Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 843/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.843
Ședința publică din data de 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Primăria comunei, împotriva sentinței nr. 103 pronunțată la 21 ianuarie 2009 de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamanți fiind ,.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, socotindu-se lămurită, constatând că recursul este în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.150 din Codul d e procedură civilă declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal la data de 26 noiembrie 2008, reclamanții, au solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria comune - prin primar, obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25 % din salarul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25 % din salarul tarifar de încadrare, începând cu data de 1.01.2004 pentru reclamanții, cu data de 13.06.2005 pentru reclamantul și cu data de 3.11.2006 pentru reclamanta și până la data pronunțării prezentei hotărâri, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr.188/1999, modificată, că prin OG92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004 - 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.
Reclamanții au mai arătat că, anterior introducerii acțiunii au solicitat prin procedură prealabilă acordarea acestor drepturi, însă această solicitare le-a fost refuzată.
În drept s-a invocat Constituția României, Legea nr.53/2004, Legea nr.188/1999 și Legea nr.554/2004 și s-au depus acte în dovedirea cererii.
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare.
Prin sentința nr.103 din data de 21 ianuarie 2009 Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal s-a admis, în parte acțiunea formulată de reclamanți.
A fost obligată pârâta să acorde reclamanților suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază începând cu data de 1.01.2004 pentru reclamanții, cu data de 13.06.2005 pentru reclamantul și cu data de 3.11.2006 pentru reclamanta și până la data pronunțării prezentei hotărâri, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a respins, ca nefondată, cererea referitoare la plata acestor drepturi salariale solicitate pentru viitor.
Pentru a hotărî astfel prima instanță reținut următoarele:
Reclamanții, sunt funcționari publici începând cu 1.08.2000, reclamantul de la data de 13.06.2005 iar de la 3.11.2006.
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Ori, această componență a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III - Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale dispozițiile art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege, a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
Prin acțiunea formulată de reclamanți, aceștia au solicitat acordarea sporurilor începând cu data de 1.01.2004, pentru reclamanții, cu data de 13.06.2005 pentru reclamantul și cu data de 3.11.2006 pentru reclamanta și până la data pronunțării prezentei hotărâri, astfel încât instanța va obliga pârâta să plătească aceste sporuri prevăzute de lege, în raport de perioada efectiv lucrată, întrucât legiuitorul le-a prevăzut expres în lege, nefiind lăsate la aprecierea ordonatorilor de credite și trebuind a fi aplicate direct în baza legii.
În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin nr.OG 92/2004 și nr.OG 2/2006, pentru perioada 2004-2006, instanța constată că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 aliniat 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
Referitor la solicitarea privind obligarea pârâtei la acordarea acestor drepturi și pe viitor, instanța a respins-o pentru următoarele considerente:
Acțiunea promovată de reclamanți a avut ca obiect recunoașterea unor drepturi prevăzute de lege, capăt de cerere care a fost admis de instanță.
Punerea în executare a acestei dispoziții presupune emiterea unei decizii prin care să se acorde aceste sporuri, neputându-se prezuma că pârâta nu va respecta aceste drepturi câștigate și pentru viitor - întrucât dispozițiile legale respective trebuie aplicate atâta timp cât se află în vigoare, până la data abrogării sau modificării lor.
Totodată, stabilirea unor drepturi bănești pentru viitor nu poate constitui obiectul unei acțiuni admisibile, deoarece drepturile salariale reprezintă un drept creanță, iar creanța pretinsă nu are un caracter cert, lichid și exigibil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria comunei. În motivare a arătat că nu a avut suportul legal pentru obținerea sumelor necesare pentru achitarea acestor sporuri.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constată neîntemeiat recursul.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Drepturile reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt drepturi de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul, în condițiile art. 1082 cod civil, corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială, respectiv pentru perioada 8.09.2005 - 1.04.2007.
Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, corect a reținut instanța de fond că, măsura suspendării s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.
Suspendarea aplicării acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta Primăria comunei, împotriva sentinței nr. 103 pronunțată la 21 ianuarie 2009 de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamanți fiind ,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./12.05.2009
Jud. fond
Președinte:Mitrea Muntean DanaJudecători:Mitrea Muntean Dana, Artene Doina, Galan
