Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 591/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 591
Ședința din Camera de Consiliu de la 26 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr Președinte Secție
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 12 martie 2008, privind recursul declarat de pârâta Instituția Prefectului Județului G, împotriva sentinței nr. 3422 din data de 12 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la data de 12 martie 2008, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru ziua de 26 martie 2008.
CURTEA
Asupra recursul de față:
Prin sentința nr.3422/12 noiembrie 2007 a Secției Comerciale și Contencios Administrativ a Tribunalului Gorj, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefecului
A fost obligată pârâta la reîncadrarea reclamantului în funcția publică de consilier juridic grad profesional superior, clasa I, treapta I, începând cu luna august 2007.
A fost obligată pârâta la plata diferențelor salariale ce se cuvin reclamantului în virtutea postului de consilier juridic grad profesional superior, clasa I, treapta I începând cu luna august 2007 și până la încadrarea efectivă în gradul profesional superior.
La dosarul cauzei a fost conexat și dosarul nr- al aceleiași instanțe prin încheierea din 12 noiembrie 2007.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, potrivit art.4 alin.1 lit.a din Ordinul Ministerului Administrației Publice - Agenția Națională a Funcționarilor Publici nr.218/27.05.2003, pentru aprobarea Instrucțiunilor privind reâncadrarea funcționarilor publici, publicat în nr.386 din 04 iunie 2003, pentru reîncadrarea în funcțiile publice de execuție în gradul profesional "superior" funcționarul public, trebuie să obțină minim 7 puncte.
De asemenea, conform art.2 din același act normativ, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a duce la îndeplinire aplicarea instrucțiunilor prevăzute de art.1, cu excepția prevederilor art.7.
S-a mai reținut că în cauza dedusă judecății, petentul a făcut dovada calității de funcționar public în funcție de execuție, a împrejurării ca s-a procedat la reîncadrarea sa în funcția publică precum și a punctajului de 7,5 obținut care îl îndreptățește la obținerea reîncadrării pe funcția publică de execuție de consilier juridic grad profesional superior și nu de asistent.
S-a statuat și faptul că intimata nu a formulat obiecțiuni referitoare la o limitare datorată numărului funcțiilor publice stabilite și avizate pentru gradul profesional în discuție în prezenta cauză.
Cu privire la drepturile solicitate, s-a apreciat ca fiind întemeiată cererea întrucât, potrivit art.31 din legea 188/1999 pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Instituția Prefectului Județului G, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, invocându-se și prevederile art.3041
În motivele de recurs, se menționează că acțiunea reclamantului este inadmisibilă față de Instituția Prefectului Județului G întrucât la data reîncadrării conform Ordinului nr.218/2003 și a Legii 188/1999, reclamantul funcționa în aparatul de specialitate al Consiliului Local al municip. Tg.J, cu statut de funcționar public, fiind numit doar începând cu datat de 21.08.2006 consilier juridic asistent în cadrul structurii de specialitate al recurentei, prin transfer.
Un alt motiv de recurs vizează faptul că prin soluționarea cauzei la primul termen de judecată, nu i s-a acordat posibilitatea de a formula apărările necesare și nici de a depune concluzii scrise.
Se solicită de către recurentă și introducerea în cauză a, în calitate de pârât, întrucât Prefectul e ordonator terțiar de credite iar structura organizatorică și modul de funcționare a instituției prefectului se stabilește prin Hotărâre de Guvern.
Intimatul reclamant a depus la dosar note scrise prin care precizează că prin transferul în interesul serviciului la recurentă nu i-a încetat calitatea de funcționar public, astfel că Ordinul nr.176/1.10.2007, prin care i-a fost acordată o singură treaptă de salarizare este nelegal, întrucât a obținut calificativul care îi permitea reîncadrarea în funcția publică de consilier juridic, grad profesional superior, clasa I, treapta
Cu referire la lipsa de apărare se arată că acest drept nu a fost încălcat recurentei pentru că, aceasta în aparatul său dispune de 7 consilieri juridici care îi pot reprezenta și apăra interesele.
Se invocă și faptul că recursul a fost semnat de către subprefect și nu de prefect care nu și-a delegat atribuțiile în acest sens.
Curtea, analizând recursul formulat în raport de motivele invocate cât și de art.3041, apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse.
Motivele de recurs privind inadmisibilitatea acțiunii reclamantului nu pot fi reținute pentru faptul că începând cu 21.08.2006, așa cum susține recurenta, reclamantul a fost numit consilier juridic asistent în structura sa de specialitate.
Prin /1.10.2007, recurenta a dispus avansarea reclamantului în treapta de salarizare imediat superioară, respectiv, consilier juridic cls.I, grad profesional asistent, treapta I de salarizare, fapt ce confirmă existența raporturilor juridice între recurentă și intimat.
Din acțiunea formulată de reclamant cât și din notele de ședință rezultă că s-a solicitat reîncadrarea conform Ordinului 218/2003, întrucât există nemulțumiri ce vizează greșita încadrare prin Ordinul 176/1.10.2007 emis de recurentă, avându-se în vedere fișa individuală pentru reîncadrarea pe noua funcție publică la care reclamantul a obținut un punctaj final de 7,50.
Cum această fișă individuală a reclamantului a fost întocmită de recurentă la 19.12.2006, după transfer, reîncadrarea pe noua funcție trebuia făcută tot de aceasta. Conform disp.art.4 al.1 lit.a din Instrucțiunile din 27.05.2003, privind reîncadrarea funcționarilor publici, emise de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, < pentru reîncadrarea în funcțiile publice în gradul profesional "superior", funcționarul public trebuia să obțină minim 7 puncte >.
Întrucât reclamantul a obținut 7.50 puncte, în mod corect prima instanță a dispus obligarea recurentei la reîncadrarea reclamantului în gradul profesional "superior".
Deși se fac susțineri cu privire la inadmisibilitatea acțiunii reclamantului datorită reîncadrării acestuia anterior de o altă instituție publică, conf.Ordinului 218/2003, nu se fac dovezi cu privire la data comunicării punctajului obținut care să impună reîncadrarea.
Chiar mai mult, nu au fost infirmate în niciun fel cele susținute de reclamant în acțiunea promovată, potrivit cărora i-a fost comunicată Fișa individuală pentru reîncadrarea pe noua funcție publică, după formularea de către recurentă a cererii cu nr.37024/1.10.2007, prin care se solicita să i se comunice modul în care s-a făcut reîncadrarea sa pe funcția publică cât și punctajul obținut.
Prin urmare, existența punctajului de 7.50 îl îndreptățesc pe intimatul reclamant la reîncadrarea în gradul profesional "superior" conform disp. art.4 al.1 lit.a menționate anterior, cu atât mai mult cu cât Ordinul 218/2003, stabilește ca unic indicator privind reîncadrarea doar punctajul obținut.
În afara argumentelor derivate din dreptul intern expuse, Curtea mai arată că, prin soluția adoptată de Tribunalul Gorj și menținută în calea de atac, se dă eficiență aplicabilitatății și a Protocolului adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv art.1, potrivit căruia "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale Dreptului Internațional."
În aplicarea acestui text, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în nenumărate cauze a statuat că în măsura în care sunt prevăzute de legislația națională, drepturile respective sunt drepturi patrimoniale în sensul art.1 din Protocolul nr.1, încadrându-se în noțiunea de bun.
Astfel, dreptul reclamantului de a fi corect reîncadrat conform punctajului obținut, care implică venituri de natură salarială corespunzătoare, este protejat și de dreptul internațional, a cărui aplicabilitate cu prioritate este impusă și de Constituția României, art.11 și art.20.
Deci, existența punctajului de 7,50 necesar pentru reîncadrarea reclamantului în funcția publică, în gradul profesional "superior", au creat reclamantului legitimă de a obține recunoașterea gradului cât și a creanței sale sub forma drepturilor salariale corespunzătoare, astfel că, nerecunoașterea și refuzul recurentei de a-l reîncadra pe reclamant conf.art.4 al.1 lit.a din Instrucțiunile la Ordinul 218/2003, reprezintă o încălcare a art.1 din Protocolul nr.1.
Nici motivele de recurs privind încălcarea dreptului la apărare invocate de recurentă nu pot fi reținute pentru că, așa cum se constată din preambulul sentinței recurate, pârâta recurentă a fost reprezentată de un consilier juridic care i-a reprezentat și apărat interesele în cauza dedusă judecății, astfel că disp.art.156 nu își găsesc aplicabilitatea.
Soluționarea cauzei cu celeritate, la primul termen de judecată, în condițiile în care părțile nu au formulat niciun fel de cereri reprezintă o respectare a principiului privind soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, impus chiar și de art.6 pct.1 din convenția europeană a Drepturilor Omului.
Referitor la solicitarea privind introducerea în cauză a MIRA, Curtea o apreciază ca fiind iandmisibilă. Întrucât potrivit art.294 al.1 coroborat cu art.316 în recurs nu se poate schimba calitatea părților, nu se pot face cereri noi.
Nu poate fi reținută nici susținerea intimatului reclamant cu privire la nulitatea recursului întrucât acesta îndeplinește toate cerințele impuse de art.3021, purtând atât ștampila cât și semnătura instituției recurente care nu a făcut niciun act de renunțare la recursul formulat, ceea ce conduce la concluzia că, aceasta reprezintă voința reală a recurentei pârâte.
Față de toate motivele enunțate anterior, în baza art.312,316, Curtea urmează să respingă recursul formulat de recurenta pârâtă Instituția Prefectului Județului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Instituția Prefectului Județului G, împotriva sentinței nr. 3422 din data de 12 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2008
PREȘEDINTE: Elena Canțăr - - | JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu - - | JUDECĂTOR 3: Doina Lupea - - |
Grefier, |
Red. -
Tehnored SI 2 ex.25.04.2008
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr, Iuliana Rîciu, Doina Lupea