Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 91/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NT-
DECIZIA Nr. 91
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Valentin Niță
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanții,,TA, ,., TA, G, ,., C, LA, ( ), G, G, C, EL, G, A, L, G, G, N, G, (), L, G A, L, G, IU, ( ), ,. L, G, TA, (), L, LA, A, G, C, G L, AȘ, L, L, N, A, C, TA, I, TA, L, A TA, G, ,., G, G, (), C, G, LA, LA, G, LA, LA, TA, L, TA,, toți reprezentați prin procurator consilier juridic - cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B, B-dul -, nr. 163, Cod poștal -, Județ B împotriva sentinței 1244 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI - reprezentat prin - B, -, nr. 163, Cod poștal -, Județ
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la a doua strigare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este netimbrat, iar recurenții prin intermediul cererii de recurs solicită judecata cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri și că recurenții prin intermediul cererii de recurs solicită judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanții (643 de funcționari publici astfel cum au fost menționați în partea introductivă a prezentei sentințe) au chemat în judecată pe pârâtul Primarul municipiului B reprezentat prin ing., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună modificarea contractului colectiv de muncă și implicit a dispozițiilor de numire în funcția publică a fiecărui funcționar public reclamant, în sensul includerii în cuprinsul acestora a obligației angajatorului de a acorda tichete de masă pentru viitor începând cu data de 30.09.2008, dată la care s-a solicitat pe cale administrativă dreptul pretins.
Prin aceeași acțiune s-a solicitat plata către fiecare funcționar public-reclamant a sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă de care aceștia urmau să beneficieze potrivit Legii nr. 142/1998 și care nu au fost acordate, pentru perioada 1.01.2002 - 30.09.2008, suma actualizată cu indicele de inflație până la data efectuării plății.
La termenul din 27.10.2008 reclamanții au renunțat la judecata primului capăt de cerere, solicitând numai obligarea la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 1.01.2002-30.09.2008, suma actualizată cu indicele de inflație până la data efectuării plății.
În motivarea acțiunii reclamanții prin reprezentanții lor au învederat instanței că sunt funcționari publici în cadrul Aparatului propriu de specialitate al Primarului municipiului B și în conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă aveau dreptul la o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, contravaloarea acestor tichete fiind suportată integral de către angajator.
Susțin reclamanții că într-adevăr acordarea tichetelor de masă era și este în continuare condiționată de alocarea resurselor bănești necesare în bugetele de venituri și cheltuieli însă acest drept de care în prezent nu mai beneficiază se poate acorda separat din venituri proprii.
Se precizează de asemenea că funcționarii publicii din Aparatul propriu de specialitate al Primarului municipiului Bab eneficiat de acest drept până în anul 2002, când prin legea bugetului de pe anul respectiv a fost suspendat exercițiul acestui drept.
Se apreciază în consecință că existența acestui drept nu a încetat niciodată, fiind numai suspendat, angajatorul încălcându-le dreptul legal de a primi o alocație individuală de hrană sub forma unor tichete de masă, acest drept reprezentând o măsură de securitate a muncii în condițiile în care angajatorul se află în imposibilitatea de a le oferi angajaților condiții în vederea asigurării zilnice a hranei la locul de muncă.
Se consideră de către reclamanți că în realitate se face practic o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecția specială, încălcându-se astfel art.41 dlin.2 și art. 53 din Constituție, art.5 alin.3 din Codul Muncii și art.41 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar sentințe pronunțate în aceeași materie la alte instanțe.
În cauză pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că acordarea drepturilor solicitate așa cum au fost reglementate prin Legea nr. 142/1998 a fost suspendată succesiv prin legile privind aprobarea bugetului de stat și al asigurărilor sociale pe anii 2002-2007, iar în legea bugetului de stat pe anul 2008 nu a fost prevăzută resursa bugetară necesară alocării respectivelor tichete.
Prin sentința nr. 1244 din 27.10.2008 Tribunalul Buzăua respins astfel cum a fost restrânsă acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că reclamanții toți funcționari publici în cadrul aparatului propriu de specialitate al Primarului municipiului B au solicitat plata către fiecare dintre aceștia a sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă de care urmau să beneficieze potrivit Legii nr. 142/1998 și care nu au fost acordate, drept solicitat începând cu 1.01.2002 și până la data formulării acțiunii, sumă ce se solicită a fi actualizată cu indicele de inflație până la data efectuării plății.
Tribunalul a considerat acțiunea reclamanților ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Conform art.1 alin.1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, reactualizată, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, suportate integral pe costuri de angajator.
Reclamanții sunt funcționari publici ale căror raporturi de serviciu se și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii, conform art.4 alin.1 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
Rezultă astfel că funcționarii publici nu își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, neîncadrându-se astfel în categoriile de persoană prevăzute de art.1 alin.1 din Legea nr. 142/1998 ce pot beneficia de alocația individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă.
Eventual, acest drept ar putea fi prevăzut printr-un acord încheiat anual de autoritățile și instituțiile publice cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici sau cu reprezentanții funcționarilor publici, conform art.72 din Legea nr.188/1999.
În condițiile în care Lege anr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici reglementează în mod expres din ce este compus salariul unui funcționar public, prevăzând de asemenea în mod expres și celelalte drepturi de care acesta poate beneficia, instanța va considera că reclamanții nu se încadrează în categoria persoanelor prevăzute de art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998.
Nu poate fi reținută susținerea acestora ca acest drept, fiind acordat până la 1.01.2002 și deci fiind deja născut este obligatoriu a fi acordat și pentru viitor, suspendarea dreptului neconducând la încetarea acestuia deoarece chiar și în situația în care ar fi acceptată această susținere, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori, conform art.1 alin.2 din Legea nr.142/1998.
În cauză prin legile privind aprobarea bugetului de stat pentru anii 2002-2008 nu a fost prevăzută resursa bugetară necesară alocării respectivelor tichete, cerință legală obligatorie pentru ca acest drept să poată fi acordat.
Împotriva sentinței pronunțată de Tribunal a formulat recurs reclamanții prin procurator consilier juridic solicitând modificarea in tot a acesteia si pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost modificată ulterior introducerii acesteia.
In susținerea recursului, reclamanții invoca incidenta dispozițiilor art. 304 pct 7 si 9 din Pr.Civ si 3041din același act normativ in sensul ca instanța de fond a dat o interpretare greșita textelor legale pe care si-a întemeiat hotărârea.
Instanța de fond, arata recurenții, a reținut greșit in considerentele hotărârii pronunțată in cauza ca ar fi susținut că desfășurau activitate in baza unui contract individual de munca care dă dreptul la plata tichetelor de masa.
Activitatea se desfășoară in baza unui contract de drept public, funcționari publici numiți prin decizia primarului, având, susțin recurenții calitatea de salariați bugetari context in care sunt îndreptățiți la plata tichetelor de masa potrivit art. 1 din Legea 142/1998.
Soluția instanței de fond, mai arata recurenții este greșită si prin prisma faptului ca s-a reținut ca drepturile nu pot fi acordate din cauza lipsei resurselor financiare situație care nu a fost niciodată invocata de intimat.
Dreptul la plata tichetelor de masa, susțin recurenții nu a fost ceruta in temeiul Legii 188/1999 - care reglementează statutul funcționarilor publici - așa cum a reținut instanța de fond, ci in temeiul dispozițiilor speciale ale Legii 142/1998.
Mai invoca recurenții si discriminarea in ceea ce privește protecția sociala atâta timp cat lor nu li s-au acordat acestor drepturi iar alte categorii de salariați din sistemul bugetar sunt beneficiarii acestui drept.
Curtea, analizând sentința pronunțata de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurenți având in vedere actele dosarului si dispozițiile legale in materie constata ca recursul este nefundat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 din legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa - salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unităților cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi o alocație individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral pe costuri de angajator.
Tichetele de masa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
de dispozițiile legale speciale care reglementează acordarea tichetelor de masa,mai sus enunțate,rezulta ca motivele de recurs invocate de reclamanți sunt nefondate deoarece așa cum a reținut si instanța de fond de acest drept poate beneficia angajații care prestează munca in baza unui contract individual de munca.
Or,in cauza, recurenții au calitatea de funcționarii publici care potrivit art 2 din Legea 188/1999 - funcționarul public este persoana numita, in condițiile legii, intr-o funcție publica iar potrivit Art. 4. Din același act normativ - raporturile de serviciu se si se exercita pe baza actului administrativ de numire, emis in condițiile legii.
Mai mult salarizarea (compunerea salariului ) funcționarului public este prevăzuta expres in art. 31 din aceeași Lege 188/1999 care arata ca pentru activitatea desfășurata, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
salariul de baza; sporul pentru vechime in munca; suplimentul postului si
suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Ca atare,cum din dispozițiile legale suscitate rezulta ca acordarea tichetelor de masa nu este un beneficiu al funcționarului public ci al angajatului in temeiul unui contract individual de munca, hotărârea instanței de fond este legala,motiv pentru care recursul formulat de reclamanți este nefondat urmând a fi respins pentru acest considerent.
Nici critica recurenților prin care invoca discriminarea de alte categorii de bugetari, nu este întemeiata.
Aceasta întrucât - discriminarea reprezintă tratamentul diferențiat aplicat unei persoane aflate in condiții de egalitate.
Or, in speța atâta timp cat funcționarii publici, aflați in aceeași structura sociala cu recurenții, nu primesc tichete de masa,deoarece acest drept nu este reglementat prin legea speciala 142/1998 in favoarea lor, nu se poate retine existenta discriminării.
de considerentele reținute mai înainte,Curtea,în raport cu art. 312 alin 1.Pr.Civ va respinge recursul reclamanților ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanții,,TA, ,., TA, G, ,., C, LA, ( ), G, G, C, EL, G, A, L, G, G, N, G, (), L, G A, L, G, IU, ( ), ,. L, G, TA, (), L, LA, A, G, C, G L, AȘ, L, L, N, A, C, TA, I, TA, L, A TA, G, ,., G, G, (), C, G, LA, LA, G, LA, LA, TA, L, TA,, toți reprezentați prin procurator consilier juridic - cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B, B-dul -, nr. 163, Cod poștal -, Județ B împotriva sentinței 1244 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI - reprezentat prin - B, -, nr. 163, Cod poștal -, Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /2ex./02.02.2009
Dosar fond - al Tribunalului Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu
