, nu dispune cu privire la plata sumelor restante, aferente perioadei cât a fost suspendat acest drept.
În acest sens, fiind finanțată de la bugetul de stat, Direcția Județeană de Statistică C nu avea temei legal pentru includerea sumelor în buget, întrucât dispozițiile actelor normative care prevăd aceste drepturi salariale suplimentare solicitate au fost suspendate.
În consecință, solicită și respingerea cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului său, Institutul Național de Statistică invocă excepția lipsei calității sau procesual pasive, întrucât reclamanta nu are raport de serviciu cu Institutul Național de Statistică, ci este salariata Direcției Județene de Statistică C, instituție publică cu personalitate juridică, ordonator terțiar de credite.
Se mai arată și că, Institutul Național de Statistică nu avea temei legal pentru includerea sumelor în bugetul de stat întrucât dispozițiile actelor normative care prevăd acest drept salarial suplimentar solicitat au fost suspendate.
Recursul Ministerului Economiei și Finanțelor este fondat.
Ministerul Economiei și Finanțelor ca instituție publică centrală ce funcționează în baza 500/2002 răspunde de elaborarea proiectului de buget general consolidat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestor bugete, precum și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii reglementate de legea finanțelor publice (500/2002).
Astfel, acesta nu are atribuții în angajarea și salarizarea reclamantei intimate, care are sau a avut raporturi de muncă cu ceilalți pârâți, fără nici o implicare a Obligația de plată a drepturilor bănești respective revine în exclusivitate instituțiilor cu care reclamanta a avut sau are raporturi de serviciu, recurentul nefiind implicat în aceste raporturi de muncă.
Astfel, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în domeniul finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a "coordona acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție."
Ministerul Economiei și Finanțelor Publice nu este obligat în mod direct la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale către potențialii reclamanți, deoarece potrivit dispozițiilor art.34 din Legea nr.500/2002 ordonatorii principali de credite au obligația ca până la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli și estimările pentru următorii trei ani, însoțite de documentații și fundamentări detaliate.
Pentru aceleași considerente, se constată că și cererile de chemare în garanție au fost greșit admise, întrucât între și Institutul Național de Statistică nu există o obligație de garanție izvorâte dintr-un contract de muncă amândouă instituțiile fiind ordonatori principali de credite.
Pentru aceste considerente și în aplicarea art.312 al.1 și 2 cod pr.civilă se va admite recursul și se va modifica hotărârea recurată în sensul susținerilor, menținându-se restul dispozițiilor din hotărâre.
Recursurile Direcției Județene de Statistică și al Institutului Național de Statistică sunt nefondate și vor fi analizate împreună, printr-o motivare comunică, deoarece privesc aceleași motive de nelegalitate a hotărârii recurate.
În ce privește susținerea din recursul Institutului Național de Statistică și potrivit căreia nu are calitate în raportul juridic dintre reclamantă și cel chemat în judecată, se constată că aceasta este nefondată, întrucât din actele existente în dosar, rezultă că reclamanta prin decizia nr.30/15.07.2003 a încetat activitatea la Direcția Județeană de Statistică C și a fost transferată la Institutul Național de Statistică, prin ordinul nr.526/15.07.2003 fiind numită în funcția publică de auditor la Institutul Național de Statistică.
În referire la celelalte critici aduse hotărârii recurate se constată că și acestea sunt nefondate, întrucât se constată că legal prima instanță a reținut că reclamanta intimată este îndreptățită a primi drepturile solicitate, normele de suspendare a acordării drepturilor solicitate contravenind art.41 și 53 din Constituție, restrângerea acestor drepturi fiind inacceptabile, suspendarea având ca efect doar amânarea aplicării măsurilor, ceea ce nu echivalează cu înlăturarea drepturilor deja recunoscute de legiuitor.
Prin urmare, chiar dacă legiuitorul a dispus suspendarea acordării drepturilor, prin hotărârea recurată chiar acest fapt a fost înlăturat, urmând ca drepturile să fie acordate.
Fiind produs un prejudiciu intimatei reclamante prin plata cu întârzierea drepturilor cuvenite, legal prima instanță în baza art.269 din Codul Munciia obligat pârâții la plata acestor drepturi actualizate cu indicele de inflație la data efectuării plății.
În ce privește cheltuielile de judecată, se constată că legal, în aplicarea art.274 Cod pr.civilă, instanța a dispus obligarea părților căzute în pretenții să suporte cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat derecurentul chemat în garanție și intimatMinisterul Economiei și Finanțelor prin DGFP cu sediul în C, Bd. -.- nr.18, județul C împotriva sentinței civile nr. 740/ 06.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă, cu domiciliul în C,-, -.D,.65, județ C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
Modifică sentința în sensul că respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge recursurile declarate derecurenții pârâți și intimațiDirecția Județeană de Statistică, cu sediul în C,-, județ C și Institutul Național de Statistică, cu sediul în B, sector 5,- împotriva sentinței civile nr. 740/ 06.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
30 2008
Jud.fond-;
Jud.red.-/29.10.2008
Tehnored.gref.CV/30.10.2008
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore, Eufrosina Chirica
