Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 786/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 786/DOSAR NR-
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTORI: Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta JUDECĂTOR 3: Georgeta
- - - - - președinte de secție
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat depârâta Casa Teritorială de Pensii Cîmpotriva sentinței civilenr.1109 din 09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 11 2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în vederea deliberării în baza art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea cauzei la data de 18 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
La data de 30.07.2008 reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii C solicitând instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- anularea actului emis de pârâta Casa Județeană de Pensii ( adresa nr. 7793 din 16.07.2008), prin care li s-a refuzat acordarea unor drepturi salariale ( suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare).
- obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând:
a) suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază;
b) suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază;
A solicitat acordarea acestor drepturi retroactiv pe perioada 1 ianuarie 2004 până în prezent, iar pe viitor până la data încetării reportului de serviciu, sume la care se adaugă dobânda BNR comunicată.
Acțiunea reclamantei a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Covasna.
Prin sentința civilă nr. 1109/9.09.2008 a Tribunalului Covasna pronunțată în cauză, prima instanță a dispus următoarele:
A admisin parte cererea formulata de reclamanta, citata la locul de munca, in Sf G,-, jud C, in contradictoriu cu parata CASA JUDETEANA DE PENSII C, cu sediul in Sf G,-, jud C, reprezentata legal de.
A obligat parata sa acorde si sa plătească reclamantei suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza, pe perioada 01.01.2004-30.07.2008 si in continuare, pana la încetarea raportului de servici ori pana la noi reglementari legale, precum si dobanda legala aferenta sumelor datorate, calculate de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective.
A respins pretentia reclamantei având ca obiect anularea adresei nr.7793/16.07.2008 emisa de parata.
A luat act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Examinând actele si lucrările dosarului, prima instantă retinut urmatoarele: in fapt, reclamanta este functionar public in cadrul institutiei parate (imprejurare de fapt necontestata de parata).
Conform prevederilor art 31 din Legea nr 188/1999 Republicata, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază; sporul pentru vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzător treptei de salarizare prin actele normative sus menționate contravine insa prevederilor art.41 și prevederilor art.53 alin.2 din Constituția României care limitează restrângerea exercițiului unor drepturi doar la situații în care această măsură se impune într-o societate democratică, fiind necesar ca măsura să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
Sub acest aspect, actele normative prin care s-a suspendat acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare pentru funcționarii publici contravin dispozițiilor constituționale menționate care de altfel prevăd posibilitatea restrângerii unor drepturi și nu a suspendării lor.
Trebuie precizat că prevederile art.15 alin.2 din Constituție consacră principiul neretroactivității legii civile și prin urmare, unui drept deja câștigat nu i se pot aduce îngrădiri prin acte normative ulterioare.
Pe de altă parte, actele normative menționate nu prevăd desființarea dreptului la acordarea suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare ci doar suspendarea exercițiului acestuia, ceea ce nu echivalează cu înlăturarea dreptului respectiv. Suspendarea exercițiului dreptului nu poate suprima un drept recunoscut de lege deoarece ar contraveni dispozițiilor constituționale precum și Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale conform cărora, nu se poate aduce atingere sau îngrădiri unui drept deja câștigat.
În fine, instanta mai reține că suspendarea aplicării unor dispoziții dintr-un act normativ, în speță a dispozițiilor art29 alin 1 lit c si d din Legea nr.188/1999 (devenit art 31 in forma republicata a legii), nu echivalează cu abrogarea acestora, respectiv cu suprimarea dreptului subiectiv recunoscut prin aceste prevederi legale.
Inalta C De Casatie si Justitie a statuat in dezlegarea unui recurs in interesul legii dat pe o chestiune de drept asemanatoare (suspendarea acordarii primelor de vacanta-Decizia nr 23/2005) ca pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada celor 2 ani, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculați de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
In plus, tribunalul retine și dispozițiile art. 38 din Codul muncii care prevăd în mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
In consecinta, instanța apreciaza că normele prin care s-a dispus suspendarea acordării suplimentului postului si a suplimentului corespunzator treptei de salarizare pentru functionarii publici, sunt contrare Constituției, astfel că reclamanța își poate valorifica dreptul din moment ce existența lui nu a fost înlăturată.
In ceea ce priveste pretentia reclamantei avand ca obiect anularea adresei nr 7793/16.07.2008 emisa de parata, instanta o va respinge deoarece respectivul act atacat de parte nu constituie un "act administrativ" in intelesul dat acestei notiuni de art 2 alin 1 lit c din Legea nr 554/2004 si care sa poata fi cenzurat de instanta de contencios administrativ.
Potrivit definitiei legiuitorului, actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa facuta in scopul nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice, a carei realizare este garantata prin forta de constrangere a statului. Din cele de mai sus rezulta ca nu orice manifestare de vointa a autoritatii administrative este un act juridic, simpla exprimare a unei opinii din partea unei institutii publice (cum este cazul adresei nr 7793/16.07.2008 emisa de parata ca raspuns la plangerea prealabila) nefiind un act administrativ.
Pentru toate aceste considerente, instanta va admite in parte cererea de chemare in judecata si va dispune obligarea paratei sa acorde si sa plateasca reclamantei suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza, pe perioada 01.01.2004-30.07.2008 si in continuare, pana la incetarea raportului de servici ori pana la noi reglementari legale, precum si dobanda legala aferenta sumelor datorate, calculata de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective.
Instanța de fond a respins pretentia reclamantei având ca obiect anularea adresei nr. 7793/16.07.2008 emisa de parata.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecata deoarece partea îndreptățită la obținerea acestora, conform art. 274 Cod procedură civilă, nu le-a solicitat.
Împotriva acestei a declarat recurs în termen legal pârâta Casa Teritorială de pensii C, solicitând admiterea recursului, criticând hotărârea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
- instanța de fond nu a ținut cont de faptul că plata drepturilor solicitate de către intimată au fost suspendate de legiuitor prin OUG nr.92/2004 deoarece bugetul de stat a fost deficitar pentru acordarea acestor drepturi, iar legiuitorul prevalându-se de dreptul său a dispus măsurasuspendăriiacestora. Ca atare, acordarea acestor drepturi va fi posibilă numai la o dată ulterioară, în momentul în care bugetul va permite acest lucru.
Drept urmare Casa Județeană de Pensii C nu se face vinovată pentru neacordarea acestor drepturi, întrucât a respectat dispozițiile legale in vigoare de la datele respective, mai mult nu a avut posibilitatea financiară să acorde cele solicitate de către intimată, bugetul prevăzut pentru aceasta a fost limitat.
Soluția dată de către instanța de fond este nelegală șinetemeinică având în vedere faptul că legiuitorul a dispus în mod imperativcă plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului și suplimentulcorespunzător treptei de salarizare, se suspendă ", ceea ce reprezintă voința acestuia, dar nu pentru a prejudicia angajații, ci datorită deficitului bugetar, nu au fost prevăzute fonduri cu această destinație. Astfel PCa procedat în mod corect în sensul neaducerii la îndeplinire a celor prevăzute în art. 31 alin.1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Față de cele expuse mai sus a solicitat admiterea recursului așa cuma fost formulat și pe cale de consecință a se dispune casarea Sentinței Civile nr.1109/09.09.2008, iar rejudecând cauza în fond să respingeți acțiunea intimatei ca fiind netemeinică și nelegală.
În concluzie recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate nr. 1109/09.09.2008 și rejudecarea cauza în fond a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată și nelegală.
În drept a invocat prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Recursul a fost legal timbrat( 11).
Față de recursul declarat în cauză, intimata reclamantă a formulat întâmpinare solicitând respingere recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile ca fiind legală și temeinică.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă nr. 1109/09.09.2008 a Tribunalului Covasna, prin prisma criticilor formulate prin recursul declarat de pârâta Casa teritorială de pensii C constată recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Raportat la actele dosarului și prevederile legale, în mod corect a reținut instanța de fond, situația dedusă judecății pronunțând o hotărâre corectă și legală.
Conform prevederilor art. 31 din Legea nr. -, rezultă care sunt elementele componente ale salariului funcționarilor publici printre care și drepturile solicitate de reclamantă, raportat la funcția avută la pârâtă.
Faptul că prin acte normative aceste sporuri m drepturi au fost suspendate succesiv pe perioada 2004 - 2006 nu conduce la înlăturarea efectivă a drepturilor stabilite de legiuitor, astfel încât se justifică în fapt și în drept suplimentul postului și suplimentul corespunzător de câte 25% din salariul de bază pe perioada 1.01.2004 - 30.07.2008 și pe toată perioada cât reclamanta are raport de serviciul cu pârâta.
De asemenea, conform prevederilor legale nr.OG 9/2000, sunt justificate și sumele calculate cu titlu de dobândă legală la suma cuvenită reclamantei, tot pe perioada nașterii dreptului său și până la plata efectivă a acestor drepturi.
Nu se poate reține ca întemeiată și legală critica recurentei că acordarea acestor drepturi nu este posibilă pentru că s-a dispus prin nr.OUG 92/2004 suspendarea lor.
Este irelevant faptul invocat de recurentă că aceasta nu se află, în culpă pentru neacordarea acestor drepturi pentru că nu au fost prevăzute în buget astfel de sume.
Ca atare instanța va înlătura ca nelegale și neîntemeiate criticile formulate de recurentă cu privire la legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate.
Mai mult, se constată că recurenta a nu a combătut temeiul de drept al reglementărilor acestor drepturi, ci a susținut că nu a avut fonduri, bugetul a fost limitat, și că au fost suspendate la plată pin acte normative succesive.
În ce privește apărarea formulată de intimata reclamantă se constată că susținerile acestuia sunt justificate și legale și că refuzul pârâtei de a-i acorda aceste drepturi lunar este menționat.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse văzând și soluția pronunțată în recursul în interesul legii 23/2005 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, cu privire la chestiunea de drept privind drepturile funcționarilor publici, instanța de recurs constată recursul ca nefondat, urmând a fi respins în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, și în consecință se va menține ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de prima instanță.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă Casa Teritorială de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 1109/09.09.2008 a Tribunalului Covasna pronunțată în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 18 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - --
Grefier
Red. / 24.11.2008
Dact./ 18.12.2008
- 2 ex.-
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta
