Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 59/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 59/2008
Ședința publică din 14 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR B - N și AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR, împotriva sentinței civile nr. 277 din 26.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, în contradictoriu cu intimata Confederația Națională Sindicală "CARTEL " în numele și pentru funcționarul public, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999) drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt timbrate cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 11.12.2007 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei prin care a solicitat respingerea recursurilor și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 277 din 26 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N s-au respins excepțiile invocate de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ și pentru SIGURANȚA ALIMENTELOR.
S-a admis cererea formulată de CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ "Cartel " în numele și pentru funcționarul public - membru al Sindicatului Liber al Personalului Sanitar Veterinar B-N împotriva pârâtelor Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B-N și Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ordonator principal de credite.
Pârâta de rândul Iaf ost obligată la plata primei de concediu cuvenită funcționarului public pentru anul 2006, actualizată cu rata inflației de la data scadenței până la data plății efective.
Pârâta de rândul II a fost obligată să aloce fondurile bănești în vederea plății dreptului salarial al funcționarului public.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Excepțiile invocate de către pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITAR VETERINARĂ și pentru SIGURANȚA ALIMENTELOR s-a constatat că sunt neîntemeiate, ca atare au fost respinse pentru motivele expuse în continuare.
În ce privește excepția de necompetență materială și funcțională a Tribunalului Bistrița -N, cu motivarea că reclamantul este funcționar public la pârâta DSVSA B, iar pârâta de rând 2 este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, și pe cale de consecință competența de soluționare ar reveni Curții de Apel, nu este întemeiată, deoarece reclamanta se află în raporturi de serviciu cu pârâta DSVSA B, în sensul dispozițiilor art. 1 alin 1 din Legea nr. 188/1999, fapt ce atrage competența de soluționare materială a cauzei, pentru Tribunalul Bistrița -
Nu este întemeiată nici excepția inadmisibilității, bazată pe neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, deoarece în speță nu se contestă un drept administrativ individual, care să poată fi revocat, ci se solicită obligarea pârâtei la plata unor drepturi bănești, astfel că excepția invocată a fost respinsă.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active invocată de același pârât, ea nu poate fi primită deoarece este organ de specialitate al administrației publice centrale și potrivit art. 1 din HG nr. 130/2006 finanțează cheltuielile curente și de capital ale sale cât și pentru unitățile din subordinea sa, fiind ordonator principal de credite, calitate în care se asigură virarea sumelor necesare desfășurării activităților Direcțiilor Județene sanitar veterinare.
Este real că prin legea de aprobare a bugetului de stat pentru anul 2006, s-a suspendat acordarea dreptului salarial menționat mai sus, suspendare ca a operat pe perioada 1 ianuarie 2006- 31 decembrie 2006.
Dispozițiile de suspendare au avut un caracter temporar și și-au încetat aplicabilitatea la termenul limită prevăzut de lege, astfel că la data formulării cererii suspendarea nu mai subzistă, motiv pentru care dreptul poate fi acordat, iar refuzul acordării lui este nelegal.
Dacă s-ar accepta teza suspendării perpetuue a dreptului subiectiv recunoscut de lege, s-ar ajunge la golirea de conținut al acestui drept, la îngrădirea nelegitimă a exercitării lui, la lipsirea de valoare a textului legal prin care acest drept a fost acordat, ceea ce- de principiu- nu poate fi admis.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR A JUDEȚULUI B-N și AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR.
Prima recurentă solicită admiterea recursului, și în baza art. 20 alin 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, teza 1, cu modificările și completările ulterioare și art. 312 din Codul d e procedură civilă, raportat la art. 304, pct 9 și art. 3041din Codul d e procedură civilă, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii formulată de CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ "CARTEL "- Filiala B, ca fiind nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta-recurentă arată că instanța de fond a reținut că "dispozițiile de suspendare au avut un caracter temporar și și-au încetat aplicabilitatea la termenul limită prevăzut de lege, astfel că la data formulării cererii suspendarea nu mai subzistă, motiv pentru care dreptul poate fi acordat, iar refuzul acordării lui este nelegal".
Deși legiuitorul a consacrat dreptul funcționarilor publici la prima de concediu- prin art. 35, alin 2 din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare- în același timp tot el a dispus suspendarea acordării acestui drept, astfel că nu pot fi acordate drepturi salariale pe baza unor dispoziții legale suspendate.
În conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare " aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un act normativ de același nivel sau de nivel superior .( alin.1), iar " prelungirea suspendării poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării " (alin.3).
Suspendarea aplicării prevederilor legale care instituie prima de concediu împiedică producerea de efecte juridice până la încetarea cauzei de suspendare și are drept efect imposibilitatea realizării acestui drept pe întreg anul 2006.
Art. 137 alin 1 din Constituția României statuează că, formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege.
Art. 22 alin 1 și art. 64 din Legea privind finanțele publice nr. 500/2002 instituie obligativitatea pentru ordonatorii de credite ca aceștia să utilizeze creditele bugetare numai cu respectarea dispozițiilor legale și să finanțeze cheltuielile pentru acele categorii prevăzute în legea bugetară anuală.
Cea de-a doua recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea hotărârii atacate, iar pe fond respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulată de reclamanta CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ "CARTEL ".
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că apreciază că Tribunalul Bistrița -N nu are competența materială să judece litigiul pe fond.
Potrivit art. 10 alin 1 din Legea nr. 554/2004 "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene.se soluționează, în fond, de tribunalele administrative-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centralese soluționează în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel".
Instanța a respins în mod nefondat excepția lipsei calității procesuale pasive a.
În virtutea actelor normative, direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor sunt unități din structura cu personalitate juridică, conform anexei nr. 2 la OG nr. 42/2004, având astfel capacitate procesuală.
Instanța a respins în mod nefondat și excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, neavând în vedere dispozițiile art. 7 alin 1 din Legea nr. 554/2004, în conformitate cu care:"Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta exista".
Instanța a apreciat că dreptul funcționarului public de a i se plăti prima de concediu de odihnă, suspendat succesiv prin legile bugetare anuale, este un drept în vigoare.
CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ CARTEL Bad epus întâmpinare în cauză solicitând respingerea recursurilor formulate în cauză, iar în subsidiar menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
Analizând recursurile promovate prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041pr civ și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrative, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 34, alin. 2 din Legea nr. 188/1999, "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Prin prevederile art. 3 alin. 1 din nr.OUG 33/2001 și ulterior prin legile anuale ale bugetului de stat, respectiv art. 12 alin. 4 din Legea nr. 743/2001, art. 10 alin. 3 din Legea nr. 631/ 2002, art. 9 alin. 7 din Legea nr. 507/2003 precum și art. 8 alin. 7 din Legea nr. 511/2004, dispozițiile legale amintite mai sus au devenit inaplicabile, ulterior anului 2002, fiind prevăzute suspendarea exercițiului acestor drepturi sau prelungirea termenului de punere în aplicare.
După cum în mod corect a reținut instanța de fond, la soluționarea acestui petit anterior pronunțării casării parțiale,suspendarea exercițiului dreptuluinu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege care conferă dreptul reclamanților la aceste prime.
Prin urmare, fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, prima de concediu nu putea fi anulată prin actele normative amintite anterior.
Prevederile art. 41 din Constituția României statuează că salariații au dreptul la protecția socială a muncii iar dreptul la concediul de odihnă plătit face parte din această categorie; conform art. 53 din același act normativ, restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți, poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Alegațiile pârâtului referitoare la lipsa calității procesuale pasive a AUTORITĂȚII NAȚIONALE SANITARĂ VETERINARĂ și pentru SIGURANȚA ALIMENTELOR, raportat la faptul că în raportul procesual care are la bază de muncă nu este admisibilă introducerea în cauză a altor persoane, între care nu există raporturi de serviciu directe nu pot fi primite având în vedere că raporturile dintre recurente sunt unele directe reglementate de HG nr 130 /2006.
Dispozițiile legale invocate în fundamentarea poziției procesuale a recurentei, respectiv prevederile art 5 din OG nr 42/2004 vizează alte raporturi și nu sunt incidente în prezenta cauză astfel că nici sub acest aspect recursul recurentei nu poate fi apreciat ca fondat.
Motivul de recurs privind greșita aplicare și interpretare a prevederilor art 7 alin 1 din Legea contenciosului administrativ nu poate fi apreciat ca fiind prezent prima instanță apreciind în mod corect că nu pot fi invocate cu succes aceste dispoziții în raport de scopul pentru care au fost edictate și raportul juridic pe care se fundamentează demersul judiciar.
Considerentele enunțate au relevat că prima instanță a realizat o corectă determinare a stării de fapt și a aplicat corect dispozițiile legale incidente astfel că nu se poate reține că ar fi prezent motivul de recurs prevăzut de art 304 pct 9 C pr civ și de asemenea Curtea nu a identificat alte motive de recurs de ordine publică astfel că în temeiul dispozițiilor art 312 pr civ va respinge recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR A JUDEȚULUI B și AUTORITĂȚII NAȚIONALE SANITARE VETERINARE și pentru SIGURANȚA ALIMENTELOR împotriva sentinței civile nr. 277/CA din 26.10.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR A JUDEȚULUI B- și AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR împotriva sentinței civile nr. 277 din 26.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
G - - - - - - -
Red.AC./
2 ex./16.01.2008
Jud.fond.-
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
