Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 781/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 781/ Dosar nr-
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
JUDECĂTORI: Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta JUDECĂTOR 3: Georgeta
- - - - - președinte de secție
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, chematul în garanțieMinisterul Economiei și Finanțelor prinîmpotriva sentinței civile nr.367 din 6 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 11 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 18 2008.
CURTEA
Asupra recursurilor de față constată că:
La data de 8.02.2008, reclamantul G și, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului B, solicitând obligarea pârâților la plata în solidar a sporului de fidelitate pentru anul 2005, în sumă actualizată cu indicele inflației și cu dobândă legală a BNR.
Acțiunea reclamanților a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Brașov.
În acest dosar instanța de fond în baza probelor administrate a pronunțat hotărârea nr. 367/CA/6.05.2008, prin care a dispus următoarele:
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții G și, in contradictoriu cu pârâtii MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B și în consecință:
A obligat în solidar pe pârâți să plătească reclamanților sporul de fidelitate prevăzut de art.6 din nr.OG38/2003 în sumele cuvenite pentru anul 2005 actualizate cu rata inflației și dobânda de referință a BNR.
S-a respins excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție invocată de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative și în consecință:
A obligat pe chematul în garanție să vireze pârâtului fondurile bănești necesare plății către reclamanți a sumelor reprezentând sporul de fidelitate pentru anul 2005.
Pentru a hotărâri astfel instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:
Reclamanții au făcut dovada că sunt încadrați în calitate de polițiști (funcționari publici cu statut special) la Inspectoratul de Poliție al Județului B, conform adeverințelor emise de angajator.
Dreptul salarial pretins de reclamanți este prevăzut de art. 6 din nr.OG 38/2003 și constă într-un spor de până la 20%, calculat la salariul de bază.
Faptul că aplicarea prevederilor legale menționate a fost suspendată pe perioada 01.01.2005 - 31.12.2005 nu echivalează cu pierderea dreptului pentru această perioadă, deoarece în ipoteza susținută de pârâți s-ar încălca principiul constituțional al garantării drepturilor legal acordate.
Ca urmare, instanța, având în vedere și Decizia de îndrumare nr.XII/ 05.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție ( care s-a pronunțat cu privire la prima de concediu a polițiștilor, iar situația juridică a sporului de fidelitate este similară) admis acțiunea așa cum a fost formulată.
Instanța a respins excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și a admis cererea formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, având în vedere că din economia prevederilor nr.HG 386/2007 rezultă că, chematul în garanție gestionează bugetul de stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor chemat în garanție prin reprezentant în teritoriul Direcția Generală a Finanțelor Publice B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, și respingerea cererii de chemare în garanție de către recurenta Ministerul Economiei si Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, respectiv admiterea excepției de inadmisibilitate de a fi chemat în garanție în cauză.
Recursul Direcției Generale a Finanțelor Publice este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Recursul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a fost legal timbrat.
În dezvoltarea motivelor de recurs declarat de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B se aduc următoarele critici sentinței atacate:
În mod greșit a admis instanța de fond cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor nefiind aplicabile în cauză prevederile art. 60 -63 Cod procedură civilă.
Recurenta a arătat că nu poate fi obligată față de reclamanți, deoarece nu are atribuții de salarizare, angajarea acestora neavând raporturi cu aceștia.
Cu privire la fondul cauzei, recurenta, a susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală deoarece potrivit legii nr. 500/2002 privind finanțele publice cu modificările ulterioare nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii, pe de-o parte, iar pe de altă parte, nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Cu privire la actualizarea sumelor pretinse cu indicele de inflație și dobânda legală, această cerere nu este întemeiată, deoarece conform art. 14 alin.2 din Legea 500/2002 nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii, pe de o parte, iar pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor este o instituție bugetară, fondurile salariale sunt stabilite de legiuitor prin legea bugetului de stat. Din aceste motive, se apreciază că obligarea pârâtei la plata sumelor solicitate ar reprezenta stabilirea în sarcina instituției pârâte a unei obligații imposibile.
Plata sumelor reprezentând indicele de inflație și dobânda legală se poate face numai prin intervenția legiuitorului.
Aplicarea indicelui de inflație și a dobânzii legale apare ca un mijloc de constrângere, reprezentând pentru debitor o amenințare spre a-l determina să-și execute obligația asumată.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, a susținut că aceste obligații nu sunt întemeiate și nu se justifică.
În concluzie, față de criticile aduse cu privire la sentința Tribunalului Brașova solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamanților față de Ministerul Economiei și Finanțelor.
În drept a invocat prevederile art. 304 alin1 pct. 9 și art. 304/1 Cod procedură civilă.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative se aduc următoarele critici sentinței atacate.
Hotărârea atacată este netemeinică și nelegală sub aspectul obligării la plata sumei reprezentate de primă de concediu, actualizată cu rata inflației, plus dobânda legală, pentru următoarele considerente:
Nu există temei legal care să permită achitarea de către pârâtul a dobânzii legale la suma de bani reprezentând sporul de fidelitate, pe lângă achitarea acestui spor în sumă actualizată cu rata inflației.
Astfel restituirea sumei de bani reprezentată de sporul de fidelitate, sub sancțiunea achitării de către pârâtul Aad obânzii legale, pe lângă achitarea acestei sume actualizată cu rata inflației, în raport cu dispozițiile art. 5 și ale art. 968 Cod civil, contravine prevederilor legale.
Recurentul pârât, menționează că nu se pot acorda două modalități de acoperire integrală a prejudiciului ( actualizarea cu indicele de inflație și dobândă legală ) deoarece o asemenea situație ar determina o îmbogățire a reclamanților fără just temei.
În concluzie, recurentul pârât a solicitat instanței de judecată admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate și, rejudecând pricina, respingerea cererii reclamantului de a-i plăti dobândă legală la suma reprezentată de sporul de fidelitate pe anul 2005, ca neîntemeiată.
În recurs nu sau formulat cereri noi, nici probe nu s-au depus.
Reclamanții intimați nu au formulat întâmpinare la cele două recursuri.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă nr. 367/6.05.2008 a Tribunalului Brașov, prin prisma criticilor formulate de recurentul chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, constată că ambele recursului sunt nefondate.
Din întreg probatoriul administrat în cauză, rezultă fără dubii că instanța de fond a reținut în mod corect și legal situația de fapt și de drept dedusă judecății și a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
În ce privește prima critică din recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, cu privire la inadmisibilitatea admiterii cererii de chemare în garanție a acestuia, se constată că această critică este neîntemeiată și nelegală, deoarece în cauză nu se pune problema existenței unor obligații de garanție sau a raportului de serviciu între reclamanți și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de gestionar general al bugetului de stat are obligația alimentării bugetelor din celelalte ministere, pentru efectuarea plăților privind drepturile salariale inclusiv a sporurilor legale.
Așa fiind, se va înlătura această critică ca fiind nelegală.
Referitor la cele două critici aduse cu privire la soluționarea cauzei pe fond prin hotărârea dată de Tribunal, instanța de recurs constată că în mod corect a fost soluționată cauza și că aceste cheltuieli cu plata drepturilor salariale trebuie suportate de angajator, fiind irelevant faptul că ele nu au fost cuprinse în Legea bugetului de stat, deoarece ele sunt drepturi legale, cuvenite polițiștilor și stabilite prin legi speciale.
Faptul că Ministerul Economiei și Finanțelor este o instituție bugetară și că nu are fonduri cuprinse în buget pentru plata reactualizată și dobândă legală calculată la sumele cuvenite cu titlu de spor de fidelitate pentru anul 2005, nu conduce la ideea că reclamanților nu l-i se cuvin aceste sume.
Dimpotrivă acoperirea prejudiciului suferit de reclamanți se realizează prin plata sumelor reactualizate la rata inflației și cu dobândă legală conform art. 1082 -1088 Cod civil.
Așa fiind, față de cele susținute mai sus, urmează a înlătura toate criticile formulate de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, atât pe excepție cât și pe fond ca fiind nelegale și neînetemiate.
În esență, se constată că prin analiza cauzei conform art. 304/1 Cod procedură civilă și față de actele dosarului, nu sunt incidente prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Referitor la criticile formulate prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative se constată că de fapt acesta a criticat sentința Tribunalului Brașov, doar pentru motivul că, nu este legală acordarea sumelor cuvenite cu titlu de spor de fidelitate pentru anul 2005, calculate cu rata inflației și cu dobândă legală conform OG nr. 9/2000 modificată.
Față de această critică instanța constată că ea nu este întemeiată, deoarece dispozițiile legale, permit acordarea sumelor la valoarea reactualizată cu indicele de inflație și cu dobândă legală, nefiind vorba de aplicarea a două sancțiuni față de pârâtă, deoarece fiecare din acestea reprezintă o parte a acoperii prejudiciului suferit de reclamanți prin neîncasarea sumelor cuvenite în anul 2005.
Tocmai pentru a se acoperi integral acel prejudiciu se impune acordarea și a indicelui de inflație și a dobânzii legale, ele necontravenind prevederilor legale.
De altfel aceste aspecte au fost corect reținute de instanța de fond prin hotărârea dată.
În concluzie, se vor înlătura criticile formulate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative constatând recursul ca nefundat, urmând a fi respins în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentantă în teritoriu prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, împotriva sentinței civile nr.367/CA/6.05.2008 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - --
Grefier
Red. 18.11.2008
Dact./ 17.12.2008/ 2 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Georgeta
