Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 863/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 863/R-
Ședința publică din 03 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier: -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul SINDICATUL CASA DE PENSII V SED, cu sediul în Rm.V, - lui nr.157-159, jud.V, și de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, împotriva sentinței nr.841 din 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus un borderou cu acte din partea recurentului-reclamant.
Curtea, constatând recursul în stare de judecată, îl reține pentru soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Vâlcea la data de 29.05.2008, sub nr-, reclamantul SINDICATUL CASA DE PENSII V SED, cu sediul în Rm. V,--159, jud. V, a chemat în judecată pe pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII V, cu sediul în Rm. V,--159, jud. V solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata către membrii de sindicat ce au calitatea de funcționari publici a drepturilor salariale reprezentând suplimentul postului, în procent de 25% din salariul de bază, și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, conform art. 31 alin. 2 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, sume actualizate la zi cu indicele de inflație, începând cu data de 01 ianuarie 2004 și până la data rămânerii definitive a sentinței, precum și pentru viitor.
În motivarea acțiunii se arată că membrii de sindicat, în calitate de funcționari publici la Casa Județeană de Pensii V, beneficiază de suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază conform art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, începând cu 1 ianuarie 2004, însă aceste dispoziții legale au fost suspendate până la data de 31.12.2006 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004 și prin art. 48 din nr.OG 2/2006, aprobată cu modificări de Legea nr. 417/2006.
Acest lucru contravine prevederilor art. 41 și 53 din Constituția României, precum și dispozițiilor art. 38 și 39 din Legea nr. 53/2003, care dispun în mod imperativ că salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, fiind garantat dreptul la egalitate de șanse și tratament.
Prin sentința nr.841/24.06.2008, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiune și a obligat-o pe pârâtă să acorde fiecărui membru de sindicat ce are calitatea de funcționar public ( nominalizați în dispozitiv și la fila 15 dosar), în funcție de data angajării, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 01.01.2004 - 24.06.2008 - data pronunțării sentinței, actualizate cu indicele de inflație până la plata plății.
A respins cererea pentru acordarea drepturilor respective pentru viitor.
În motivare, prima instanță a reținut următoarele:
Suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici-o dispoziție legală nu s-a prevăzut încetarea existenței dreptului.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut de lege să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat, întrucât exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat.
Nici unul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de Constituție privind posibilitatea restrângerii exercițiului dreptului nu se regăsește în cauză.
Prin urmare, dispozițiile legale succesive, privind suspendarea aplicării prevederilor art. 31 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, vin în contradicție cu dispozițiile art. 53 alin. 2 din Constituție, întrucât reprezintă o restrângere a unui drept recunoscut de lege, în sensul imposibilității exercitării acestuia.
Potrivit art. 31 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, aceștia beneficiază pentru activitatea desfășurată de salariul de bază, de sporul pentru vechime în muncă, de suplimentul postului și de suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În prezent suspendarea nu mai subzistă și, ca atare, dreptul membrilor de sindicat ce au calitatea de funcționari publici a devenit actual, iar solicitarea acestora de a li se acorda sporurile menționate se justifică, în raport de prevederile art. 41 și 53 din Constituția României și art. 38 și 39 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.
Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs, atât pârâta, cât și reclamantul.
Pârâta, invocând prevederile Legii bugetului asigurărilor sociale, a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie pentru motivul că prin Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2008 nu s-au alocat resurse materiale pentru plata drepturilor salariale ale membrilor de sindicat și, ca atare, pârâta nu are posibilitatea de a face plata lor.
Reclamantul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie în ce privește neacordarea drepturilor salariale pentru viitor, întrucât dreptul funcționarilor publici este determinabil.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, în raport de dispozițiile art.304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea constată că recursul pârâtei este fondat, iar cel al reclamantei este nefondat.
Potrivit art.31 alin.1 lit.c) și d) din Legea 1888/1999, salariul funcționarilor publici este compus și din suplimentul postului și, respectiv, suplimentul corespunzător dreptului de salarizare, fără însă ca legea (lato sensu, indiferent de denumire și de putere juridică) să precizeze cuantumul suplimentelor sau procentul aplicabil pentru calcularea lor.
În această ipoteză, angajatorul - care manevrează bani publici, inclusiv pentru plata salariilor - nu poate fi obligat pe cale judecătorească să plătească cele două suplimente calculate arbitrar sau în raport de anumite criterii care nu sunt prevăzute de lege în privința funcționarilor publici.
Pentru acest motiv în bugetul pârâtei nu sunt prevăzute sume pentru plata suplimentelor respective.
Pentru aceste considerente, pe cale de consecință, nu poate fi primit argumentul reclamantului pentru plata suplimentelor în viitor.
Ca atare, în baza art.312 alin.1-3, Curtea va admite recursul pârâtei și va modifica sentința în sensul că va respinge acțiunea reclamantului și, respectiv, va respinge recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, împotriva sentinței nr.841 din 24 iunie 2008pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția comercială și contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Respinge recursul declarat de reclamantul SINDICATUL CASA DE PENSII V SED, cu sediul în Rm.V, - lui nr.157-159.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
ex.
10.10.2008
jud fond.Gh.
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina
