Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 775/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.775/ Dosar nr-
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTORI: Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta JUDECĂTOR 3: Georgeta
- - - - - președinte de secție
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de recurenții reclamanți, ngineru rzsebet, dith, del, -, -, rsolya, rigitta, aricz, ldiko, aka rika - yorgyi, aka, odica, -tin, adislau, abriella, mola, amokos, larik -, erszan, abriella, uleki ldiko, niko, szter, niko eronka, ldiko,împotriva sentinței civile nr. 484/13.05.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna - secția civilă în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 11 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 18 2008.
CURTEA:
Asupra recursului de față constată că la data de reclamanții - funcționari publici prin mandatar au chemat în judecată pe pâtâtele Autoritatea de Sănătate Publică a județului C, Ministerul Sănătății Publice, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice Sf., solicitând acordarea sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă.
Acțiunea reclamanților a fost înregistrată la tribunalul Covasna, iar în acest dosar instanța a pronunțat sentința civilă nr. 484/13.05.2008 prin care a dispus următoarele: s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtele Autoritatea de Sănătate Publică C, Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune referitoare la plata sumelor pretinse pe perioada octombrie 2002 - 21 martie 2005 și în consecință respinge pretențiile reclamanților, G, Z, -, -, -, C-, -, G, împotriva pârâților Autoritatea de Sănătate Publică a județului C, Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Economiei și Finanțelor, aferente perioadei menționate ca fiind prescrise.
S-a respins restul pretențiilor împotriva acelorași pârâți.
S-a respins acțiunea reclamanților împotriva Direcției Generale a Finanțelor Publice ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanța a reținut în fapt și în drept următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și DGFP C, Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică jud.
În ce privește Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, excepția va fi respinsă, nefiind întemeiată deoarece, potrivit art. 19 lit. a din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și art. 42 alin. 1 din Legea nr. 511/2004, acest pârât răspunde pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, în baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, aceste atribuții conferind ministerului calitate procesuală în cauză.
În ce privește DGFP C, excepția va fi admisă dat fiind că această instituție, nefiind decât ordonator secundar de credite, nu are obligația alocării unor fonduri instituțiilor bugetare, nu poate efectua cheltuieli decât în limita sumelor ce îi sunt virate de ordonatorul principal și nici nu are vreun raport contractual ori de altă natură cu reclamanții.
Referitor la Ministerul Sănătății Publice și Autoritatea de Sănătate Publică jud.C excepția va fi de asemenea respinsă. În ce privește jud.C, reclamanții au raport de serviciu direct cu această instituție, iar în ce privește ministerul, chiar dacă reclamanții nu au raport juridic de serviciu direct cu acesta, autoritatea de sănătate publică funcționează în cadrul și structura acestui minister care, de altfel este și ordonator principal de credite, având obligația de a asigura fondurile necesare plății drepturilor angajaților.
În ce privește excepția prescrierii dreptului la acțiune:
Potrivit art.166 alin.1 și 2 din codul muncii "dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate, termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului".
De asemenea, conform art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958, "dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de 3 ani.
În cauză, în raport de obiectul pretențiilor nu se poate reține că au intervenit cauze care să conducă la suspendarea sau întreruperea cursului prescripției.
De asemenea, dreptul invocat de reclamanți nu este sub condiție suspensivă sau cu termen suspensiv. În acest sens se reține că prin legile bugetului de stat, respectiv art.39 alin.4 din Legea nr.631/02, art.46 alin.4 din Legea nr.507/2003 nu au fost aprobate sume pentru tichete de masă în bugetul instituțiilor publice, prin actele normative menționate nefăcându-se nici o referire la suspendarea plății sau acordării drepturilor respective.
Ca urmare, față de cele expuse se constată că pentru perioada anterioară cu trei ani momentului intentării acțiunii, respectiv octombrie 2002 - 21 martie 2005, dreptul la acțiune al reclamanților s-a prescris motiv pentru care se va admite excepția, iar cererea reclamanților privind perioada vizată va fi respinsă.
În ce privește fondul.
Reclamanții sunt funcționari publici
Conform art.1 alin.(1) din Legea nr.142/1998, "salariații din cadrulși din sectorul bugetar. pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de către angajator".
Potrivit alin.(2) al aceluiași articol, "tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".
În același sens sunt și prevederile art.5 din Normele de aplicarea legii nr.142/1998 aprobate prin HG nr.5/1999.
Normele legale în materie nu au caracter imperativ și nu instituie o obligație în sarcina angajatorului.
În ce privește sectorul bugetar, legea stabilește cu caracter imperativ că acestea pot fi acordate numai în măsura în care sumele reprezentând contravaloarea tichetelor de masă sunt prevăzute distinct cu această destinație în bugetul de venituri și cheltuieli aprobate.
În cauză nu s-a făcut nici o dovadă că pârâții ar fi cuprins în bugetele de venituri și cheltuieli, începând din anul 2005 și până în prezent sumele necesare cu o astfel de destinație.
Afirmațiile pârâților că unele categorii de salariați primesc tichete de masă și alții nu, ceea ce reprezintă o discriminare, nu poate fi primită.
În cauză nu se poate reține că ar fi vorba de restrângerea unor drepturi ori de vreo restricție.
Curtea constituțională s-a pronunțat în acest sens arătând că "prevederile constituționale vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, iar nu identitatea de tratament juridic privind aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor".
De asemenea, curtea a mai arătat că acordarea tichetelor de masă nu constituie o măsură de protecție socială în sensul prevăzut de dispozițiile art.41 alin.2 din constituție.
Cât privește încălcarea drepturilor prevăzute la art.14 din Convenția europeană a Drepturilor Omului, nici această afirmație nu poate fi reținută interzicerea discriminării la care se referă reclamanții privesc exercitarea unor drepturi și libertăți recunoscute de Convenție, astfel cum se prevede chiar în textul acesteia și nicidecum la cele ce fac obiectul prezentei cauze.
Acordarea tichetelor de masă este o opțiune a angajatorului, iar egalitatea cetățenilor în fața legii, invocată de reclamanți, nu înseamnă, în acest caz, uniformitate.
În fine, prin Decizia nr.14/18.02.2008, prin care s-a admis recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilește - chiar dacă se referă la o altă categorie de salariați - că tichetele de masă constituie în fapt beneficiu, că aceste beneficii nu reprezintă un drept ci o vocație ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație, iar acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.
Pentru aceste considerente a respins cererea.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamanții prin mandatar și au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii lor astfel cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții reclamanți au arătat următoarele:
Cu privire la lipsa calității procesuale a Direcției Generale a Finanțelor Publice C, în mod greșit instanța a respins această excepție deoarece aceasta a formulat întâmpinare și în nume propriu cât și în numele Ministerului Economiei și Finanțelor.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada octombrie 2002 - 21.03.2005, au acceptat această excepție conform hotărârii instanței de fond.
Pentru restul perioadei 21.03.2005 - prezent, recurenții au solicitat admiterea acțiunii, deoarece prin lege s-au stabilit aceste drepturi și că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că întrucât nu eoo bligație imperativă și nu sunt cuprinse fonduri în buget cu această destinație le-a respins acțiunea.
Recurenții susțin că era obligația Ministerului Sănătății Publice și cu aprobarea Ministerului Finanțelor Publice să cuprindă aceste sume în buget, iar Autoritatea de Sănătate Publică C să le poată plăți aceste sume.
Recurenții au susținut că nu se justifică faptul că aceeași instanță a admis acțiunea pentru o parte din funcționarii publici apreciind că se justifică, iar lor le-a respins acțiunea, reținând că aceștia nu au dreptul la astfel de tichete de masă, ca și măsura de protecție nu a ținut cont de caracterul și natura acestei obligații.
În esență, recurenții au arătat că aceeași instanță a aplicat diferit legea și discriminatoriu față de funcționarii publici, deși legea este aceeași și trebuia aplicată la fel pentru toți.
În concluzie au solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate și aplicarea în mod egal a legii pentru perioada neprescrisă.
În drept au invocat prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
În susținerea acțiunii și a recursului au depus înscrisuri, filele 4-5, copie de pe sentința civilă nr. 297/25.03.2008.
Față de recursul declarat de recurenți, intimatul Ministerul Sănătății Publice a formulat întâmpinare ( filele 62-67), solicitând respingerea recursului pe excepțiile invocate, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia și excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa surselor de finanțare a acestor tichete de masă, nefiind cuprinsă în bugetul de stat, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală având în vedere că prin Legea nr. 500/2002 nu sunt cuprinse sume cu astfel de destinații, iar dreptul la tichete de masă nu este o obligație pentru aceasta și nici pentru Autoritatea de Sănătate Publică, care este o instituție publică.
În cauză, recurenții au formulat concluzii scrise, filele 68-69 și au făcut dovada achitării taxei de timbru, fila 138 dosar.
La rândul său Direcția Generală a Finanțelor Publice Caf ormulat Întâmpinare filele 114-117 dosar, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței de fond, invocând faptul că recurenții nu au calitate de salariați în sensul art. 1 din legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, astfel că, acțiunea lor este neîntemeiată și nelegală.
Direcția Generală a Finanțelor Publice Cad epus mandatul de reprezentant pentru Ministerul Economiei și Finanțelor în cauză și o copie de pe Comunicatul - Biroul de Informare și Relații Publice ( fila 119), privind soluționarea recursului în interesul legii privind acordarea tichetelor de masă.
În cauză, instanța față de recursul declarat de recurenții reclamanți și față de susținerile acestora constată că există prevederi în contractul colectiv de muncă, acordarea tichetelor de masă, contract ce se află la Autoritatea de Sănătate Publică C, a pus în vedere pârâților să depună în probațiune copie contract colectiv de muncă, copie bilanț buget pentru soluționarea recursului în mod corect și legal.
Față de dispozițiile instanței din ședința publică din 14.10.2008 părțile s-au conformat, în sensul că au depus la data de 11.11.2008 - extras de pe contractul colectiv de muncă pe perioada 2005- 2007, nr. 2678/2005, filele 128-129 dosar.
La rândul ei intimata pârâtă Autoritatea de Sănătate Publică a Județului Cad epus cu adresa nr. 4447/10.11.2008 ( fila 130) o notă prin care a anexat contractul colectiv de muncă la nivelul de ramură, nr. 2678/2005 pentru 2005-2007, menținând că pentru anul 2008 nu s-a încheiat un contract colectiv de muncă.
De asemenea Autoritatea de Sănătate Publică Caa rătat că în bugetul de venit și cheltuieli avizat de Ministerul d e Sănătate Publică, nu au primit sume pentru acordarea tichetelor de masă.
La rândul lor recurenții reclamanți au depus la dosar precizări fila 131 dosar, susținând admiterea recursului și acordarea tichetelor de masă, arătând că Ministerul Sănătății Publice și pârâta Autoritatea de Sănătate Publică sunt responsabili de neplata și necuprinderea în buget a acestor sume pentru plata tichetelor de masă, fiind responsabile de neaplicarea clauzelor din contractul colectiv de muncă încheiat pe ramură.
La filele 132-133 s-a depus copie extras contract colectiv de muncă cu clauzele privind acordarea tichetelor de masă și la fila 143 extras din soluția pronunțată de Tribunalul Suceava în materie - secția contencios administrativ și fiscal.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarelor,sentința civilă atacată nr. 484/13.05.2008 a Tribunalului Covasna, prin prisma criticilor formulate în recurs de reclamanți prin mandatar și prin prisma legislației în vigoare și a dovezilor, contractul colectiv de muncă pe ramură încheiat de Autoritatea de Sănătate Publică - Ministerul Sănătății Publice, constată recursul ca fondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta sunt funcționari publici la Autoritatea de Sănătate Publică a Județului C.
Acest lucru nu a fost contestat de pârâtă nici în dosarul de fond și nici în dosarul de recurs.
Văzând criticile formulate de recurenți și sentința civilă atacată se constată că recurenții au fost nemulțumiți de soluția instanței de fond privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice C în cauză și respingerea acțiunii pentru perioada 21.03.2005 la zi privind plata tichetelor de masă actualizate cu indicele de inflație.
Referitor la excepția sus menționată rezultă din actele dosarului și față de lipsa relațiilor de serviciu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice C, că în mod corect a fost admisă această excepție de instanța de fond, evident în ce privește calitatea sa în nume propriu.
Pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, este reținută calitatea procesuală pasivă în cauză aceasta fiind obligată la alimentarea fondului - bugetului Ministerului Sănătății Publice, cu sumele necesare efectuării plății tichetelor de masă.
Referitor la pretențiile recurenților pe fondul acțiunii și pentru perioada 21.03.2005 și până la 31.12.2007, instanța de recurs apreciază că pentru această perioadă, li se cuvine acordarea contravalorii tichetelor de masă.
Acest lucru rezultă din înscrisul de la filele 128-134 dosar respectiv din contractul colectiv de muncă pe anii 2005- 2007 cu nr. 2678/2005, contract care are putere de lege pentru părțile contractante.
Câtă vreme acest contract este semnat de Autoritatea de Sănătate Publică C și de Ministerul Sănătății este evident caracterul lui obligatoriu, ca atare trebuia aplicat întocmai.
Cu atât mai mult cu cât în contract sunt cuprinse clauze pentru acordarea și plata tichetelor de masă, persoanelor ce lucrează în Autoritatea de Sănătate Publică C.
De altfel și din contractul colectiv de muncă și din comunicatul depus la dosar de Direcția Generală a Finanțelor Publice C, fila 119 dosar rezultă că prin soluția Decizia nr. 14 /18.02.2008 a dată în recursul în interesul legii, rezultă clar că, vocația la acordarea tichetelor de masă atunci când angajatorul a negociat în contractul de muncă pentru personalul contractual acordarea acestor tichete de masă, este evident că și funcționarii publici din aceeași instituție publică trebuie tratați în mod egal cu ceilalți salariați din aceeași instituție.
Ori, în speță în contractul colectiv de muncă pe ramură, este prevăzută clauză expresă pentru acordarea tichetelor de masă.
Așa fiind, instanța apreciază că în aceeași instituție nu e echitabil ca unii salariați să primească tichete de masă iar alții nu, cu atât mai mult cu cât contractul colectiv de muncă este încheiat pe ramură, este valabil pentru întreg personalul autorității publice - C de Sănătate Publică, semnatară acestui contract alături de Ministerul Sănătății.
Aceste autorități publice aveau obligația să pună în aplicare contractul colectiv de muncă și să cuprindă în bugetul de venituri și cheltuieli și cheltuielile necesare achitării contravalorii tichetelor de masă pentru anii 2005-2007.
Întrucât în cauză, contractul colectiv de muncă este doar pe anii 2005-2007, instanța va obliga pârâții să acorde aceste drepturi doar pentru perioada 21.03.2005-31.12.2007.
Întrucât nu s-a depus un contract cu viza Ministerului Sănătății pentru anul 2008 acelui existent negociat anterior și pentru anul 2007, instanța de recurs va respinge pretențiile recurenților pentru anul 2008 și în continuare ca nefiind dovedite cu acte.
Faptul că prin art. 1 din Legea 142/1998 se prevede că salariații beneficiază de dreptul la tichete de masă ca măsură de protecție, alocația de hrană, și potrivit art. 38 din Legea 188/1999 statutul funcționarilor publici, instanța apreciază că pe lângă celelalte drepturi și dreptul la tichetele de masă este un drept legal el fiind condiționat de alocarea sumelor de angajator în bugetul propriu.
Ori, în speță câtă vreme angajatorul trebuia să aloce fonduri pentru salariații cu contract individual de muncă în bugetul Ministerului Sănătății și al Autorității de Sănătate Publică C, evident că pentru egalitate de tratament juridic trebuia să aloce și pentru funcționarii publici sumele necesare achitării tichetelor de masă.
Cum acest lucru nu a fost respectat de pârâte, ele vor fi obligate să cuprindă în buget sumele necesare plății acestor drepturi.
Desigur, obligația Ministerului Economiei și Finanțelor este conform legii - ca gestionar general al bugetului de stat să vireze fondurile necesare în bugetul Ministerului Sănătății iar acesta să le aloce bugetului Autorității de Sănătate Publică C în vederea plății efective către recurenții reclamanți a contravalorii tichetelor de masă.
Faptul că prin decizia dată în recurs în interesul legii a respins acordarea acestor drepturi pentru funcționarii publici nu înseamnă că Legea 142/1998 nu se aplică și că se impune încălcarea prevederilor din contractul colectiv de muncă al pârâtei încheiat la nivel de ramură, cu putere de lege și care e obligatoriu fiind legea părților.
Decizia are în vedere funcționarii publici și vizează doar funcționarii publici din justiție care se bucură și de alte sporuri ce se aplică magistraților, în timp ce funcționarii publici au salarii vizibil mai mici deși au grad profesional identic și lor nu li se aplică sporurile ce se aplică funcționarilor din sistemul justiției.
Chiar dacă pârâta Autoritatea de Sănătate Publică C, a precizat că aceste sume pentru plata tichetelor de masă nu au fost cuprinse în bugetul propriu, acest lucru nu conduce la ideea înlăturării dreptului legal cuvenit funcționarilor publici ai acestei instituții, pentru faptul că pârâții nu au depus diligențe de a include în buget și de a obține sumele necesare plății tichetelor de masă către salariații instituției publice Autoritatea de Sănătate Publică
Față de considerentele de fapt și de drept expuse instanța constată că recursul este fondat, urmând a fi admis, conform art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, astfel încât se va modifica sentința civilă atacată conform dispozitivului prezentei Decizii.
Instanța va obliga pârâtele să achite contravaloarea tichetelor de masă pentru 21.03.2005 - 31-12.2007, în sumă reactualizată cu indicele de inflație conform prevederilor art. 1082-1088 Cod civil, până la data plății efective pentru a asigura recuperarea efectivă a prejudiciului suferit de reclamanți.
Astfel că acțiunea reclamanților va fi admisă în parte, pentru perioada precizată și justificată cu actele de la dosar și va respinge restul pretențiilor pentru anul 2008 ca nefiind probată cu acte.
Instanța va menține din sentința atacată dispoziția instanței de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor a Ministerului Sănătății și la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru octombrie 2002 - 21.03.2005 ca fiind corect și legal soluționate de tribunalul Covasna.
În ce privește cheltuielile de judecată se constată că reclamanții recurenți nu au solicitat cheltuieli de judecată în recurs, sens în care instanța nu se va pronunța asupra lor.
Cât privește apărarea celor două intimate pe fond și pe excepții vor fi înlăturate de instanța de recurs, față de cele reținute mai sus, constatând că susținerile lor sunt neîntemeiate și nelegale.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții reclamanți, G, Ingineru, -, -, -, - -, -, G, și prin mandatar - împotriva sentinței civile nr. 484/13.05.2008 a Tribunalului Covasna pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții. prin mandatar - în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Sănătate Publică Județeană C, Ministerul Sănătății Publice, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice Sf. G și în consecință obligă pârâții Autoritatea de Sănătate Publică Județeană C, Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure fondurile și plata sumelor reprezentând contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 21.03.2005 - 31.12.2007 în sumă reactualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Respinge restul pretențiilor reclamanților.
Menține dispozițiile din sentința atacată, respectiv de la aliniatele 1-3 și aliniatul 5 privind soluționarea excepțiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - --
Grefier
Red./25.11.2008
Dact./19.12.2008
Jud. Fond:
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta
