Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 587/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 587
Ședința publică din26 martie 2009
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat de reclamanții, G, și, toți cu domiciliul ales la Primăria com., jud. B, împotrivasentinței nr. 1302 din 17.12.2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al com. și Primarul com..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Luând act că reclamanții recurenți au solicitat judecarea în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, trece la soluționarea acestuia.
După deliberare:
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr- din 03.11.2008, reclamanții, G, și prin mandatar, au solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei - prin primar, - jud. B, obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% calculată la salariul de bază,începând cu 1.01.2005 la zi și în continuare,sume actualizate cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii arată reclamanții că prin Ordinul nr. 496/2003 s-a procedat la uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale pentru personalul care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, că potrivit art. 9.2 și 31.1 din actul menționat indemnizația de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază se acordă și personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, că obligarea de acordare a indemnizației rezultă și din dispozițiile art.47 din Legea 138/1999, coroborat cu dispozițiile art. 13 din același act normativ.
În opinia reclamanților, prin neacordarea sporului de dispozitiv se încalcă principiul egalității între cetățeni și al excluderii privilegiilor și discriminărilor.
Prinsentința nr. 1302 din 17 decembrie 2008, Tribunalul Botoșani- secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea reclamanților.
În motivarea soluției prima instanță a reținut că Ordinul nr. 496/2003 pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne nu a fost publicat în situație în care nu produce efecte juridice art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Ordinele menționate fiind emise în aplicarea Legii nr. 138/1999 trimiterea din art. 9.2. din Ordinul nr.496/20031a personalul civil din administrația publică trebuie înțeleasă în sensul că numai personalul civil angajat al instituțiilor publice de apărare,ordine publică și siguranță națională beneficiază de indemnizația de dispozitiv, acestea fiind singurele instituții pe care le-a avut în vedere legiuitorul la adoptarea Legii nr. 138/1999. Întrucât dispozițiile acestei legii se adresează unei categorii limitate de salariați, acestea nu pot fi extinse asupra personalului civil din administrația publică locală, deoarece adăugarea la lege nu este permisă.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor reclamanții arată că potrivit art. 13 din Legea nr.138/1999 și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv de 25% din salariul de bază, că art. 9 din OUG63/2003 în baza căruia a fost emis Ordinul nr. 496/2003 prevede că indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, în acest fel asigurându-se egalitatea de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități.
Analizând actele dosarului, sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul formulat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Legea nr. 138/1999 republicată, care reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, prevede plata unei indemnizații de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizație de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
Prevederile acestui act normativ se adresează strict unei categorii profesionale care la data intrării în vigoare a legii - 1999 - privea personalul militar din cadrul Ministerului d e Interne, Ministerului Apărării Naționale, și Ministerului Justiției.
În anul 2004, structura Ministerului d e Interne a suferit modificări în sensul că a devenit Ministerul Internelor și Administrației Locale, prin trecerea în cadrul administrației locale a unor servicii cum sunt: pașapoartele, evidența personalizată, etc. În acest context, a fost emis nr. 496/2003, prin care se specifică faptul că pentru personalul civil trecut în rândul administrației publice locale funcțiile specifice din armată sunt asimilate noilor funcții care sunt însă strict enumerate.
Deși au fost invocate și prevederile art. 9.2 din ordin, potrivit cărora "indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și s-a reținut că legiuitorul nu a făcut distincție între nivelele administrației publice și nici între categoriile de personal ce funcționează în cadrul administrației publice", Curtea observă că un act normativ de punere în aplicare a unei legi, cum este și Ordinul nr. 496/2003, nu poate extinde sfera de aplicare a legii pe care este chemat să o aplice, principiul ierarhiei forței juridice a actelor normative excluzând fără echivoc această posibilitate
Pentru cele ce preced, Curtea, apreciind legală și temeinică soluția primei instanțe, urmează ca în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, G, și, toți cu domiciliul ales la Primăria com., jud. B, împotrivasentinței nr. 1302 din 17.12.2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al com. și Primarul com..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. -
Tehnored.
Ex. 2/30.03.2009
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Bratu Ileana, Nastasi Dorina