Litigiu privind funcționarii publici statutari. Sentința 63/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 63/CA/2008
Ședința publică de la 21 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Toroș Vig Anamaria:- - -- judecător
GREFIER: - -
&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea cauzei în primă instanță Contencios administrativ și fiscal declarată de:reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant, reclamant toți cu domiciliul ales în O, str. -, nr.9,.5, jud., în contradictoriu cu pârât MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, sector 1, P-ța -, nr. 1A, pârâtMINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI CONTENCIOScu sediul în B, str. - nr.6, pârât MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5,având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi,se prezintă pentru toți reclamanții avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsă fiind pârâții și chematul în garanție.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, reclamanții nu au făcut precizare la acțiune conform dispozițiilor încheierii de ședință din 25.02.2008, după care:
Reprezentanta reclamanților depune la dosar baza de calcul pentru sporul de fidelitate pe anul 2005, precum și sentința nr. 49/2008 a Tribunalului Bihor, ca practică judiciară. Solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, obligarea pârâților la plata sumelor cu titlu de spor de fidelitate conform calculului depus la dosar. Față de cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE solicită admiterea acesteia, întrucât prin acțiune a chemat în judecată în calitate de pârât și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la această instanță la 31.01.2008 reclamanții, și au chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și a Ministerului Finanțelor Publice la plata sumei reprezentând sporul de fidelitate pentru anul 2005 proporțional perioadei lucrate, potrivit criteriilor stabilite prin Normele metodologice de aplicare a OG 38/2003 actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data efectuării plății.
În motivarea acțiunii arată că, potrivit art.28 alin.1 lit.a din Legea 360/2002 polițistul are dreptul la salariu lunar compus cin salariul de bază, indemnizații, sporuri, premii și prime ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege.
Sporul de fidelitate de până la 20% din salariul de bază s-a prevăzut în art.6 din OG 38/2003 a cărei aplicare a fost suspendată prin OUG 118/20004 numai pentru anul 2005, dar acest drept nu a fost înlăturat prin nici un act normativ.
În acest sens invocă dispozițiile art.63 din Constituția României și art.18 din codul muncii.
Prin întâmpinare Ministerul Internelor și Reformei Administrative s-a opus la admiterea acțiunii arătând că aplicarea dispozițiilor ar.6 din OG 38/2003 a fost suspendată prin art.2 alin.1 din OUG 118/2004, pentru care pe anul 2005 în bugetul ministerului nu au fost prevăzute fonduri pentru plata sporului de fidelitate iar potrivit art.57 din OG 38/2003 acordarea acestor drepturi se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual.
Invocă dispozițiile art.4 din Legea 500/2002 după care orice angajare și utilizare a creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate determină atragerea răspunderii celor vinovați.
Prin cererea de chemare în garanție formulată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, a solicitat obligarea acestuia să vireze sumele necesare efectuării acestor plăți invocând faptul că bugetul de stat este gestionat de chematul în garanție.
Prin întâmpinare, chematul în garanție a invocat lipsa calității procesuale pasive arătând că raportul de muncă a reclamanților s-a stabilit cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative fără participarea Ministerului Economiei și Finanțelor și pentru care aceasta nu poate fi obligată la plata sumelor pretinse.
A invocat inadmisibilitatea cererii de chemare în garanție arătând că nu există o obligație de garanție instituită în sarcina instituției chematului în garanție față de angajații Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Verificând actele dosarului, instanța reține că reclamanții beneficiază de un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bară potrivit art.6 din OG 38/2003.
Aplicarea dispozițiilor acestui text de lege a fost suspendat temporar prin art.2 alin.1 din OUG 118/2004 numai pentru anul 2005 și pentru care reclamanții nu au primit aceste drepturi.
Potrivit art.64 din Legea 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior. la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Astfel fiind începând cu 1 ianuarie 2006 dreptul prevăzut în art.6 din OG 38/2003 a intrat de drept în vigoare și pentru care de la această dată sporul de fidelitate trebuia să fie acordat inclusiv pentru anul 2005 deoarece s-a suspendat doar aplicarea acestui drept nefiind abrogat.
Pentru aceste considerente nu se poate reține apărarea pârâtei în sensul că sumele nu pot fi acordate, nefiind cuprinse în bugetul anului 2005 deoarece aceste drepturi fiind suspendate în anul 2005 trebuiau să fie acordate în anul 2006 și să fie cuprinse în bugetul anului 2006. Dacă nu s-a făcut acest lucru pârâta nu poate invoca propria culpă pentru a lipsi angajații de drepturi salariale prevăzute în lege și neabrogate.
Pentru aceste considerente urmează a se admite acțiunea reclamanților pentru sumele brute comunicate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative ce s-ar fi cuvenit fiecărui reclamant în parte cu titlu de spor de fidelitate pe anul 2005.
Obligarea la plată s-a stabilit în sume brute deoarece drepturile salariale ce se cuvin angajaților sunt sumele brute iar creanțele bugetare sunt datorii ale angajaților chiar dacă angajatorul are obligația de a face reținerea la sursă în momentul plății sumelor.
Cum aceste sume au fost calculate cu rata inflației nu se mai impune acordarea distinctă a reactualizării sumelor.
În ceea ce privește calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor urmează a se reține că reclamanții chiar dacă nu au raport de muncă direct cu acest pârât, ei sunt plătiți din bugetul de stat gestionat de acest minister și în situația în care angajatorul nu primește sume pentru achitarea drepturilor salariale, drepturile bănești câștigate rămân fără finalitate.
Pentru acest considerente se constată că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală în acțiunea reclamanților.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție se constată că, această acțiune este admisibilă atâta timp cât chematul în garanție gestionează bugetul statului și este singurul care încasează venituri bugetare.
Art.28 coroborat cu art.19 din Legea 500/2002 prevede că proiectele legilor bugetare anuale și ale legilor de rectificare se elaborează de către Guvern prin Ministerul Finanțelor Publice, iar unul din elementele care stau la baza elaborării sunt propunerile de cheltuieli detailate ale ordonatorilor principali de credite.
Art.29 pct.4 prevede că fondul salariilor de bază se aprobă distinct prin anexa la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.
Art.35 prevede că Ministerul Finanțelor Publice întocmește proiectul legilor bugetare și proiectele bugetelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu.
În atare situație dacă Ministerul Finanțelor Publice nu întocmește proiectul legii bugetare anuale sau a legilor de rectificare prin includerea sumelor la cheltuielile cu salariile bugetarilor, drepturile salariale prevăzute de lege sau prin hotărâri judecătorești nu se pot executa, ele rămân drepturi virtual câștigate dar neachitate.
Art.12 din Legea 500/2002 prevede că, cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli grupate după natura lor economică și destinația acestora.
Ordonatorii de credite nu pot efectua nici o cheltuială din fonduri publice dacă nu au fost aprobate potrivit legii iar destinația precisă și limita cheltuielilor sunt determinate în legile bugetare anuale potrivit art. 14.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative ca și angajator neavând nici un venit propriu, nu poate să facă plăți ale salariilor numai din sumele pe care le primește din bugetul de stat și numai dacă această sumă este cuprinsă în proiectul legii bugetului anual sau a legii de rectificare a bugetului și cu destinația de salarii.
Dacă o asemenea acțiune îndreptată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor ar fi inadmisibilă s-ar bloca executarea drepturilor câștigate deoarece angajatorul nu are venituri proprii din care să facă plăți și nici să facă plăți din alte fonduri publice pentru cheltuieli salariale.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a reținut de mai multe ori că art.6 din convenție garantează fiecăruia accesul la justiție, drept care are ca și corolar dreptul la executarea hotărârilor judecătorești definitive. Statul are obligația de a se dota cu un arsenal juridic adecvat și suficient pentru a asigura respectarea obligațiilor pozitive care îi incumbă, de asemenea are obligația să pun ă la dispoziția reclamantului un sistem care să-i permită acestuia să obțină de la debitor plata sumelor indicate în hotărârea judecătorească.
Această posibilitate este acordată prin legislația internă prin dispozițiile art.60 - 63 cod procedură civilă pentru care cererea de chemare în garanție a celui care gestionează veniturile bugetare și întocmește proiectul legii bugetului de stat și a legii de rectificare a bugetului, urmează să fie admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admiteacțiunea reclamanților:, toți cu domiciliul ales în O, str. -, nr.9,.5, jud., în contradictoriu cu pârât MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, sector 1, P-ța -, nr. 1A, pârâtMINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI CONTENCIOScu sediul în B, str. - nr.6, pârât MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 și în consecință:
Obligăpe pârâți să plătească reclamanților cu titlu de spor de fidelitate următoarele sume brute pentru anul 2005:
- pentru - 3.225 lei;
- pentru - 1.253 lei;
- pentru - 1.926 lei;
- pentru - 1.665 lei;
- pentru - 1.797 lei;
- pentru - 1.221 lei.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și în consecință:
Obligăpe chematul în garanție să vireze suma brută de 11.087 lei cu titlu de salarii MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.sent.TVA/09.05.2008
Dact. 09 Mai 2008
GM - 9 com/13.05.2008
Președinte:Toroș Vig AnamariaJudecători:Toroș Vig Anamaria
