Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 557/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr. 5259/40//2008 - Legea nr. 188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 557
Ședința publică din 26 martie 2009
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 3: Sas Remus
Grefier - -
La ordine judecarea recursurilor declarate de pârâtele Agenția pentru Protecția Mediului B, cu sediul în municipiul B,-, județul B și de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului B, cu sediul în B, sector 6,-, împotriva sentinței nr.80 din 15 ianuarie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială contencios administrativ și fiscal ( dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit pârâtele recurente și reclamanții intimați, Maura, -, G, Taxa, -, M;ariana, -, Leosa, și .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu disp.art. 150 Cod pr.civilă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de față,constată;
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr. 5259/40 la data de 12.12.2008 reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenția pentru Protecția Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Mediului obligarea acestora la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25% din salarul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare, începând cu data de 01.01.2004 și în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999, modificată, că prin OG92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004 - 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.
Mai arată reclamanții că anterior introducerii acțiunii au solicitat pârâtei, prin procedură prealabilă, acordarea acestor drepturi, însă solicitarea lor a fost refuzată.
În drept au invocat Constituția României, Legea nr. 53/2004, Legea nr. 188/1999 și Legea nr. 554/2004.
În susținerea acțiunii reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
Pârâta legal citată a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.80 din 15 ianuarie 2009 Tribunalul Botoșania admis în parte acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâtele să acorde reclamanților suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază pentru perioada efectiv lucrată de fiecare din aceștia prevăzuți în tabelul de la 20-22 dosar, ce face parte integrantă din sentința recurată, din perioada de timp cuprinsă între data de 01.01.2004 și data pronunțării hotărârii, respectiv 15 ianuarie 2009, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective. S-a respins cererea de acordare a acestor drepturi salariale pentru viitor până la încetarea raporturilor de serviciu ca nefondată.
În motivarea soluției, s-au reținut următoarele:
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp.art.29 din Legea nr.188/1999 modificată, care în forma actuală prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Or, această componență a salariului a fost introdusă prin ar.13 din Titlul III - Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr.161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale disp.art.29 din Legea nr.188/1999 și care, prin art.25 din aceeași lege, a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 01.01.2004.
În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin nr.OG 92/2004 și nr.OG 2/2006, pentru perioada 2004-2006 instanța constată că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
În ce privește capătul de cerere referitor la acordarea acestor drepturi pentru viitor, instanța va respinge această cerere, întrucât acțiunea vizează nerecunoașterea unor drepturi prevăzute de lege - inacțiune care privește doar o perioadă anterioară judecății, neavând un caracter cert pentru viitor.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs Agenția pentru Protecția Mediului B și Agenția Națională pentru Protecția Mediului
Primul recurent a învederat că în perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin art. 44 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Faptul că legiuitorul a dispus în mod imperativ că plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului și al funcției "se suspendă" (nu că nu se mai acordă), reprezintă voința acestuia, nu pentru a prejudicia angajații, ci, datorită deficitului bugetar, neputând să ducă la îndeplinire cele prevăzute în art.31 alin. 1 din Legea nr. 188/1999.
De aici, rezultă că drepturile salariale menționate mai sus vor fi acordate la o dată ulterioară, în momentul în care bugetul va permite acest lucru.
C de al doilea recurent a învederat de asemenea instanței că în perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin art. 44 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Că, în prezent se află în vigoare OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007. Că prezenta ordonanță se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constată nefondate recursurile.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.
Dreptul reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâta, în condițiile art. 1082 Cod civil, corect a fost obligată la plata sumelor solicitate prin cerere.
Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, corect a reținut instanța de fond că măsura suspendării s-a dispus temporar, ceea ce nu duce la stingerea drepturilor.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă,Curteava respinge ca nefondate recursurile pârâtelor.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtele Agenția pentru Protecția Mediului B, cu sediul în municipiul B,-, județul B și de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului B, cu sediul în B, sector 6,-, împotriva sentinței nr.80 din 15 ianuarie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.fond.
Tehnored.
Ex.2/30.03.2009
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Morariu Adriana, Sas Remus