Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 634/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 634/CA/2009
Ședința publică de la 12 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 3: Ștefan
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.42/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar concluzii scrise și completare la acestea din partea reclamantelor intimate, prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța față de actele de la dosar și de solicitarea privind judecarea cauzei în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
- CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Alba la data de 11.11.2008, reclamantele, și, funcționari publici în cadrul Tribunalului Sibiu, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba și cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, să se dispună obligarea pârâților la plata sporului de confidențialitate de 15 % din salariul de bază proporțional cu perioada efectiv lucrată, începând cu data de 01.10.2005 și până la data de 01.07.2008, dată la care s-au aplicat prevederile Legii nr.97/2008 de aprobare a nr.OUG100/2007, acte normative prin care a fost recunoscut și acordat acesta.
Solicită ca sumele datorate să fie actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate, au fost emise o serie de acte normative menite să asigure persoanelor care gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații. Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006 s-a stabilit în favoarea funcționarilor publici cu statut special un spor de confidențialitate de până la 15% din salariul de bază. De asemenea, prin art.15 alin.1 din nr.OG6/2007 s-a stabilit în favoarea și a altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al Guvernului, al Administrației Președințiale, a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Integrării Europene, a Ministerului Economiei și Comerțului, a Consiliului Legislativ, un spor de confidențialitate în cuantum de până la 15%. Însăși dispozițiile nr.nr.OG137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevăd în art.30 alin.3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor persoanelor din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate sau confidențiale.
Reclamantele au mai invocat art.44 din Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, potrivit cărora personalul auxiliar din departamentul economico-financiar și administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la nediscriminare.
Prin sentința nr.42/CA/21.01.2009 a Tribunalului Alba - Secția Contencios Administrativ s-a admis acțiunea împotriva pârâților, care au fost obligați în solidar să calculeze și să plătească reclamantelor sporul de confidențialitate în cuantum de 15% din salariul de bază al fiecărei reclamantei, după cum urmează:
- începând cu data de 01.10.2005 - 01.07.2008;
- începând cu data de 01.10.2005 - 01.07.2008;
- începând cu 01.10.2005 - 01.07.2008;
- începând cu 01.10.2005 - 01.07.2008;
- începând cu 01.07.2005 - 01.07 2008;
- începând cu 01.10.2005 - 31.12.2006;
- începând cu 10.03.2006 - 01.07.2008;
- a începând cu 14.11.2007 - 01.07.2008;
- începând cu 17.12.2007 - 01.07.2008;
- începând cu 01.01.2008 - 01.07.2008.
Sumele cuvenite reclamantelor se vor actualiza cu indicele de inflație pentru perioada cuprinsă între data nașterii dreptului și până la data plății efective către reclamante.
Pentru a pronunța astfel, s-a reținut că reclamantele sunt funcționari publici în cadrul departamentului economico - financiar și administrativ al Tribunalului Alba, iar aceasta implică îndeplinirea unei obligații de confidențialitate asupra informațiilor la care au acces. Ministerul Justiției a emis Ordinul nr.1833/C/2008 în temeiul căruia pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa emis Decizia nr.364/05.08.2008, prin care li s-a acordat reclamanților sporul de confidențialitate de 15% începând cu 02.07.2008.
Însă reclamantele au dreptul la spor de confidențialitate și anterior acestei date, când au desfășurat activități și lucrări cu caracter confidențial, impuse prin art.45 din Legea nr.188/1999, art.44 din nr.387/2005. Reclamantele deși aveau obligația de confidențialitate, legea a prevăzut acordarea sporului de confidențialitate pe perioada anterioară Ordinului Ministerului Justiției numai anumitor categorii de funcționari publici, ceea ce constituie o discriminare nepermisă.
Împotriva hotărârii au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA invocând prevederile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă.
Astfel, pârâții susțin că instanța a depășit limitele puterii judecătorești și și-a arogat atribuții de legiferare atunci când a acordat reclamanților drepturi neprevăzute în actele normative în vigoare care reglementează salarizarea funcționarilor publici. Reclamanții au statut de funcționari publici ai instanțelor judecătorești și nu li se pot aplica prevederi ce reglementează salarizarea funcționarilor publici cu statut special din poliție, a cadrelor militare.
Instanța a interpretat și aplicat greșit legea, ignorând că reclamantelor ca funcționari publici ai instanțelor judecătorești li s-a acordat dreptul la spor de confidențialitate abia în temeiul Legii nr.97/2008 de modificare a nr.OUG100/2007 prin introducerea art.902în Legea nr.567/2004. Cum textul legii nu menționa condițiile concrete de aplicare privind activitățile și personalul căruia i se acordă sporul, în temeiul art.15 alin.2 din nr.OG6/2007 a fost nevoie ca ordonatorul principal de credite Ministerul Justiției să emită Ordinul nr.1833/C/02.07.2008, dată de la care reclamanții aveau dreptul și au chiar beneficiat de spor de confidențialitate.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din Legea nr.146/1997.
Examinând legalitatea hotărârii prin prisma motivelor de recurs se apreciază recursul pârâților ca fondat pentru următoarele considerente:
Reclamantele sunt funcționari publici ai instanțelor judecătorești.
Statutul acestora este reglementat de Legea nr.188/1999 și de prevederile Regulamentului de ordine interioară aprobat prin nr.387/2005.
Sub aspectul salarizării, reclamantelor le sunt aplicabile prevederile nr.OG192/2004 pentru anul 2005, nr.OG2/2006 pentru anul 2006, nr.OG6/2007 pentru anul 2007 și nr.OG9/2008 pentru anul 2008.
Sub aspectul reglementării sporului de confidențialitate de 15% este de remarcat că în anul 2005 prin nr.OUG92/2004 sporul de confidențialitate este prevăzut în art.18 doar în favoarea categoriilor de funcționari publici indicați expres, după cum urmează:
Sporul de confidențialitate se acorda funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de pana la 15% din salariul de baza, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Prin nr.OG2/2006 aplicabilă funcționarilor publici pentru anul 2006 s-a prevăzut sporul de confidențialitate prin art.15 în aceleași condiții, extinzându-se aplicarea sporului și funcționarilor publici din Ministerul Integrării Europene.
Pentru anul 2007 nr.OG6/2007 reglementează în același fel sporul de confidențialitate prin art.15, iar pentru lunile ianuarie - februarie 2008 art.15 din nr.OG6/2007 modificată prin nr.OG9/2007 are aceleași prevederi.
Prin Legea nr.97/2007 de aprobare a nr.OUG100/2007 s-a introdus art.902în Legea nr.567/2004 în următorii termeni:
"Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiției, Institutului Național de Expertize Criminalistice, Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sunt salarizați potrivit dispozițiilor legale aplicabile acelorași categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii".
Legea face trimitere la prevederile art.63 alin.4 din Legea nr.317/2004, care la rândul ei face trimitere la salarizarea funcționarilor publici ai aparatului propriu al Parlamentului, reglementată la art.12 din Legea nr.53/1991 în forma:
"Salariații încadrați în funcții specifice din aparatul Camerei Deputaților sau al Senatului primesc lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de baza.
De sporul prevăzut la alin. (1) beneficiază și salariații încadrați în alte funcții decât cele specifice din aparatul celor doua Camere ale Parlamentului, care desfășoară activități sau realizează lucrări cu caracter confidențial, stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz."
Din studiul legislației de mai sus se poate reține că până la modificarea Legii nr.567/2004 prin Legea nr.97/2008 intrată în vigoare la 22.04.2008 sporul de confidențialitate nu a fost reglementat prin lege în favoarea categoriei de personal din care fac parte reclamnatele.
Cum legea nu a stabilit condițiile concrete de acordare, se impunea ca în temeiul alin.2 al art.15 din nr.OG6/2007 modificată prin nr.OG9/2008 să se emită de către ordonatorul principal de credit - Ministerul Justiției - actul administrativ necesar pentru executarea legii.
Condițiile concrete de acordare (în sensul de a se stabili activitățile și lucrările cu caracter confidențial din cadrul instanțelor de judecată) au fost stabilite prin nr.1833/C/02.07.2008, dată de la care reclamantele au dreptul și au chiar beneficiat efectiv de spor de confidențialitate de 15% având în vedere că activitatea lor este prevăzută în anexa 1 ordinului.
Instanța de fond nu a avut temei legal atunci când a acordat sporul de confidențialitate reclamantelor până la 02.07.2008, când de altfel pârâții l-au recunoscut și l-au și acordat reclamanților.
Prin urmare instanța de fond a interpretat și aplicat greșit legea atunci când a admis acțiunea reclamantelor și a acordat acestora spor de confidențialitate anterior datei de 02.07.2008.
În ce privește argumentele reținute de instanță privind instituirea obligației de confidențialitate în sarcina reclamantelor în temeiul art.45 din Legea nr.188/1999 și art.44 din Regulamentul de ordine interioară aprobat prin nr.387/2005 nu sunt fondate, întrucât obligația nu dă dreptul automat reclamantelor în absența unei reglementări legale exprese, la plata unui spor de confidențialitate, fiind o obligație ce incumbă reclamantelor în temeiul raporturilor de serviciu fără o remunerație suplimentară până în 02.07.2008.
Dispozițiile articolului 15 din ordonanțele anuale de salarizare și din celelalte legi speciale (Legea nr.444/2007 pentru polițiști, nr.OUG118/2006 pentru cadrele militare) prin care sporul a fost acordat nu pot fi extinse pentru alte categorii de funcționari publici, decât acelea menționate expres în textul legal, nici măcar fundamentat pe principiul non-discriminării.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr.819/03.07.2008 declarând neconstituționale prevederile art.1, 2 alin.3 și art.27 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
A proceda contrar înseamnă o încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art.1 alin.4 din Constituție, ca și prevederilor art.61 (1) în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
În consecință, instanța constatând incidența prevederilor art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă, va admite recursul conform art.312 alin.2 Cod pr.civilă și va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii reclamantelor împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curții de APEL ALBA IULIA și Tribunalului Alba pentru obligarea la acordarea sporului de confidențialitate, precum și capătul de cerere formulat de reclamanți și împotriva pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA pentru efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
Este de subliniat că, deși Tribunalul Alba nu a declarat recurs împotriva hotărârii, recursul Ministerului Justiției în calitate de ordonator principal de credite se extinde ca efecte și asupra acțiunii îndreptată de reclamanți împotriva Tribunalului Alba, datorită imposibilității Tribunalului Alba care este doar coordonator terțiar de credite - de a efectua plăți către reclamanți cu acest titlu în lipsa acordului ordonatorului principal.
Având în vedere subordonarea administrativă a Tribunalului Alba față de Ministerul Justiției în ce privește salarizarea funcționarilor publici, se impune respingerea acțiunii și împotriva Tribunalului Alba în temeiul admiterii recursului Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței nr.42/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- și în consecință:
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantelor, ȘI împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL ALBA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Dact.
2 ex./21.05.2009
Jud.fond -
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Marius Ionel Ionescu, Ștefan
