Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 922/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 922
Ședința publică din data de 15 iulie 2008
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamantul domiciliat în com., sat, Județ D, împotriva sentintei nr. 589 din 10.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu intimații pârâții PRIMĂRIA COMUNEI cu sediul în com., Județ D și CONSILIUL LOCAL cu sediul în com., Județ
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant prin procurator, lipsind intimații pârâți Primaria com. și Consiliul Local.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, care învederează că recursul este timbrat cu taxa de timbru în valoare de 10 lei și timbru judiciar 0,15 lei.
Recurentul reclamant prin procurator arată că nu mai are cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri și judecarea cauzei la acest termen de judecată chiar dacă este perioada vacanței judecătorești.
Curtea, față de solicitarea recurentului reclamant, prin procurator, de a se soluționa cauza în fond, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul reclamant prin procurator având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Depune la dosar note scrise.
CURTEA:
Asupra recursului de față, Curtea reține următoarele:
Prin sentința nr. 589 din 10 aprilie 2008, Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată la termenul din 10 aprilie 2008, formulată de reclamantul. în contradictoriu cu pârâții Primăria comunei și Consiliul Local, privind anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 34/1999, modificarea planului urbanistic al comunei din anul 1996, privind de pe marginea vâlcelului din spatele casei
reclamantului, modificarea inventarului bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei poz.20, ulița " aprobat prin anexa la Monitorul Oficial nr. 276 bis/24.04.2002, recunoașterea dreptului său de proprietate asupra porțiunii de teren din spatele casei, respectiv a ramificației din drumul comunal către livezi și pădure.
Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a reținut că acțiunea este neîntemeiată deoarece suprafața de teren identificată ca, ulița " a figurat în planul urbanistic al comunei din anul 1996 ea fiind stabilită ca având regim ca bun public al localității și prin HG1350/2001, prin care s-a aprobat domeniul public al județului D precum și al Municipiului Târgoviște, al orașelor și comunelor din județul D anexa 66 ce cuprinde inventarul bunurilor ca aparțin domeniului public al comunei unde la poz. 20 figurează și acest drum de trecere, astfel încât fiind un bun aparținând un bun al domeniului public al comunei stabilit printr-o hotărâre de Guvern, caracterul juridic al acestui bun nu mai poate fi contestat pe calea contenciosului administrativ.
Se reține prin hotărâre că pe calea procedurii instituite prin Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ nu se poate o comparație a titlurilor de proprietate aparținând reclamantului și unității administrativ teritoriale, așa cum solicită reclamantul atunci când cere a i se recunoaște proprietatea drumul de trecere, ulița ", astfel că nefiind afectată legalitatea nr. 34/1999, nu se impune nici modificarea Planului Urbanistic General al comunei din anul 1996 și nici a inventarului bunurilor cuprinse în anexa 66 HG1350/2001, astfel că acțiunea este neîntemeiată sub acest aspect, iar în ce privește cererea de la pct. d al acțiunii introductive, acela de obligarea pârâților să-i recunoască dreptul de proprietate pentru suprafața de teren din spatele casei, instanța a luat act de renunțarea la judecată pentru acest capăt de cerere, așa cum a precizat mandatarul reclamantului la termenul de 10 aprilie 2008.
Se mai reține prin hotărâre că, referitor la capătul de cerere adăugat prin acțiunea precizatoare la termenul din 20 martie 2008, prin care reclamantul solicită instanței obligarea pârâților la emiterea unei hotărâri prin care să fie scos din domeniul public, drumul de trecere de 77 metri ce figurează sub denumirea, ulița " la poz. 20 din inventarul bunurilor aparținând domeniului public al comunei, prima instanță a considerat că acest capăt de cerere este inadmisibil deoarece nu a fost precedat de îndeplinirea procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Impotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând într-un prim motiv de recurs că în mod greșit prima instanță a respins acțiunea pe motiv că nu se poate substitui celei de drept comun pentru a se face o analiză și comparație a titlurilor de proprietate aparținând reclamantului și unității administrativ teritoriale.
Prin al doilea motiv de recurs arătată că în cuprinsul hotărârii nu sunt redate clar motivele pe care se sprijină hotărârea pronunțată pentru care drumul în litigiu are regim de bun aparținând domeniului public al localității și că din acest motiv nu se mai poate contesta pe calea contenciosului administrativ, înțelegând din hotărâre că dreptul recurentului asupra terenului în litigiu poate fi valorificat numai printr-o acțiune în revendicare.
Prin al treilea motiv de recurs arată că, convingerea instanței s-a format pe baza unui probatoriu insuficient administrat numai de către Primăria comunei, care nu a depus nici întâmpinare, iar cealaltă pârâtă Consiliul Local, nu s-a prezentat la nici un termen de judecată și nu a depus întâmpinare, Primăria neprezentând la cererea instanței identificarea în schiță a terenului în litigiu.
Prin al patrulea motiv de recurs arată că instanța de fond a interpretat greșit precizările făcute de recurent la termenul din 20 martie 2008, considerând că aceste precizări reprezintă o nouă acțiune pentru care era obligatorie procedura prealabilă prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004, deși precizările formulate reprezentau o completare a acțiunii introductive pentru care îndeplinise procedura prealabilă.
Prin al cincilea motiv de recurs, arată că hotărârea nr. 34/1999, nu este o consecință ulterioară a celorlalte acte emise și menționate în acțiune, în baza Hotărârii Consiliului Local s-a întocmit inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei în anul 2002, după cum rezultă din anexa 66 la nr. 276 Bis din 24 aprilie 2002, și HG1350, s-a emis ulterior Hotărârii Consiliului Local, Planul Urbanistic neconstituind un temei legal al trecerii unei proprietăți din domeniul privat în domeniul public, instanța de fond nu a interpretat corect probatoriu administrat în cauză pronunțând astfel o sentință nelegală și netemeinică.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate și în subsidiar casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare.
Curtea examinând sentința, prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză,constată următoarele:
Primul motiv de recurs, este nefondat.
Prin procedura instituită de Legea nr. 554/2004 se analizează temeinicia și legalitatea unui act administrativ sau refuzul autorității administrative publice de a răspunde persoanei vătămate într-un drept al său, sau un interes legitim, la cererea privind anularea unui act administrativ pretins nelegal, astfel că prin această procedură corect prima instanță a considerat că nu se poate face o analiză și o comparație a titlurilor de proprietate aparținând reclamantului și unității administrativ teritoriale, instanța de contencios administrativ neputându-se substitui celei de drept comun.
Prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat anularea nr. 34/1999, prin care s-a aprobat inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei, scoaterea din acest inventar a poziției nr. 20 - ulița, precum și modificarea Planului Urbanistic al comunei din anul 1996 care a prins această uliță în domeniul public al comunei.
Suprafața de teren identificată ca, ulița "a figurat în Planul Urbanistic al comunei din anul 1996, prin care s-a stabilit că acest teren are regim de bun aparținând domeniului public al localității, același regim juridic al terenului fiind cuprins și în nr.HG 1350/2001 prin care s-a aprobat domeniul public al județului D al orașelor și comunelor din județul D precum și a municipiului Târgoviște, în anexa 66 de la această hotărâre fiind cuprins inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei și la poz. 20 figurează acest drum de trecere, așa cum rezultă din actele aflate la filele 59-78 dosar fond.
Prin urmare, suprafața de teren din litigiu având caracterul juridic de bun aparținând domeniului public al comunei, este cuprinsă într-o hotărâre de Guvern nr. 1350/2001, care nu a fost atacată de către recurent și nu s-a solicitat de către acesta printr-o acțiunea anularea acestei hotărâri, astfel încât corect prima instanță a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de recurentul reclamant.
C de al doilea motiv de recurs, că în cuprinsul hotărârii nu sunt cuprinse clar motivele pe care se sprijină soluția pronunțată este nefondat.
In considerentele hotărârii atacate cu prezentul recurs sunt arătate motivele avute în vedere de către prima instanță la darea soluției, arătându-se că suprafața de teren din litigiu este cuprinsă în nr.HG 1350/2001 ca având regimul juridic de bun aparținând domeniului public al comunei, că nu este afectată legalitatea nr. 34/1999 și că nu se impune modificarea Planului Urbanistic General al comunei din anul 1996 și nici a inventarului bunurilor cuprinse în anexa nr. 66 nr.HG 1350/2001.
C de al treilea motiv de recurs, că, convingerea instanței s-a format pe baza unui probator insuficient administrat numai de Primăria, este nefondat.
Intimata pârâtă Primăria comunei, nu a formulat întâmpinare, dar a depus întreaga documentație privind regimul juridic al suprafeței de teren din litigiu, documentație aflată la filele 59-78 dosar fond și din care rezultă că suprafața de teren identificată cu, ulița " are regim de bun public al localității fiind cuprins în nr.HG 1350/2001, unde la anexa 66 este prevăzut inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei și la poz. 20 figurează acest drum de trecere, hotărâre de Guvern care nu a fost anulată printr-o hotărâre pronunțată de instanța de contencios administrativ.
C de al patrulea motiv de recurs că, instanța a interpretat greșit precizările depuse de recurentul reclamant la termenul din 20 martie 2008, este nefondat.
Prin precizările depuse de către recurent la termenul din 20 martie 2008, fila 28-29 dosar fond, reclamantul recurent a solicitat instanței de fond obligarea intimaților pârâți la emiterea unei hotărâri, prin care să fie scos din domeniul public drumul de trecere de 77 metri ce figurează sub denumirea, ulița " la poz. 20 din inventarul aparținând domeniului public al comunei.
Acest capăt de cerere din precizările la acțiunea inițială, era un capăt de cerere distinct pentru care recurentul trebuia să îndeplinească procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, în acțiunea inițială recurentul nesolicitând obligarea intimaților la emiterea unei hotărâri prin care să fie scos din domeniul public drumul de trecere de 77, astfel încât procedura prealabilă formulată de recurent și rezultată din adresa nr. 1098 din 28 decembrie 2007 și cererile formulate de recurent către Prefectul Județului D și Primarul comunei, aflate în copie xerox la filele 6-8 dosar fond, nu cuprinde și acest capăt de cerere precizat de recurent în cererea depusă la termenul din 20 martie 2008, considerente pentru care corect și legal prima instanță a respins capătul de cerere pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.
C de al cincilea motiv de recurs, este nefondat.
Hotărârea Consiliului Local nr. 34/1999 aprobă inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei și terenul din litigiu, ulița " este inclusă în domeniul public al comunei, această hotărâre este anterioară celorlalte acte emise și a căror revocare a solicitat-o recurentul prin acțiune, acest teren este cuprins și în nr.HG 1350/2001, emisă ulterior Hotărârii Consiliului Local, ca având caracterul juridic de bun aparținând domeniului public al comunei, hotărâre care nu a fost anulată printr-o hotărâre a instanței de contencios administrativ și nici solicitată de recurent a fi anulată prin vreo acțiune formulată, astfel încât corect și legal instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea recurentului reclamant privind capătul de cerere privind anularea nr. 34/1991.
Pentru toate aceste considerente, recursul formulat se privește ca nefondat și în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va fi respins ca atare, în cauză neevidențiindu-se nici un motiv de casare sau de modificare din cele prev. de art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în com., sat, Județ D, împotriva sentintei nr. 589 din 10.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimații pârâții PRIMĂRIA COMUNEI cu sediul în com., Județ D și CONSILIUL LOCAL cu sediul în com., Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 15 iulie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.CE
Tehnored.CMF
2.ex./16.07.2008
dos.fond - - - Tribunal
jud. - -
- -
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
