Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 702/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 188/1999 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIAL, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.702
Ședința public din 09 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Morariu Adriana
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA JUDEȚEAN DE DRUMURI ȘI PODURI B, cu sediul în municipiul B,-, județul B,împotriva sentinței nr. 144 din 29.01.2009 pronunțat de Tribunalul Boto șani -Secția comercial, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit recurenta și reclamantul intimat.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei dup care luând act c nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, instanța constat recursul în stare de judecat și în conformitate cu disp.art. 150 Cod pr.civil, rmâne în pronunțare.
Dup deliberare,
CURTEA:
Asupra recursului de faț,constat;
Prin acțiunea introdus la Tribunalul Boto șani - secția comercial, contencios administrativ și fiscal și înregistrat sub nr- din 11.12.2008, reclamantul a chemat în judecat pe pârâta Direcția Județean de Drumuri și Poduri B pentru ca prin hotrârea ce se va pronunța s fie obligat aceasta la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de baz și sporul privind suplimentul treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baz, începând cu data de 01.01.2004 pân la data pronunțrii hotrârii și acordarea pentru viitor a acestor drepturi.
În motivare reclamantul a artat c aceste sporuri sunt prevzute de art.29 din Legea nr. 188/1999, modificat, c prin nr.OG92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004-2006, îns nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate dup perioada de suspendare.
A mai artat reclamantul c anterior introducerii acțiunii a solicitat prin procedur prealabil acordarea acestor drepturi, îns solicitarea sa a fost refuzat.
Pârâta, prin întâmpinarea depus la dosar, a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondat.
Tribunalul Boto șani - secția comercial, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.144 din 29 ianuarie 2009 a admis în parte acțiunea formulat de reclamant și a obligat pârâta s plteasc acestuia, sumele reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de baz și suplimentul corespunztor treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baz începând cu 1.01.2004 și pân la data pronunțrii hotrârii.
Totodat respins ca nefondat cererea referitoare la plata acestor drepturi salariale solicitate pentru viitor, dup data pronunțrii hotrârii.
Pentru a hotrî astfel, instanța de fond a reținut c temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie art.29 din Legea nr.188/1999 modificat, care prevede c salariul funcționarului public este compus din: salariul de baz, sporul de vechime în munc, suplimentul postului, suplimentul corespunztor treptei de salarizare.
Or, aceast component a salariului a fost introdus prin art. 13 din Titlul III - reglementri privind funcția public și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care a prevzut data aplicrii acestui text de lege, respectiv 1.01.2004.
Cum, reclamantul a solicitat acordarea acestor sporuri începând cu data de 01.01.2004, iar, în ce privește efectul suspendrii sporurilor prin nr.OG 92/2004 și nr.OG 2/2006, pentru perioada 2004 - 2006, s-a constatat c acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetrii perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 al. 2 din legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativ.
Referitor la captul de cerere privind acordarea drepturilor solicitate și pentru viitor, tribunalul a respins aceast cerere întrucât acțiunea vizeaz nerecunoașterea unor drepturi prevzute de lege, neavând un caracter cert pentru viitor.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Direcția Județean de Drumuri și Poduri
În motivarea recursului s-a învederat faptul c legiuitorul a dispus în mod imperativ c plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului și al funcției " se suspend" ( nu c nu se mai acord), reprezint voința acestuia, nu pentru a prejudicia angajații ci, datorit deficitului bugetar, neputând s duc la îndeplinire cele prevzute în art.31 alin.1 din Legea nr. 188/1999.
De aici, rezult c drepturile salariale menționate mai sus vor fi acordate la o dat ulterioar, în momentul în care bugetul va permite acest lucru.
Deoarece nici o cheltuial din fondurile publice nu a putut fi angajat, ordonat și pltit dac nu a fost aprobat potrivit legii și nu a avut prevederi bugetare, în sarcina Direcției Județene de Drumuri și Poduri nu poate fi reținut vreo culp în sensul relei credințe.
Aceasta în calitate de ordonator secundar de credite, neavând prevzute în buget sume cu asemenea destinație a fost în imposibilitatea de a acorda drepturile pretinse.
Analizând hotrârea recurat, prin prisma actelor și lucrrilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constat neîntemeiat recursul.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfșurat funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baz, sporul de vechime în munc, suplimentul postului, suplimentul corespunztor treptei de salarizare".
Așa cum de altfel pârâta recurent admite, reclamantul nu a primit aceste sporuri salariale.
De principiu, o norm legal, o dat reglementat, trebuie s produc efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, s aib doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale "Orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Dreptul reclamantului la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare este un drept de creanț și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția European a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate public pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiune.
Cât privește suspendarea aplicrii dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, corect a reținut instanța de fond c, msura suspendrii s-a dispus cu înclcarea dispozițiilor constituționale ce reglementeaz drepturile persoanelor încadrate în munc.
Suspendarea aplicrii acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Art. 53 din Constituția României arat clar, situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertți poate fi restrâns, iar restrângerea poate fi dispus numai dac este necesar într-o societate democrat. Msura trebuie s fie proporțional cu situația care a determinat-o, s fie aplicat în mod nediscriminatoriu și fr a aduce atingere existenței dreptului sau a libertții.
Prin suspendarea succesiv a aplicrii normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevrate îngrdiri a dreptului câștigat și, practic, la anularea obligației corelative, fr nici o justificare legal.
sumelor în buget nu eop roblem de acordare și existenț a dreptului, ci doar de executare.
Împrejurarea c nu a fost prevzut cuantumul exact al sporului prin hotrâri ale Guvernului României de punere în aplicare și executare a legii, nu constituie un temei al respingerii acțiunii. Fiind prevzut de lege, dreptul pretins nu poate fi înlturat de instanț. Exercitarea real a acestui drept, impune statului luarea unor msuri pozitive printre care și msura stabilirii cuantumului sporului, lipsa acestei msuri echivalând cu o ingerinț în exercițiul dreptului de proprietate și cu neîndeplinirea obligațiilor pozitive ale statului ce îi incumb pentru salvgardarea dreptului de proprietate, obligații pozitive reținute și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Oneryiediz Turcia din 18 iunie 2002. Sancționarea ingerinței statului, poate fi realizat doar prin stabilirea cuantumului sporului, de ctre instanț. Nu a fost învederat nici un motiv pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanț ar avea caracter nerezonabil și nici Curtea nu constat motive pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanț ar putea fi considerat excesiv.
Faț de aceste aspecte, constatând legal și temeinic hotrârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedur civil, curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA JUDEȚEAN DE DRUMURI ȘI PODURI B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 144 din 29.01.2009 pronunțat de Tribunalul Boto șani - Secția comercial, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 9 aprilie 2009.
Președinte, Judectori, Grefier,
Red.
Jud. fond.
Tehnored.
Ex. 2/27.04.2009
Președinte:Morariu AdrianaJudecători:Morariu Adriana, Sas Remus, Nechifor Veta
