Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 774/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 774
Ședința publică de la 17 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Ungureanu
JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței nr. 807 din 04 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, și intimații intervenienți în nume propriu, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenții pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, intimații reclamanți, G, și intimații intervenienți în nume propriu,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302. și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că intimații reclamanți nu a depus întâmpinare.
S-a referit că s-a solicitat de către recurenții pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr-, reclamanții, G, au solicitat în contradictoriu cu pârâții DGFP O și MEF, obligarea acestora la plata drepturilor bănești reprezentând primele de vacanță aferente perioadei 2004-2006, actualizate cu rata inflației până la data efectivă a plății.
În motivarea acțiunii reclamanții au precizat că au calitatea de funcționari publici, fiind încadrați în această funcție în perioada 2004-2006, iar dreptul la prima de vacanță le-a fost conferit prin art.34 al.2 din Legea 188/1999, ce reglementează statutul funcționarilor publici și potrivit căruia, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat, dreptul fiind suspendat prin acte normative succesive, conform OUG 33/2001 și legile bugetului asigurărilor sociale de stat până la data de 31 decembrie 2006.
Pârâta DGFP Oad epus la dosar întîmpinare prin care a invocat excepția prematurității cererii de acordare a primelor de vacanță, invocând că aplicarea art.34 alin.2 din Legea 188/1999 a fost suspendat anual prin acte normative succesive care au prevăzut suspendarea dreptului la prima de vacanță ce operează și în prezent.
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta DGFP Oaf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerului economiei și Finanțelor în calitate de ordonator principal de credite.
La data de 01.11.2007 s-a formulat cerere de intervenție de către, invocând că sunt salariați ai DGFP O, deținând funcții publice în perioada 2004-2006.
Prin sentința nr. 807 din 04 decembrie 2007, Tribunalul Olta respins excepția prematurității acțiunii.
A admis cererea de chemare în garanție a MEF formulată de DGFP
A fost admisă acțiunea reclamanților, G, și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții,.
Au fost obligați intimații DGFP O și MEF la plata primelor de concediu actualizată pe perioada 2004-2006, aferentă calității de funcționar public.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că suspendarea exercițiului unui drept recunoscut și garantat nu echivalează cu înlăturarea acestuia, atâta timp cât prin nici o altă dispoziție legală dreptul nu fost înlăturat expres.
Prima instanță a apreciat că textul de lege prin care s-a acordat dreptul la primă de concediu, fiind suspendat succesiv, reclamanții pot beneficia de plata primei de concediu de odihnă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
În motivele de recurs s-a arătat că instanța de fond a dat o greșită interpretare prevederilor legale aplicabile în materie.
A precizat că atâta vreme cât acordarea dreptului la prima de concediu a fost și este suspendată și în momentul de față prin acte normative, dreptul reclamanților și intervenienților la acțiunea încă nu s- născut.
Pe fond arată că dispozițiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, în conformitate cu care, la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare, sunt invocate în mod eronat în cererea de chemare în judecată și nu sunt incidente în speță atâta vreme cât acordarea primei de concediu este suspendată și în prezent.
Mai susține că legea bugetului de stat constituie norma specială în ceea ce privește finanțarea resurselor bugetare și repartizarea acestora, iar dispozițiile referitoare la primele de vacanță sunt suspendate prin legea bugetului de stat, motiv pentru care aceste dispoziții nu își produc efectele pe perioada suspendării.
Recursul este nefondat.
Reclamanții și intervenienții sunt funcționari publici.
Raportul de serviciu al funcționarului public este un ansamblu de drepturi și obligații ale acestuia și ale instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Indemnizația de concediu de odihnă face parte din categoria drepturilor salariale ale funcționarului public, înscriindu-se în prevederile art.34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.
Fiind una dintre componentele drepturilor salariale, indemnizația de concediu de odihnă se circumscrie sferei raportului de serviciu ale funcționarului public.
Motivele de recurs privind neluarea în considerare dispozițiilor în conformitate cu care aplicarea prevederilor referitoare la acordarea primelor de concediu a fost suspendată, sunt nefondate.
În conformitate cu art. 34 alin.2 din Legea nr. 188/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici, aceștia au dreptul la primă de concediu de odihnă.
Ca urmare, funcționarii publici trebuie să beneficieze de primă de concediu de odihnă.
Însă, prin legile bugetare anuale s-a suspendat succesiv acordarea acestor drepturi.
Legile bugetare au suspendat plata drepturilor pentru prima de vacanță și nu au abrogat aceste drepturi, nu le-au desființat.
Dreptul funcționarului public de a i se plăti prima de concediu de odihnă a rămas în vigoare, numai plata a fost suspendată succesiv.
Dreptul la primă de concediu de odihnă nu a fost înlăturat prin nici un act normativ echivalent celui prin care a fost instituit.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării devine actual, partea fiind repusă în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
Din conținutul art.53 din Constituția României, care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți rezultă că aceasta este o măsură excepțională și se dispune în condiții limitativ prevăzute în Constituție, numai prin lege.
În speță prin lege dreptul la primă de concediu de odihnă, care face parte din categoria dreptului la muncă și protecție socială, reglementat de art.41 din Constituția României, a fost suspendat, și nu înlăturat.
Pentru ca dreptul la prima de concediu de odihnă să nu fie o simplă ficțiune, ceea ce ar echivala cu înlăturarea lui, cu lipsirea de substanță, este necesar ca după încetarea suspendării, dreptul să producă efectele pentru care a fost creat, sens în care autoritățile statului trebuie să asigure plata primei concediului de odihnă.
Obligativitatea plății, după încetarea suspendării, rezultă și din principiul general constituțional prevăzut în art.1 alin.5 din Constituție, care dispune că în România, respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie.
Drepturile prevăzute în art.34 alin.2 din Legea 188/1999 R trebuie să fie acordate reclamanților, întrucât legea produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial și până la ieșirea ei din vigoare, printr-un act normativ cu putere identică.
Suspendarea a produs efecte temporare, ceea ce înseamnă că temporar a fost amânată plata drepturilor de primă de concediu de odihnă.
Această explicație se întemeiază și pe interpretarea semantică și gramaticală a textului.
De altfel, din prevederile art.64 din Legea 24/2000 privind tehnica legislativă, rezultă că suspendarea are durată determinată, iar la expirarea duratei de suspendare dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Numai această interpretare este de natură a asigura principiul constituțional al supremației legii și acela al caracterului excepțional al limitării unor drepturi.
In consecință, având în vedere prevederile art. 304, 3041și 312 cod procedură civilă, se va respinge recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței nr. 807 din 04 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. -
Tehnored SI 2 ex./28.04.2008
Jud.fond /
Președinte:Doina UngureanuJudecători:Doina Ungureanu, Sanda Lungu, Gabriela Carneluti