Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 728/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.728/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică de la 3 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTORI: Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Lorența
JUDECĂTORI: Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Lorența
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de recurenții G, și împotriva sentinței civile nr. 1849/18.12.2008, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 27 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 3 noiembrie 2009.
CURTEA,
Asupra contestației în anulare formulată în cauză, constată că:
La data de 23 octombrie 2008, reclamanții G, și, în calitate de funcționari publici la Direcția Generală a Finanțelor Publice C, au chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C, solicitând:
- Anularea actului administrativ emis de pârâtă, reprezentând adresa de răspuns nr. 21074, 21077, 21076 și 21075/16.10.2008 prin care s-a refuzat acordarea unor drepturi salariale legale suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare;
- Obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând:
Suplimentul postului în procent de 25% din sariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prevăzute de art. 31alin (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, calculate și plătite începând cu data pronunțării hotărârii și în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu.
Suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază, retroactiv, respectiv din data de 01.01.2004 până la data pronunțării hotărârii, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data efectuării plății efective, pentru fiecare dintre persoanele nominalizate, sens în care pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C va fi obligată să întreprindă demersurile legale în vederea asigurării bunurilor de natură salarială care să aibă ca destinație plata sumelor de bani solicitate de reclamanți prin prezenta acțiune.
- Obligarea paratei la plata dobânzi legale potrivit OG nr.9/2000 calculată de la data nașterii
dreptului, până la data plății efective drepturilor bănești solicitate.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Acțiunea reclamanților a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Covasna.
În acest dosar prima instanță Tribunalul Covasna prin sentința civilă nr. 1849/18.12.2008, a dispus: s-a respins excepția necompetentei funcționale invocată de pârâtă.
S-a respins acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanții G, si împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice C pentru plata suplimentului postului și al treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază; nu s-au acordat cheltuieli de judecată
Împotriva acestei hotărârii au declarat recurs reclamanții G, si și au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea recursului și pe fond admiterea recursului și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Recursul declarat în cauză a fost înregistrat la Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr-.
În acest dosar, instanța a soluționat recursul, declarat de recurenți, prin Decizia nr. 236/R/7.04.2009, prin care a dispus admiterea recursului formulat de reclamanții, si împotriva sentinței civile nr. 1848/18.12.2008 pronunțata de Tribunalul Covasna în dosarul nr- pe care a modificat-o în parte în sensul că:
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții G, și în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C i, în consecință,
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Caf ost obligată la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare datorate începând cu 26.11.2004 și până la 22.09.2005 pentru reclamantul G, 04.06.2007 pentru reclamantul și 15.10.2006 pentru reclamantul și pentru perioada 15.09.2006 -23.07.2007 pentru reclamantul și a dobânzii legale aferente acestora începând de la data de 23.10.2008 și până la data plății efective; s-au espins restul pretențiilor formulate și s-au enținut restul dispozițiilor sentinței civile atacate
Împotriva acestei decizii au formulat contestație în anulare (recurenți reclamanții) contestând soluția dată în recurs, pe motiv că aceasta este neîntemeiată și nelegală, pentru următoarele considerente:
Decizia pronunțată în recurs nr. 236/7.04.2009, este rezultatul unei greșeli materiale, a instanței, și că instanța de recurs a omis să cerceteze unul din motive de recurs invocate în cauza dedusă judecății.
În acest sens, se invocă faptul că reclamanții (recurenți) au solicitat acordarea celor două suplimente în procent de câte 25% pentru fiecare supliment, calculat la salariul de bază, drepturi calculate pe perioada solicitată și începând cu 1.01.2004, data pronunțării și pe viitor până la încetarea raporturilor de serviciu.
De asemenea, au solicitat ca aceste sume să fie actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor până la efectuarea plății respective și acordarea dobânzii legale conform prevederile Ordonanței de Guvern nr. 9/2000.
În esență, recurenții au susținut că în mod greșit a respins acțiunea lor instanța de fond, motiv pentru care au declarat recurs în termen legal.
Unul din motivele de recurs a constat în faptul că instanța de fond în mod greșit nu a obligat pârâta la plata sumelor de bani reprezentând cele două sporuri și retroactiv, sume ce se vor actualiza / cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plații efective.
Urmare a soluționării cererii de recurs prin Decizia civila nr.236/R/07.04.2009 instanța de recurs a admis cererea formulată de reclamanți, admițând în parte acțiunea introductivă și pe cale de consecință a obligat parata Direcția Generală a Finanțelor Publice C la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare și a dobânzii legale aferente acestora începând cu data de 23.10.2008 și până la data plății efective.
Din analiza considerentelor instanței de recurs reiese faptul că acestea nu a reținut ca motiv de recurs faptul că reclamanții au solicitat prin acțiunea introductivă obligarea la plata sumelor de bani reprezentând cele două sporuri, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
Instanța de recurs în mod greșit a reținut în Decizia civilă nr.239/2009 faptul că:"în privința cererii formulate de acordare a sumelor de bani actualizate cu rata inflației, se constată că este vorba despre o cerere nouă care nu poate fi formulată în calea de atac", având în vedere faptul că această solicitare a fost formulată încă din cadrul acțiunii introductive.
In acest sens apreciază că în cauză de față sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a motivului contestației în anulare prevăzut de art.318 alin. l teza întâia din Codul d e procedură civilă, în sensul că:"hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.".
Consideră că în cauza de față se află în prezența unei greșeli materiale generate de o dezlegare greșită a cererii de recurs, în sensul că instanța de recurs a reținut în mod eronat faptul că solicitarea de a cordare a sumelor de bani actualizate cu rata inflației este o cerere nouă ce nu se poate formula în calea de atac.
Apreciază că se află în prezența unei greșeli materiale esențiale care a determinat soluția pronunțată de către instanța de judecată.
Recurenții au susținut în contestația în anulare că nu a fost vorba de o cerere nouă, formulată direct în recurs în ce privește actualizarea sumelor de bani cu indicele de inflație și cu dobânda legală de la data nașterii dreptului până la plata efectivă și că de fapt aceasta reprezintă o greșeală materială ce a condus la o soluție nelegală dată de instanța de recurs.
De asemenea, consideră că în cauză sunt îndeplinite și condițiile de admisibilitate a motivului contestației în anulare prevăzut de art.318 alin. l teza a doua din Codul d e procedură civilă, n sensul:"când instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare".
Motivele de recurs formulate au avut ca obiect inclusiv obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești reprezentate de cele două suplimente, în procent de 25% fiecare, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
In acest sens, chiar dacă actualizarea sumelor de bani solicitate reprezintă un accesoriu, consideră că poate fi tratat ca un motiv de recurs prevăzut de art.304 Cod procedură civilă, întrucât această solicitare vizează repararea prejudiciului în întregul sau și nu parțial.
Apreciază că în mod greșit instanța de recurs a consemnat faptul că solicitarea acordării actualizate a sumelor de bani reprezentând cele două suplimente este o cerere nouă și nu poate fi formulată în calea de atac, întrucât așa cum a mai arătat aceasta a făcut obiectul atât a cererii introductive cât și a cererii de recurs.
In ce privește acest motiv invocat, consideră că se află în prezența unei omisiuni în cercetarea motivelor de modificare invocate de către recurenți în cererea de recurs, situație în care instanța de judecată în cadrul prezentei cereri are posibilitatea îndreptării ei.
Consideră că aplicarea indicelui de inflație se impune și ca urmare a respectării principiului echitații, sumele la care sunt îndreptățiți trebuind a fi aduse la adevărata lor valoare în funcție de puterea de cumpărare.
Reactualizările cu indicele de inflație pentru suma în cauză sunt acordate legal întrucât tind la acoperirea întregului prejudiciu constând în devalorizarea monedei naționale de la data nașterii dreptului de creanță și până la plata efectiva a creanței.
În concluzie, contestării recurenți au solicitat instanței de judecată admiterea contestației în anulare formulate împotriva Deciziei civile nr.236/07.04.2009, desființarea acesteia în parte și rejudecând recursul, admiterea acestuia în sensul acordării sumelor de bani actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plații efective astfel cum s-a solicitat prin acțiunea introductivă.
În drept, au invocat dispozițiile ar. 318 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
Contestația în anulare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și este formulată în termen legal.
Față de această contestație în anulare, intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice Caf ormulat Întâmpinare (10-12 dosar), prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată și nelegală, și menținerea Deciziei Curții de APEL BRAȘOV nr. 236//R/7.04.2009, ca fiind temeinică și legală.
Intimata a susținut prin Întâmpinarea formulată faptul că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 318 alin. 1 teza 1 Cod procedură civilă și că de fapt nu e vorba de o greșeală materială în ce privește neadmiterea cererii actualizării sumelor de bani reprezentând cele două suplimente.
Cât privește admisibilitatea contestației în anulare pentru motivul invocat în drept ca fiind art. 318 alin. 1 teza II a Cod procedură civilă, a apreciat că în cauză este îndeplinită condiția omisiunii din greșeală să cerceteze un motiv de recurs de modificare sau de casare a hotărârii atacate.
Ca atare, pentru acest motiv, actualizarea sumelor petit pe care instanța de recurs nu s-a pronunțat, deși constituia un motiv de recurs, a apreciat admisibilă contestația în anulare formulată și întemeiată pe prevederile art. 318 alin. 1 teza I și ca inadmisibilă pentru motivul invocat în baza art. 318 alin. 1 teza 1 nefiind vorba de o greșeală materială ci de o greșeală de judecată.
Alte probe nu s-au administrat în contestația în anulare.
Cu privire la admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 596/R/2009 din 6.10.2009, prin care a dispus admiterea în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorii G, și împotriva deciziei nr. 236/R/7 aprilie 2009 pronunțata de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr-.
S-a desființat decizia atacată și s-a fixat termen pentru rejudecarea recursului declarat de recurenții G, și împotriva sentinței civile nr. 1848/18 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, la data de 27 octombrie 2009.
În ce privește rejudecarea recursului, ca urmare a admiterii în principiu a contestației în anulare, instanța de recurs față de criticile formulate prin contestația în anulare și prin recursul declarat de reclamanți constată că:
Recursul declarat, este fondat, urmând a fi admis conform celor dispuse prin prezenta Decizie.
Astfel, în ce privește acțiunea reclamanților aceasta va fi admisă în parte în sensul că: va bliga pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C la plata către reclamanți a drepturilor bănești, reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioadele 26.11.2004 -22.09.2005 pentru reclamantul G, pe perioada 15.09.2006 23.07.2007 pentru reclamantul pe perioada 26.11.2004 4.06.2007 pentru reclamantul, pe perioada 26.11.2004 15.10.2006 pentru reclamantul, sume actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului pana la data plății efective.
Prin urmare, instanța soluționând contestația în anulare, constată că este justificat motivul invocat de recurenți în sensul că cele două suplimente vor fi acordate pentru fiecare reclamant corespunzător datei de la care a avut calitatea de funcționar public, iar aceste sume vor fi actualizate cu indicele de inflație pentru perioada începând cu data nașterii dreptului pentru fiecare reclamant, adică, pentru reclamantul G începând cu 26.11.2004, pentru reclamantul începând cu 15.09.2006, pentru reclamantul începând cu 26.11.2004, pentru reclamantul începând cu 26.11.2004.
Cât privește, perioada acordării dobânzii legale aceasta va fi acordată începând cu data formulării acțiunii în instanță, adică 23.10.2008, deoarece acestea reprezintă de fapt notificarea pârâtei adică cererea de chemare în judecată, iar conform prevederilor Codului civil dobânda se datorează de la data punerii în întârziere art. 1088 Cod civil, până la plata efectivă.
În esență, se constată că într-adevăr instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra petitului privind actualizarea sumelor de bani, sens în care va fi admis acest motiv de recurs conform celor dispuse prin decizia de față.
Referitor la dobânda legală ca petit al acțiunii reclamanților acesta a fost soluționat, iar instanța de recurs s-a pronunțat motivat asupra acestuia încât, nu este admisibilă reanalizarea acestor dispoziții menținându-se conform celor arătate mai sus, referitor la perioada pentru care instanța le-a acordat dobânda legală.
În ce privește cuantumul în procente de câte 25% pentru fiecare supliment (cuantum) aceste aspecte de asemenea vor fi menținute dispozițiile de respingere ca și procent, adică se vor menține dispozițiile din sentința instanței de fond de respingere a procentului solicitat.
Față de considerentele de mai sus, se constată că sunt incidente prevederile art. 318 alin. 1 teza I - fiind vorba de o eroare materială, (o omisiune), la pronunțarea Deciziei de recurs, prin nepronunțarea, instanței de recurs și respectiv pe unul din motivele de recurs, adică cel privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, motiv pentru care acest lucru se va corecta prin prezenta Decizie, conform probelor de la dosar și prevederilor legale aplicabile.
Referitor la apărarea formulată de intimată în contestația în anulare, se vor reține susținerile acesteia în măsura la care s-a făcut mai sus vorbire.
Cât privește apărarea formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice în recurs, în rejudecare aceasta va fi în parte reținută pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, fiind admis în parte recursul reclamanților, conform dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, astfel se ca admite în parte recursul declarat în cauză conform celor dispuse prin prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanții G, împotriva sentinței civile nr 1848/18.12.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr - pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții G, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C și, în consecință:
Obligă pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C la plata către reclamanți drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioadele 26.11.2004 - 22.09.2005 pentru reclamantul G, 15.09.2006 - 23.07.2007 pentru reclamantul 26.11.2004 - 4.06.2007 pentru reclamantul, 26.11.2004 - 15.10.2006 pentru reclamantul, sume actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
Respinge cererea reclamanților privind acordarea cuantumului de 25% al suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Obligă pârâta la plata dobânzii legale aferente începând de la data de 23.10.2008 și până la plata efectivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3.11.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - - - -
Grefier,
Red. - 8.12.2009
Dact.- - 11.12.2009/2 ex.
Jud rec..MC; MI; LB
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Lorența
