Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 927/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--23.02.2009

DECIZIA CIVILĂ NR.927

Ședința publică din 16.06.2009

PREȘEDINTE: Claudia LIBER

JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu

JUDECĂTOR 3: Diana Duma

GREFIER: - -

Pe rol se află pronunțarea în recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.68/CA/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu pârâtul intimat Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor A, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

Procedura legal îndeplinită.

dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09.06.2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, când,

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 8180/30/7.10.2008, reclamantul - a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor A, obligarea pârâtului la încadrarea reclamantului în funcția publică de consilier superior, treapta 1 de salarizare, cu acordarea sumele reprezentând diferența de salarizare dintre cea prevăzută de OUG 92/2004 și salariul acordat, actualizate cu rata inflației până la data efectivă a plății începând cu data de 01.01.2005 și modificarea în carnetul de muncă din 01.01.2005.

Prin precizarea de acțiune depusă la termenul de judecată din data de 17.12.2008 reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la nularea Deciziei nr.84/09.04.2008 a Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor A, emiterea unei noi decizii cu stabilirea corectă a drepturilor salariale cuvenite potrivit OG nr.9/2008 pentru modificarea OG nr.6/2007 cu încadrarea corectă pe funcția publică de consilier, grad profesional superior, treapta 1 de salarizare; corectarea înscrierilor în carnetul de muncă; recalcularea tuturor drepturilor salariale cuvenite și plata diferențelor neachitate de unitatea angajatoare începând cu data de 7.10.2005 majorate cu indicele de inflație aferent până la data plății efective a acestora, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr.68/CA/21.01.2009, Tribunalul Timiș a respins cererea formulată.

În motivarea sentinței se retine că decizia pe care reclamantul-recurent a înțeles să o atace prin prezenta acțiune este însă Decizia nr. 84/9.04.2008 emisă de pârâtă și prin care s-a procedat la aplicarea prevederilor OG 9/2008 stabilindu-se salariul de încadrare al reclamantului ce deține funcția publică de execuție de inspector I principal, treapta 1 de salarizare conform noului cuantum al salariului stabilit prin anexele la OG 9/2008.

Ca atare, instanța a reținut că prin decizia 84/9.04.2008 atacată în prezenta cauza nu s-a realizat o reîncadrare în funcția publică de execuție câtă vreme se face referire la aceeași încadrare cu cea dispusă prin decizia 14/19.01.2005 a OJPC T respectiv aceea de inspector 1 principal, avansarea în treapta de salarizare 1 fiind realizată de reclamant ulterior ci prin decizia atacată se procedează la o stabilire a salariului de încadrare și a sporului de vechime a reclamantului în conformitate cu noile prevederi cuprinse în OG 9/2008 care nu a făcut decât să modifice OG 6/2007 și care în anexe a stabilit cuantumul salariilor funcționarilor publici în funcție de instituția din care fac parte, de gradul profesional, clasa și treapta de salarizare deținută.

S-a constatat de către instanță în sentință că decizia 84/9.04.2008 nu este o decizie de reîncadrare în funcția publică ci reprezintă o decizie de stabilire a drepturilor salariale care poate fi atacată numai în condițiile art.31 OG 6/2007 care stabilește competența de soluționare a contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporuri precum și alte drepturi ca aparținând ordonatorilor de credite și ulterior soluționării contestației, funcționarii publici nemulțumiți se adresează instanțelor de contencios administrativ.

Se menționează în considerentele sentinței că în condițiile în care reclamantul este nemulțumit de reîncadrarea în funcția publică realizată în baza OUG 92/2004 și materializată prin emiterea deciziei 14/19.01.2005 conform mențiunilor existente la poziția 77 din carnetul de muncă al acestuia dar a înțeles să atace Decizia 84/9.04.2008 emisă de pârât care însă așa cum s-a arătat anterior, nu vizează reîncadrarea funcționarilor publici ci stabilirea unor drepturi salariale, instanța a apreciat că cererea reclamantului de anulare a acestei decizii este neîntemeiată, și a respins-o ca atare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și în consecință admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată.

În motivarea recursului se arată că în fapt, prin cererea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 07 octombrie 2008 solicitat obligarea pârâtului să-l încadreze în mod corect în funcția publică de consilier, grad profesional superior, treapta 1 de salarizare precum și acordarea sumelor reprezentând diferențe de salarizare neachitate. Ulterior, prin precizarea depusă la primul termen de judecată a solicitat:

- Anularea Deciziei nr.84 din 09.04.2008 a Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor;

- Emiterea unei noi decizii cu stabilirea corectă a drepturilor salariale cuvenite potrivit OG nr.9/2008 pentru modificarea OG nr.6/2007 cu încadrarea corectă pe funcția publică de consilier, grad profesional superior, treapta 1 de salarizare;

- înscrierilor în carnetul de muncă;

- Recalcularea tuturor drepturilor salariate cuvenite și plata diferențelor neachitate de unitatea angajatoare începând cu data de 27.10.2005 majorate cu indicele de inflație aferent până la data plății efective a acestora și plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că este funcționar public din data de 01.04.2003, dată la care a fost încadrat în funcția publică de inspector gradul 1 asistent.

Se arată că, deși dată fiind modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici prin Legea nr. 161/2003 au fost modificate denumirile funcțiilor deținute de funcționarii publici, unitatea angajatoare nu a înțeles să modifice postul deținut în acord cu prevederile legale. În fapt, unitatea angajatoare a menținut vechea denumire a postului, și ulterior, prin aplicarea legislației de stabilire a drepturilor salarale s-a raportat la postul de inspector, post ce corespunde studiilor medii, realizându-se în mod continuu nu numai o lezare a drepturilor salarale ale reclamantului, ci și încălcarea principiului bunei credințe, al consesualității obligațiilor și drepturilor, inclusiv pecuniare, ale părților raportului de serviciu.

Precizează că potrivit OUG nr182/2004 postul pe care era încadrat - potrivit înscrierilor salarale din carnetul de muncă, poz.76 - era "inspector de specialitate categoria A clasa a II-a gradul 3". Conform art.9 din Legea nr. 188/1999 republicată clasa a II-a cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii de scurtă durată, or reclamantul are studii de lungă durată, potrivit poz.80 din carnetul de muncă, fiind inginer. în aceste condiții, postul era aferat clase I, nu inspector, ci consilier la nivelul anului 2004. Încadrarea din 01.01.2005 potrivit OUG 92/2004 trebuia să fie pe postul de "consilier superior treapta 3 de salarizare" în acord cu prevederile art.6 alin.7 din OUG 92/2004.

Se învederează că, având în considerare promovările de treaptă ulterioare se impunea ca salarizarea să fi fost făcută pentru postul de "consilier superior treapta 1 de salarizare".

Se arată că prin decizia nr.84 din 09.04.2008 a Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor A, reclamantul a fost încadrat în funcția publică de execuție de inspector I principal treapta 1 de salarizare.

Se arată că Tribunalul Timișa reținut că "prin decizia 84/2008 atacată în prezenta cauză nu s-a realizat o reîncadrare în funcția publică de execuție câtă vreme se face referire la aceeași încadrare cu cea dispusă prin decizia 14/19.01.2005.", astfel că "decizia 84/09.04.2008 nu este o decizie de reîncadrare în funcția publică, ci reprezintă o decizie de stabilire a drepturilor salarale care poate fi atacată numai în condițiile art.31 OG 6/2007, care stabilește competența de soluționare a contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporuri precum și alte drepturi ca aparținând ordonatorilor de credite și ulterior soluționării contestației, funcționarii publici nemulțumiți se adresează instanțelor de contencios administrativ. "

Față de acestea, în raport de disp.art.91 ind.1 din Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare cu raportare la art.1 și 8 din Legea 554/2004, instanța a respins acțiunea.

Critică această soluție ca fiind nelegală și netemeinică.

1) Hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii iar motivele invocate nu sunt analizate.

Se arată că instanța își motivează respingerea cererii pe împrejurarea că actul contestat este o decizie de salarizare care nu privește încadrarea și că potrivit art.31 din OG nr.6/2007 s-ar fi impus atacarea acestui act cu etapele prevăzute de lege. Arată că nu s-a pus în discuția părților acest aspect și nu s-a solicitat de către instanță dovada plângerii prealabile cu privire la decizia învederată. Subliniază că aceste acte există și instanța nu se putea prevala de acestea.

De asemenea, se menționează că argumentarea instanței că decizia de salarizare nu este o decizie de încadrare este o contradicție în termeni, în condițiile în care postul este strict corelat salariului și salariul este determinat de postul ocupat. n acest sens sunt interpretate și dispozițiile conținute în legislația de după 2004 care pentru fiecare modificare a nivelului salarial impune o corelare strictă de funcție ocupată - salariu cuvenit.

2. lnstanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Instanța a fost sesizată cu o stare de fapt care viza aplicarea greșită a legii în materia drepturilor salariale ale funcționarului public. Instituția angajatoare a ignorat dispoziții imperative și a aplicat trunchiat un act normativ, rezultând o încadrare greșită a funcționarului public și implicit o salarizare lezantă în dezacord cu drepturile cuvenite și reglementate de actul normativ. Prin soluția data, instanța legitimează încălcarea legii. Actul atacat de reclamant este într-adevăr o decizie care face referire la drepturile sale salariale, dar această decizie vizează implicit și postul ocupat. Dacă postul nu este corect determinat și denumirea lui este consecința unei erori de aplicare a legii din urmă cu 3-4 ani, în mod logic și decizia de salarizare din 2008 este nelegală și vizează încadrarea greșită a contestatarului pe post.

3. Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

Se arată că potrivit OUG nr.82/2004 postul pe care era încadrat - potrivit înscrierilor salariale din carnetul de muncă, poz.76 - era "inspector de specialitate categoria A clasa a II-a gradul 3". Conform art.9 din Legea nr. 188/1999 republicată clasa a II-a cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii de scurtă durată, or reclamantul are studii de lungă durată, potrivit poz.80 din carnetul de muncă, fiind inginer. în aceste condiții, postul era aferat clase I, nu inspector, ci consilier la nivelul anului 2004. încadrarea din 01.01.2005 potrivit OUG 92/2004 trebuia să fie pe postul de "consilier superior treapta 3 de salarizare" în acord cu prevederile art.6 alin.7 din OUG 92/2004. Având în considerare promovările de treaptă ulterioare se impunea ca salarizarea să fi fost făcută pentru postul de "consilier superior treapta 1 de salarizare".

Se menționează că, Decizia nr.84 din 09.04.2008 a Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor A este fundamental eronată și nelegală, consacrând o serie de nelegalități anterioare.

În altă ordine de idei, arată că nu a înțeles temeiul juridic relevat de prima instanță, respectiv disp.art.91 ind.1 din Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare cu raportare la art.1 și 8 din Legea 554/2004, în motivarea hotărârii. Apreciază că nu există legătură între cauza dedusă judecății și respingerea pe acest temei juridic.

Legal citat, pârâtul intimat Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor A, prin Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Tad epus întâmpinare, solicitând respingerea recursului reclamantului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de fond.

În motivare se arată că încadrarea făcută în 2001 s-a făcut în baza nr.HG166/2001 și în baza adresei nr.1/1381/23.03.2001 prin care tuturor funcționarilor publici din cadrul ANPC B li s-a schimbat încadrarea din consilier categoria A clasa I treptele 1, 2 și 3 în funcția publică de inspector de specialitate categoria A, clasa II sau I, treapta 1, 2 sau 3.

Se arată că în anul 2005, la intrarea în vigoare a OUG 92/2004 s-au schimbat încadrările fiecărui funcționar public, iar unitatea a operat corect în carnetele de muncă aceste modificări, ținând seama de prevederile acestei ordonanțe.

Se menționează că, încadrările făcute în perioada 01.03.2001 și până în prezent au la bază OUG nr.2/2001 prin care s-a înființat Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), prin reorganizarea Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorilor care nu face referiri la schimbarea încadrării funcțiilor publice deținute; HG 166/2001 privind organizarea și funcționarea ANPC, care prevede că urmare a reorganizării OPC, personalul acestuia va fi încadrat în condițiile legii în structura organizatorică a ANPC, în limita numărului maxim de posturi prevăzut de hotărârea de guvern, fără a impune retrogradarea funcționarilor publici ale căror posturi se înscriau în numărul maxim de posturi prevăzut.

Se arată că, în perioada 01.05.2005 și până în prezent, fiecare funcționar public din cadrul trepte și grade, operându-se corect în carnetele de muncă, conform legislației în vigoare la momentul avansării.

Precizează că potrivit HG 284/2009 privind organizarea și funcționarea ANPC, Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor A devine Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor A, iar Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor T devine Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor

Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art. 304, 304 ind. 1 Cod proc. civ, a motivelor invocate și prin raportare la dispozițiile legale speciale incidente în cauză, Curtea constată că recursul nu este întemeiat, însă cu altă motivare decât cea reținută de prima instanța pentru următoarele considerente:

Reclamantul-recurent are calitatea de funcționar public în cadrul OJPC T aflându-se în raporturi de serviciu cu această instituție de la data încadrării la 1.04.2003.

Reclamantul apreciază că reîncadrarea funcționarilor publici realizată în baza OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 nu a ținut cont de prevederile art. 6 alin 7 si 9 care arată că funcționarii publici de execuție salarizați la categoria A, clasa 1,gradul 1, 2 și 3 potrivit OUG 82/2004 se încadrează în gradul superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de respectiva ordonanță de urgență în anexele I-IV pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 1, 2 și 3 de salarizare.

Din cuprinsul cărții de muncă a reclamantului-recurent depus la dosarul de fond (filele 22-23) rezultă că acesta a fost încadrat la data de 01.04.2003 în funcția de inspector de specialitate clasa A II gradul 3, în cadrul Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorilor

Articolul 6 alin 4 din OUG nr. 92/2004 prevede că funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2004, la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I - IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 3 de salarizare.

Curtea constată că la data de 19.01.2005 reclamantul a fost încadrat în funcția de inspector principal treapta a 3-a, pârâta aplicând întocmai prevederile legale mai sus menționate.

În susținerea cererii sale reclamantul a invocat prevederile art. 6 alin 6 și 7 din același act normativ, conform cărora funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2004 la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 1 se reîncadrează în gradul profesional principal și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I - IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 1 de salarizare.

În acord cu prevederile alin.7 din articolul mai sus menționat funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 82/2004, la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 3 se reîncadrează în gradul profesional superior și beneficiază de salariul de bază prevăzut de prezenta ordonanță de urgență în anexele nr. I - IV, pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional superior, treapta 3 de salarizare.

Față de aspectele mai sus reținute, Curtea constată că dispozițiile legale mai sus menționate și invocate de către reclamant în susținerea cererii sale de chemare în judecată, nu sunt aplicabile în speța de față.

Curtea constată că sentințele invocate de către reclamant drept practică judiciară nu sunt de natură să consacre temei legal acțiunii acestuia.

Față de considerentele mai sus expuse, văzând și prevederile legale invocate, Curtea va respinge recursul ca neîntemeiat.

Constatând culpa procesuală a reclamantului în declanșarea litigiului, față de prevederile art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va respinge cererea reclamantului-recurent de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.68/CA/21.01.2009 pronunțată în dosar nr- de Tribunalul Timiș.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- LIBER - - - - -

GREFIER

- -

Red./09.07.2009

Tehnored./14.07.2009

Ex.2

Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecător

Președinte:Claudia
Judecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Diana Duma

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 927/2009. Curtea de Apel Timisoara