Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 637/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 637/ Dosar nr-
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
JUDECĂTORI: Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena judecător
- - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții Consiliul Județean Președintele Consiliului Județean C și Județul C prin Președintele Consiliului Județean C împotriva sentinței civile nr.532 din 29.05.2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 06 octombrie 2009, când părțile au fost lipsă, cele consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, fac parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 13 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.532/29.05.2009 a Tribunalului Covasnas -au dispus următoarele: S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive; s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții - și în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean C, Președintele Consiliului Județean C și Județul C și în consecință:
A obligat pârâții să plătească reclamanților sumele de bani reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, calculate la salariul de bază, începând cu data de 19.03.2006 și până la data de 1.06.2008 pentru reclamanta iar pentru reclamantul - până la data prezentei sentințe și în continuare până la încetarea raportului de serviciu/și până la noi dispoziții de drept, sume actualizate cu indicele de inflație până la data efectivă a plății.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții au fost funcționari publici pe perioada vizată în acțiune, angajați în cadrul Consiliului Județean
În calitate de funcționari publici aceștia beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 188/1999, având dreptul ca, pe lângă salariul de bază și sporul de vechime, să beneficieze, conform art. 31 lit. c și d din legea republicată (art. 29 lit. c din lege, în forma existentă anterior republicării) și de suplimentul postului și de suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste drepturi au fost suspendate prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, acordarea lor reintrând în vigoare cu data de 01.01.2007, potrivit art. 13 din Legea nr. 251/2006.
Funcționarii publici, angajați ai pârâtului Consiliul Județean C nu au primit sporurile menționate după cum recunosc și pârâții prin întâmpinările depuse.
Dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare s-a născut din lege, ca drept subiectiv și conferă titularilor de drept, prerogative în virtutea cărora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut, să efectueze o anumită prestație pozitivă, respectiv de a da o anumită sumă de bani.
Aplicarea prevederilor legale care confereau dreptul la aceste suplimente au fost suspendate prin dispozițiile OG nr. 92/2004, reintrând în vigoare cu data de 01.01.2007.
Suspendarea acordării suplimentului postului și a celui corespunzător treptei de salarizare prin actul normativ susmenționat contravine prevederilor art. 41 alin. 2 din Constituția României, care garantează dreptul salariaților la măsuri de protecția socială care privesc o serie de domenii, și "alte situații specifice stabilite prin lege", după cum contravine și prevederilor art. 53 alin. 2 din Constituția României care limitează restrângerea exercițiului unor drepturi doar la situații în care această măsură să fie proporționată cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Sub acest aspect, actul normativ prin care s-a suspendat acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare pentru funcționarii publici contravine dispozițiilor constituționale menționate care de altfel prevăd posibilitatea restrângerii unor drepturi și nu a suspendării lor.
Trebuie precizat că prevederile art. 15 alin. 2 din Constituție consacră principiul neretroactivității legii civile și prin urmare, unui drept deja câștigat nu i se pot aduce îngrădiri prin acte normative ulterioare.
Pe de altă parte, actul normativ menționat nu prevede desființarea dreptului, ci doar suspendarea exercițiului acestuia, ceea ce nu echivalează cu înlăturarea dreptului respectiv. Suspendarea exercițiului dreptului nu poate suprima un drept recunoscut de lege deoarece ar contraveni dispozițiilor constituționale precum și Convenției europene pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale conform cărora, nu se poate aduce atingere sau îngrădiri unui drept deja câștigat.
În fine, se mai reține că suspendarea aplicării unor dispoziții dintr-un act normativ, nu echivalează cu abrogarea dreptului, respectiv cu suprimarea dreptului subiectiv recunoscut prin aceste prevederi legale.
Cu privire la cele expuse, trebuie menționate și dispozițiile art. 38 din Codul muncii care prevăd în mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale".
Conchizând, instanța a reținut că normele prin care s-a dispus suspendarea acordării drepturilor pretinse sunt contrare constituției și convenției menționate astfel că funcționarii publici - angajați ai pârâtei - își pot valorifica dreptul din moment ce existența lui nu a fost înlăturată, însă instanța a acordat aceste drepturi începând cu 19.03.2006, întrucât anterior acestei date a intervenit prescripția extinctivă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Județul C, Consiliul Județean C și Președintele Consiliului Județean C, solicitând modificarea sentinței și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Președintelui Consiliului Județean C și respingerea acțiunii reclamantei ca fiind inadmisibilă și nefondată. Recurenții au criticat sentința arătând că acordarea acestor drepturi bănești nu se poate acorda fără a se fi precizat cuantumul acestora, iar acordarea și pentru viitor a celor două suplimente salariale nu este corectă, întrucât creanța nu este certă, lichidă și exigibilă.
În întâmpinarea depusă la dosar, intimații reclamanți au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, invocând excepția nulității recursului pe considerentul că recursul declarat de pârâți nu întrunește cerințele art.302 ind.1 alin.1 lit.c Cod pr.civ. în sensul că nu sunt formulate în mod clar și nu sunt dezvoltate motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul. În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a președintelui Consiliului Județean, intimații reclamanți arată că excepția trebuie respinsă, deoarece potrivit art.114 alin.1 din Legea nr.215/2001 președintele consiliului județean reprezintă județul în justiție, iar potrivit art.116 alin.4 acesta este și ordonator principal de credite. Pe fondul cauzei, intimații reclamanți solicită respingerea recursului arătând că suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare sunt expres reglementate în art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 republicată, iar legea prevede acordarea acestora fără nicio condiționare, prin diferite acte normative din perioada 2004-2006 fiind suspendată acordarea celor două suplimente, nicidecum eliminarea acestora din categoria drepturilor funcționarilor publici.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art.304 ind.1 pr.civ. precum și prin prisma motivelor de recurs, instanța de recurs, deliberând cu prioritate asupra excepției nulității recursului declarat în cauză de către pârâții Județul C, Consiliul Județean C și Președintele Consiliului Județean C, constată că excepția nu este întemeiată și urmează a fi respinsă, întrucât recursul declarat de pârâți este motivat, chiar dacă mai sumar, astfel că sunt îndeplinite cerințele art.302 ind.1 Cod pr.civ.
Analizând recursul declarat în cauză prin prisma prevederilor art.304 ind.1 Cod pr.civ. Curtea constată că recursul declarat de pârâți este în parte fondat și urmează a fi admis în parte, cu consecința modificării sentinței atacate și admiterii în parte a acțiunii reclamanților în sensul constatării că reclamanții au dreptul la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare prevăzut de art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999, pentru următoarele considerente:
Excepția lipsei calității procesuale a președintelui Consiliului Județean Caf ost corect soluționată de instanța de fond prin respingere, prevederile art.114-116 din Legea nr.215/2001 stabilind expres rolul președintelui consiliului județean de a reprezenta județul în justiție și cel de ordonator principal de credite, cu privire la bugetul consiliului județean.
Dreptul la acțiune al reclamanților intimați pentru suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare subzistă câtă vreme prin acte normative succesive a fost suspendat. Astfel, prin art.44 din OUG nr.92/2004 și OUG nr.2/2006 s-a suspendat numai executarea dreptului la cele două categorii de suplimente salariale, fără să se înlăture existența acestora. Suspendarea dreptului nu poate echivala cu eliminarea, abrogarea, anularea dreptului consacrat prin lege anterior, suspendarea exercițiului dreptului nu poate conduce la suprimarea dreptului însuși, deoarece ar însemna că voința reală a legiuitorului ar fi extinsă și asupra unei situații pe care acesta nu a avut-o în vedere, încălcând principiul legalității, cu atât mai mult cu cât actele normative prin care a fost dispusă suspendarea acordării celor două suplimente salariale nu mai sunt în vigoare; de altfel, suspendarea aplicării unor dispoziții legale se poate dispune numai cu respectarea cerințelor impuse de art.56 și art.64 din Legea nr.24/2000. OUG nr.92/2004, nefiind în prezent în vigoare și prin natura sa de ordonanță cu aplicare temporară, poate fi criticată pentru neconstituționalitate de către instanțele de judecată, fără a mai fi necesar filtrul controlului posterior de constituționalitate pe care îl exercită Curtea Constituțională potrivit art. 146 lit.d din Constituția României. De asemenea, instanța de recurs constată că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.38 din Codul muncii, potrivit cărora drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, acestea fiind protejate de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
În privința fondului cauzei, recursul declarat de pârâți este în parte întemeiat, numai cu privire la dispoziția instanței de fond de obligare a pârâților la plata către reclamanți a suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare, dar nu și în privința recunoașterii dreptului reclamanților la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare ca părți componente ale salariului, potrivit dispozițiilor art.31 lit.c și d din Legea nr.188/1999 republicată și modificată.
Instanța de fond a constatat corect, în motivarea soluției date, că dreptul reclamanților la cele două suplimente salariale este un drept actual prevăzut în art.31 lit.c și d din Legea nr.188/1999 republicată privind statutul funcționarilor publici, din moment ce această lege este în vigoare, cu acest conținut normativ pentru art.31 lit. c și Legea nr.188/1999 republicată și modificată prevede, însă, în cuprinsul art.31 alin.3 că "salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile Legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
În materia salarizării efective a funcționarilor publici este în vigoare în prezent OG nr.6/2007 care "reglementează drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare" (art.1). În economia OG nr.6/2007 nu există nicio reglementare explicită pentru acordarea, plata efectivă a suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare, astfel încât, deși aceste două componente salariale sunt prevăzute la modul general în Legea privind statutul funcționarilor publici ca fiind părți ale salariului unui funcționar public, totuși ele nu pot fi acordate efectiv de către instanța de judecată, în sensul ca instanța de judecată nu poate să oblige angajatorul pârât în cauză la plata către funcționarii publici reclamanți a acestor două suplimente salariale, din moment ce cele două sporuri revendicate nu se regăsesc în legea de salarizare în vigoare, anume OG nr.6/2007.
În cauză sunt incidente dispozițiile art.41 alin.2 din Constituția României, care garantează dreptul salariaților la măsuri de protecție socială în diferite domenii și în alte situații prevăzute de lege, cum este și cazul funcționarilor publici, unde legiuitorul a prevăzut expres acordarea celor două categorii de sporuri menționate în acțiunea introductivă, precum și incidența art.15 alin.1 și 2 din Constituție privind principiul activității legii, respectiv neretroactivitatea legii, astfel încât un drept consacrat prin lege trebuie respectat de autoritățile statale, trebuie pusă în viață norma juridică cu putere de lege care a consacrat acel drept sau drepturi, pentru a se respecta principiul activității legii și cel al securității juridice.
Însă, instanța de judecată nu are abilitarea constituțională de a dispune în sectorul rezervat altor puteri publice, fiind imperativă respectarea principiului separației puterilor în stat, potrivit art.1 alin.4 din Constituție, precum și cel de respectare a competențelor autonome și exclusive ale celorlalte puteri constituționale. Totuși, recunoașterea unor drepturi de natură salarială ce sunt expres reglementate de o lege în vigoare intră în atribuțiile constituționale explicite ale instanțelor de judecată, prevederea plății efective și stabilirea cuantumului acestor drepturi de natură salarială fiind atributul altor autorități publice (legislativ, executiv).
În consecință, recursul declarat de pârâții Județul C, Consiliul Județean C și Președintele Consiliului Județean C urmează a fi admis în parte, iar sentința atacată va fi modificată în sensul că instanța de recurs va constata dreptul reclamanților la un salariu compus și din suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare corespunzător art.31 lit. c și d din Legea nr.188/1999 republicată și modificată, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate, cu completarea motivării potrivit celor de mai sus.
Cu opinia separată a unui membru al completului de recurs.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimații reclamanți - și.
Admite în parte recursul declarat de pârâții Județul C prin Președintele Consiliului Județean C, Consiliul Județean C și Președintele Consiliului Județean împotriva sentinței civile nr. 532 din 29.05.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții - și în contradictoriu cu pârâții Județul C prin Președintele Consiliului Județean C, Consiliul Județean C și Președintele Consiliului Județean C și, în consecință,
Constată că reclamanții au dreptul la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare prevăzut de art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 republicată.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 octombrie 2009.
Judecător JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - -
Cu opinie separată, în sensul respingerii recursului declarat de pârâți
JUDECĂTOR 3: Mirena
- -
Grefier
OPINIA SEPARATĂ
Recursurile pârâților sunt nefondate.
Conform prevederilor art. 31, alin. 1 din Legea nr. 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste dispoziții legale privind compunerea salariilor funcționarilor publici au fost suspendate prin art. 44 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004, care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ, se suspendă aplicarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 188/1999 (actual art. 31), cu modificările ulterioare.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 2/2006 au fost suspendate prevederile art. 29, alin.1, lit.c și lit.d din Legea nr. 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.
Curtea constată că prin modificarea adusă Legii nr. 188/1999 prin Legea nr. 215/2006, lit."d" a aliniatului 1, al art. 29, care prevedea suplimentul corespunzător gradului a fost modificată, în sensul prevederii suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Ordonanța Guvernului nr. 6/24 ianuarie 2007, reglementat drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Conform art. 1, alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art. 31, alin. 1 din Legea nr. 188/1999, republicată.
Ordonanța de Guvern nr. 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului. Prin art. 48 al acestui act normativ, se prevede că dispozițiile ordonanței, se completează cu dispozițiile Legii nr. 188/1999 republicată.
Deci, în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, iar acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale menționate. Suspendarea dispusă și-a încetat aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamanților, devenind actual.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art. 37 din nr.OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
Art. 37, alin. 3, teza ultimă din Ordonanța de Guvern nr. 6/2007 prevede în mod expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu, este lovită de nulitate absolută.
În speța de față sunt incidente și prevederile art. 1 din Protocolul nr.1, adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Conform art. 11 din Constituția României, statul român are obligația de a îndeplini întocmai și cu bună credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
După ratificare, Convenția Europeană a Drepturilor Omului a devenit parte integrantă a sistemului român de drept și a dobândit în cadrul acestuia aplicabilitate directă, dispozițiile Convenției având forță constituțională și supralegislativă.
Articolul 1 din Protocolul adițional nr. 1, la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa constantă a arătat că noțiunea de "bun" se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
Salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două sporuri au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamanții ar fi putut să aibă în patrimoniullor, în mod efectiv și licit, sumele aferente suplimentelor.
Referitor la cuantumul acestor sporuri, Curtea reține că art. 31 menționat, nu prevede un cuantum de 25%, așa cum s-a cerut iar instanța nu poate stabili prin analogie cuantumul acestora.
În consecință, dreptul la aceste sporuri există, a fost prevăzut de lege pentru funcționarii publici și nu a fost abrogat.
Se reține că nu poate fi specificat cuantumul acestor sporuri având în vedere faptul că art.31 din Legea 188/1999 republicată nu prevede un cuantum de 25% așa cum au solicitat reclamanții, iar instanța de judecată nu poate stabili prin analogie cu alte sporuri cuantumul acestora. Criteriile după care se calculează cuatumul acestor suplimente prevăzute de lege se stabilesc fie de legiuitor, fie de ordonatorul de credite printr-un act administrativ (în acest sens a se vedea de exemplu, ordinele ministrului intrernelor prin care se stabilesc criteriile de cuantificare pentru sporul de fidelitate)
Reclamanții au formulat o acțiune în realizarea dreptului nu în constatare. Potrivit art. 129 alin 6 Cod procedură civilă judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. Lipsa cuantumului pentru aceste sporuri nu justifică neacordarea lor. Acestea deși în prezent nu sunt determinate pot fi determinabile.
Judecător
-
Red./11.11.2009
Op./13.11.2009
Dact./12.11.2009/6
OP..CC/ 20.11.2009
- 7 ex. -
Jud. fond -
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena
