Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 841/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.841
Ședința publică din data de 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Primăria comunei Mihălășeni - prin primar, cu sediul în com7una Mihălășeni, județul B împotriva sentinței nr.94 pronunțată la 21 ianuarie 2009 de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamanții fiind și.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic -, pentru pârâta recurentă Primăria comunei Mihălășeni, lipsă fiind reclamanții - intimați și.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier judiciar -, pentru pârâtul - recurent, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, modificarea sentinței iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondate.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal la data de 7 noiembrie 2008, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Mihălășeni - prin primar, obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare, începând cu data de 01.01.2004 și în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999, modificată, că prin OG92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004 - 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate supă încetarea perioadei de suspendare.
Mai arată reclamanții că anterior introducerii acțiunii au solicitat prin procedură prealabilă acordarea acestor drepturi, însă solicitarea a fost refuzată.
În drept s-a invocat Constituția României, Legea nr.53/2004, Legea nr.188/1999 și Legea nr. 554/2004 și au depus la dosar înscrisuri în susținerea acțiunii.
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare.
Prin sentința nr. 94 din 21 ianuarie 2009 Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți.
A obligat pârâta să acorde reclamanților suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază pentru perioada cuprinsă între data de 1.01.2004 și data pronunțării hotărârii, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a respins, ca nefondată, cerere referitoare la plata acestor drepturi salariale solicitate pentru viitor.
Pentru a hotărî astfel prima instanță reținut următoarele:
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Ori, această componență a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III - Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale dispozițiile art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege, a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin nr.OG 92/2004 și nr.OG 2/2006, pentru perioada 2004-2006, instanța constată că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 aliniat 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
Referitor la solicitarea privind obligarea pârâtei la acordarea acestor drepturi și pe viitor, instanța a respins-o pentru următoarele considerente:
Acțiunea promovată de reclamanți a avut ca obiect recunoașterea unor drepturi prevăzute de lege, capăt de cerere care a fost admis de instanță.
Punerea în executare a acestei dispoziții presupune emiterea unei decizii prin care să se acorde aceste sporuri, neputându-se prezuma că pârâta nu va respecta aceste drepturi câștigate și pentru viitor - întrucât dispozițiile legale respective trebuie aplicate atâta timp cât se află în vigoare, până la data abrogării sau modificării lor.
Totodată, stabilirea unor drepturi bănești pentru viitor nu poate constitui obiectul unei acțiuni admisibile, deoarece drepturile salariale reprezintă un drept creanță, iar creanța pretinsă nu are un caracter cert, lichid și exigibil.
Împotriva aceste sentințe a declarat recurs pârâta, invocând prescripția dreptului la acțiune pentru perioada 1.01.2004 - 22.05.2004. În motivarea excepției arată că prima suspendare a acordării acestor drepturi a intervenit prin art.501din Legea nr. 164/2004, intrată în vigoare la 22.05.2004, reclamanții fiind îndreptățiți să solicite acordarea suplimentului postului și suplimentului treptei doar începând cu 22.05.2004 și până la data încetării raporturilor de serviciu.
Pe fondul cauzei arată că, deși în urma modificării art. 29 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarului public, cele două suplimente au fost introduse prin art. 13 pct. 12 din Legea nr. 161/2003, cu precizarea că aceste dispoziții au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2004, aceste drepturi nu pot fi acordate, fiind suspendate succesiv, în intervalul 22 mai 2004 - 31 decembrie 2006 prin ordonanțe de urgență.
Pârâta arată de asemenea că, drepturile salariale solicitate de reclamanți nu pot fi acordate deoarece nu există nici un act normativ care să reglementeze criteriile în funcție de care se acordă.
Dacă pentru salariul de bază și sporul de vechime, cuantumul este stabilit prin acte normative care reglementează anual sistemul de salarizare al funcționarilor publici, pentru suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu există un act normativ care să instituie obligația acordării acestor suplimente, în condițiile în care orice cheltuială bugetară trebuie efectuată în baza unui act normativ.
Suspendarea pe perioada 2004 - 2006 prin lege specială a aplicării dreptului echivalează cu inexistența dreptului pe perioadele determinate respective întrucât potrivit art. 7 alin.3 din decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă "dacă dreptul este sub condiție suspensivă sau cu termen suspensiv prescripția începe să curgă de la data când s-a împlinit condiția sau a expirat termenul".
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constată neîntemeiat recursul.
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiunea ce face obiectul cauzei de față îl constituie disp. art. 29 din Legea nr.188/1999, modificată, care în forma actuală, prevăd că salarul funcționarului public este compus din salarul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.
Această componență a salarului a fost stabilită prin art. 13 din titlul III din Legea nr.161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale art.29 din Legea nr.188/1999 și care a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv 1.01.2004.
Însă, pe perioada 2004 2006, prin OG nr.92/2004 și OG nr.2/2006 aplicarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr.188/1999 a fost suspendată până la data de 31 decembrie 2006, reintrând în vigoare la data de 1.01.2007, iar pe perioada suspendării cursul termenului de prescripție a fost suspendat.
De urmare, excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 1.01.2004 - 22.05.2004 este neîntemeiată.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Drepturile reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt drepturi de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul, în condițiile art. 1082 cod civil, corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială, respectiv pentru perioada 8.09.2005 - 1.04.2007.
Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, corect a reținut instanța de fond că, măsura suspendării s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.
Suspendarea aplicării acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria comunei Mihălășeni - prin primar, cu sediul în comuna Mihălășeni, județul B împotriva sentinței nr.94 pronunțată la 21 ianuarie 2009 de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamanții fiind și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./11.05.2009
Jud. fond
Președinte:Mitrea Muntean DanaJudecători:Mitrea Muntean Dana, Artene Doina, Galan
