Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 845/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - funcționari publici -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.845
Ședința publică din data de 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Primăria orașului S - prin primar, împotrivasentinței nr. 259 pronunțată la 19 februarie 2009 de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamanți fiind ,., ,.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, socotindu-se lămurită, constatând că recursul este în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.150 din Codul d e procedură civilă declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal la data de 22.12.2008, reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului S - prin primar, obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25 % din salarul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25 % din salarul tarifar de încadrare, începând cu data de 1.01.2004 și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu în raport de perioada efectiv lucrată, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999, modificată, că prin OG nr.92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004 - 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.
Reclamanții au arătat că, anterior introducerii acțiunii au solicitat pârâtei, prin procedură prealabilă, acordarea drepturilor, însă solicitarea lor a fost refuzată.
În drept s-au invocat Constituția României, Legea nr.53/2004, Legea nr.188/1999 și Legea nr.554/2004 și s-au depus înscrisuri la dosar în susținerea acțiunii.
Pârâta Primăria orașului a depus întâmpinare la dosar și a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința nr.259 din 19 februarie 2009 Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, a obligat pârâta să acorde reclamanților suplimentul postului în procent de 25 % din salarul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salarul de bază, proporțional cu perioada efectiv lucrată, corespunzător tabelului cuprinsă între data de 1.01.2004 și data pronunțării prezentei hotărâri, sume reactualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective.
A respins cererea de acordare a acestor drepturi și pe viitor, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Ori, această componență a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III - Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale dispozițiile art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege, a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
Cum reclamanții au solicitat acordarea acestor sporuri începând cu data de 1.01.2004 instanța a obligat pârâta să plătească aceste sporuri prevăzute de lege începând cu această dată și până la data pronunțării hotărârii, în raport de perioada efectiv lucrată, întrucât legiuitorul le-a prevăzut expres în lege, din acel moment, nefiind lăsate la aprecierea ordonatorilor de credite și trebuind a fi aplicate direct în baza legii.
În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin OG nr. 92/2004 și nr.OG 2/2006, pentru perioada 2004 - 2006, instanța de fond a constatat că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 al. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
Referitor la solicitarea privind obligarea pârâtei la acordarea acestor drepturi și pe viitor, instanța a respins-o pentru următoarele considerente:
Acțiunea promovată de reclamanți a avut ca obiect recunoașterea unor drepturi prevăzute de lege, capăt de cerere care a fost admis de instanță.
Punerea în executare a acestei dispoziții presupune emiterea unei decizii prin care să se acorde aceste sporuri, neputându-se prezuma că pârâta nu va respecta aceste drepturi câștigate și pentru viitor - întrucât dispozițiile legale respective trebuie aplicate atâta timp cât se află în vigoare, până la data abrogării sau modificării lor.
Totodată, stabilirea unor drepturi bănești pentru viitor nu poate constitui obiectul unei acțiuni admisibile, deoarece drepturile salariale reprezintă un drept creanță, iar creanța pretinsă nu are un caracter cert, lichid și exigibil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria orașului S, criticând- ca nelegală și netemeinică.
În motivare a arătat că, în conformitate cu art. 3 din OG nr.92/2004, gestionarea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de către ordonatorul de credite, cu încadrarea în resursele financiare aprobate de buget.
În perioada 22.03.2004 - 1.01.2007 plata drepturilor solicitate de reclamanți a fost suspendată prin nr.OUG 92/2004, respectiv OG nr. 2/2006. De asemenea, începând cu 1.01.2007, plata acestor drepturi a fost suspendată prin OG nr.6/2007. Datorită acestor acte normative, în bugetul de venituri și cheltuieli a instituției nu au fost alocate sume pentru acordarea acestor drepturi salariale, nefiind un fundament legal pentru achitarea lor.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constată neîntemeiat recursul.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Drepturile reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt drepturi de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul, în condițiile art. 1082 cod civil, corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială, respectiv pentru perioada 8.09.2005 - 1.04.2007.
Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, corect a reținut instanța de fond că, măsura suspendării s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.
Suspendarea aplicării acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria orașului S - prin primar, împotrivasentinței nr. 259 pronunțată la 19 februarie 2009 de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, reclamanți fiind ,., ,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./12.05.2009
Jud. fond
Președinte:Mitrea Muntean DanaJudecători:Mitrea Muntean Dana, Artene Doina, Galan