Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 857/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.857
Ședinta publica din data de 04 aprilie 2008
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Eleonora
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr. 230 pronunțată în data de 08 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei. De asemenea, acțiunea de fond nu este legal timbrată, lipsind suma de 4 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și nu are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită iar părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.230 din 08 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- a fost admisă acțiune a formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C și în consecință a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a drepturilor bănești reprezentând prime de vacanță pe perioada 01.02.2001-18.06.2002 actualizată cu rata inflației la data plății.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că eclamanta a fost angajată la Casa Județeană de Pensii C în perioada 01.02.2001-18.06.2002 în calitate funcționar public, beneficiind de prevederile Legii nr.188/1999.
Potrivit art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, funcționarii publici aveau dreptul ca pe lângă indemnizația de concediu să primească o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării in concediu, care se impozitează separat.
Potrivit dispozițiilor art. 38 din Constituția României, "salariații au dreptul la protecția sociala a muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice".
Reglementarea concediului de odihnă plătit și alte situații specifice a fost menționată prin legea de revizuire a Constituției nr.375/2003, iar conform art. 53, alin.1 și 2 "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică" și "să fie aplicată nediscriminatoriu".
Textele de lege prin care a fost suspendat dreptul la o primă de vacanța anuală în favoarea funcționarilor publici prin prisma dispozițiilor constituționale menționate mai sus, instanța le apreciază ca fiind date prin încălcarea normelor
constituționale expuse, cu atât mai mult cu cât prin plata concediului de odihnă se înțelege că, pe lângă indemnizația de concediu, se include și prima de vacanță și, ca o consecință, asemenea drepturi nu pot fi suspendate decât printr-un act normativ de aceeași putere.
Potrivit prevederilor art.18 din Codul muncii în vigoare la data suspendării, "drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu", prevederi reiterate și de Legea nr.53/2003 - respectiv Codul muncii În vigoare.
Potrivit prevederilor art.78 din Codul muncii, în cazul când angajatorul nu plătește anumite sume la timp, "instanta va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul".
În speță, fiind în prezența unui conflict de muncă și existând drepturi salariale restante, tribunalul a apreciat că reactualizarea, indexarea și majorarea sumelor datorate este întemeiată astfel s-a admis acțiune a și a obliga pârâta Casa Județeană de Pensii C să plătească reclamantei drepturile bănești reprezentând prime de vacanță pentru perioada 01.02.2001-18.06.2002, actualizate cu rata inflației iar dobânda de referință BNR de la data rămânerii irevocabile a hotărârii până la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii C solicitând admiterea recursului.
În motivare se arată că potrivit art.34 alin.2 al Legii funcționarilor publici "funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu".
Art.38 Codul muncii, ca și reglementare generală în materia raporturilor juridice de muncă prevede că "orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate".
În neacordarea acestor sume instituția s-a orientat însă după art.3 din OUG nr.33/2001, după art.4 din Legea nr.743/2001, Legea nr.631/2002 art.10 (3), Legea nr.507/2003 și Legea nr.511/2004.
În drept au fost invocate prevederile art.299, 3041, 304 pct.9, 312.pr.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, reclamata este funcționar public fiind salarizată potrivit OUG nr.92/2004.
Aplicarea acestui drept a fost suspendată prin art.3 alin.1 din OUG nr.33/26.02.2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, aprobată prin Legea nr.386/2001, până la data de 1 ianuarie 2002, însă potrivit art.III alin.3 din același act normativ după perioada suspendării redevin aplicabile dispozițiile legale în materie existente la data intrării în vigoare a Legii nr.188/1999.
Chiar dacă prin legi bugetare succesive,( Legea nr.743/2001, Legea nr.631/2002, Legea nr.507/2003, Legea nr.511/2004), a fost prelungit de fiecare dată termenul de suspendare, nu se poate considera că dreptul în discuție nu există deoarece nici un text legal nu îl înlătură, suspendând doar exercițiul său, împrejurare care nu poate fi considerată o desființare. Prin urmare temeiul juridic al dreptului există și în prezent.
În consecință motivul de recurs invocat și prin care se justifică neacordarea dreptului cu titlu de primă de concediu exclusiv pe legile bugetare care dispun suspendarea acordării acestui drept apare ca nefondat.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge recursul în conformitate cu prevederile art.312 alin.1 pr.civ. și art.20 din Legea nr.554/2004
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.230 din 8 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
2 ex./09.04.2008
Jud.fond.;
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip, Eleonora
