Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 928/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--23.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.928
Ședința publică din 16.06.2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Maria Cornelia Dascălu
JUDECĂTOR 3: Diana Duma
GREFIER: - -
Pe rol se află pronunțarea în recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.70/CA din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor A, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09.06.2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, când,
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 8182/30/7.10.2008, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor A, obligarea pârâtului la încadrarea reclamantului în funcția publică de consilier principal, treapta 1 de salarizare, cu acordarea sumele reprezentând diferența de salarizare dintre cea prevăzută de OUG 92/2004 și salariul acordat, actualizate cu rata inflației până la data efectivă a plății începând cu data de 01.09.2006 și modificarea în carnetul de muncă din 01.09.2006.
În motivare, reclamantul arată că este funcționar public din 01.09.2006 data angajării la OJPC T, care ține carnetul de muncă al reclamantului și cu care are raporturi de serviciu în condițiile legii.
La 01.01.2005 a intrat în vigoare OUG 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, care prevede la art.6, alin 4-6 că funcționarii publici de execuție salarizați la categoria A, clasa I, gradul 1,2 si 3 potrivit OUG 82 "se încadrează in gradul CONSILIER si beneficiază de salariul de baza prevăzut de respectiva OUG in anexele I-IV, pentru funcția publica de execuție deținuta, gradul profesional PRINCIPAL, treapta 1,2 si 3 de salarizare ".
In conformitate cu prevederile legale menționate, unitatea era obligată de lege să-l încadreze în funcția publică de consilier, gradul profesional "principal", treapta de salarizare 3 din 01.09.2006 și din 01.03.2008 în funcția publică de consilier, gradul profesional principal, treapta de salarizare 2.
Din cauza faptului că unitatea nu l-a încadrat corect potrivit legii în funcția publică la 01.09.2006, a avut de suferit financiar până în prezent, având diminuat salariul de bază cu o sumă considerabilă, cu toate influențele negative asupra dreptului la pensie, asupra venitului net încasat până în momentul de față, precum și asupra dreptului de a promova în funcția publică.
Din data de 01.09.2006 până în prezent a avansat: din 01.03.2008 a avansat la inspector asistent categoria A, clasa I, grupa 2. Aplicarea prevederilor legale în materie de salarizare OUG 92/2004 în două tranșe, a celor trei tranșe din 2006 prin /2006 și a creșterilor salariate la 01.01.2007 prin OG 6/2007 si /2007 și a creșterilor salariale din 2008 s-au făcut la încadrarea inferioară pe care a primit-o la 01.09.2006 și la salariul stabilit cu această ocazie.
Aceste situații au determinat Guvernul României să accepte propunerile sindicatelor, printre ale căror membri se număra si reclamantul, să facă prin lege o reîncadrare în funcțiile publice a tuturor funcționarilor publici din toate instituțiile din țară, pornind de la încadrarea inițială în funcțiile publice potrivit OUG 82/2000, prin care să se corecteze aceste anomali apărute în mai multe instituții după anul 2001. De astfel chiar în preambulul OUG 92/2004, care a statuat reîncadrarea funcționarilor publici la 01.01.2005, menționează că "măsurile cuprinse în prezenta ordonanță de urgență reprezintă o etapă în reforma salarială a funcționarilor publici și au la bază negocierile Guvernului României cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, precum și cu organizațiile sindicale reprezentative ale funcționarilor publici."
Solicită instanței să constate eroarea făcută de unitatea privitoare la nerespectarea prevederilor legale privind reîncadrarea reclamantului în funcția publică la 01.01.2005 în funcția de consilier principal treapta 2, de salarizare cu argumentele arătate.
Reclamantul consideră că a formulat cererea în termenul legal conform Codului Muncii art.166 alin 1 care prevede că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescriu în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
În drept își întemeiază acțiunea pe prevederile art.16 alin 1 și art.53 din Constituția României, Legea 188/1999, republicată privind statutul funcționarului public cu modificările și completările ulterioare, OUG 92/2004, OG2/2006, /2007 a Legii contenciosului administrativ și ale Codului Muncii Legea 53/2003.
Prin precizarea de acțiune depusă la termenul de judecată din data de 17.12.2008 reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la nularea Deciziei nr.73 din 09.04.2008 a Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor A, emiterea unei noi decizii cu stabilirea corectă a drepturilor salariale cuvenite potrivit OG nr.9/2008 pentru modificarea OG nr.6/2007 cu încadrarea corectă pe funcția publică de consilier, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare; corectarea înscrierilor în carnetul de muncă; recalcularea tuturor drepturilor salariale cuvenite și plata diferențelor neachitate de unitatea angajatoare începând cu data de 21.05.2006 majorate cu indicele de inflație aferent până la data plății efective a acestora, cu cheltuieli de judecată.
De asemenea arată că angajatorul nu i-a comunicat actele administrative prin care a operat modificările de încadrare, astfel că a luat foarte târziu la cunoștință despre modul de încadrare și plată
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul a solicitat respingerea cererii arătând că încadrarea făcută în anul 2001 s-a făcut în baza HG 166/2001 și în baza adresei nr.1/1381/23.03.2001 prin care tuturor funcționarilor publici din cadrul ANPC B s-a schimbat încadrarea din consilier categoria A, clasa I treptele 1,2 si 3 le corespunde funcția publică de inspector de specialitate categoria A, clasa II sau I treapta 1,2 sau 3.
În anul 2005 la intrarea în vigoare a OUG 92/2004 s-au schimbat încadrările fiecărui funcționar public unitatea a operat corect în carnetul de munca ținând seama de prevederile prezentei ordonanțe.
. făcute în perioada 01.03.2001- până în prezent au la baza: OUG 2/2001 prin care s-a înființat Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor ANPC, prin reorganizarea Oficiul pentru Protecția Consumatorilor OPC care nu face referiri la schimbarea încadrării funcțiilor publice deținute; HG 166/2001 privind organizarea și funcționarea ANPC, care prevede că, urmare a reorganizării OPC personalul acestuia va fi încadrat în condițiile legii, în structura organizatorică a ANPC, în limita numărului maxim de posturi prevăzut de hotărârea de guvern, fără a impune retrogradarea funcționarilor publici ale căror posturi se înscriau în numărul maxim de posturi prevăzut; HG 745/2007 privind organizarea și funcționarea ANPC cu modificările ulterioare; Ordinul nr.291/18.09.2008 privind Regulamentul de Organizare și Funcționare a Structurii Centrale și Teritoriale a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Statul de funcții pe anul 2001 care nu poate să încalce legea sau să deroge de la lege. În perioada 01.01.2005 și până în prezent fiecare funcționar public din cadrul Aaa vansat în trepte și grade operându-se corect în cartea de muncă conform legislației în vigoare la data avansării.
La dosar s-au depus următoarele: copia carnetului de muncă, practică judiciară, întâmpinare, copie plângere prealabilă și răspuns la plângerea prealabilă, delegație, împuternicire avocațială, precizare de acțiune, Decizia 73/9.04.2008, adresa nr. 1/1381/23.03.2001, ordinul 118/9.03.2001 și nr. 71/1.03.2001 emise de ANPC, chitanța pentru plata onorariului avocațial.
Prin sentința civilă nr.70/CA/21.01.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată și precizată a reclamantului, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Regional pentru Protecția Consumatorilor
În motivarea soluției pronunțate, prima instanță a reținut următoarele.
Reclamantul are calitatea de funcționar public în cadrul OJPC T aflându-se în raporturi de serviciu cu această instituție de la data încadrării la 1.09.2006.
Reclamantul apreciază că reîncadrarea funcționarilor publici realizată în baza OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 nu a ținut cont de prevederile art. 6 alin 4-6 care arată că funcționarii publici de execuție salarizați la categoria A, clasa 1, gradul 1, 2 și 3 potrivit OUG 82/2004 se încadrează în gradul consilier și beneficiază de salariul de baza prevăzut de respectiva ordonanță de urgență în anexele I-IV pentru funcția publică de execuție deținută, gradul profesional principal, treapta 1, 2 și 3 de salarizare.
Din studiul copiei carnetului de muncă al reclamantului rezultă că acesta a fost angajat la OJPC T la data de 1.05.2006 pe perioadă determinată în funcția de inspector I asistent, treapta 3 de salarizare iar ulterior începând cu 1.03.2007 a fost încadrat pe aceeași funcție dar pe perioadă nedeterminată. Ca atare, reclamantul nu poate invoca o reîncadrare greșită pe funcția publică realizată cu ocazia intrării în vigoare a OG 92/2004 întrucât acesta a fost angajat la OJPC T începând cu 1.05.2006 iar încadrarea acestuia la data respectivă s-a făcut ținând cont de disp.art.10 al.3, art.13 si 14 188/99 cu modificările ulterioare acesta fiind numit în funcția publică de inspector, clasa I, în gradul profesional asistent, treapta 3 de salarizare. Astfel reclamantul nu poate invoca prevederile OUG 92/2004 întrucât aceasta face referire expresă la funcționarii publici de execuție salarizați anterior potrivit OUG 82/2004 și care anterior apariției OUG 92/2004 erau încadrați în clasa II, gradul 1,2 si 3 urmând ca după aplicarea OUG 92/2004 să fie încadrați în gradul profesional principal, treapta 1, 2 sau 3 de salarizare.
Pe de altă parte decizia pe care reclamantul a înțeles să o atace prin prezenta acțiune este Decizia nr. 73/9.04.2008 emisă de pârât și prin care s-a procedat la aplicarea prev OG 9/2008 stabilindu-se salariul de încadrare al reclamantului ce deține funcția publică de execuție de inspector I asistent, treapta 2 de salarizare conform noului cuantum al salariului stabilit prin anexele la OG 9/2008. Ca atare, instanța a reținut că prin decizia 73/9.04.2008 atacată în prezenta cauza nu s-a realizat o reîncadrare în funcția publică de execuție câtă vreme se face referire la aceeași încadrare cu cea dispusă la momentul inițierii raporturilor de serviciu ale reclamantului respectiv aceea de inspector 1 asistent, treapta 3 de salarizare, ci prin decizia atacată se procedează la o stabilire a salariului de încadrare și a sporului de vechime al reclamantului în conformitate cu noile prevederi cuprinse în OG 9/2008 care nu a făcut decât să modifice OG 6/2007 și care în anexe a stabilit cuantumul salariilor funcționarilor publici în funcție de instituția din care fac parte, de gradul profesional, clasa și treapta de salarizare deținută.
Ca atare decizia 73/9.04.2008 nu este o decizie de reîncadrare în funcția publică ci reprezintă o decizie de stabilire a drepturilor salariale care poate fi atacată numai în condițiile art.31 OG 6/2007 care stabilește competența de soluționare a contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporuri precum și alte drepturi ca aparținând ordonatorilor de credite și ulterior soluționării contestației funcționarii publici nemulțumiți se adresează instanțelor de contencios administrativ.
În condițiile în care reclamantul este nemulțumit de încadrarea în funcția publică conform mențiunilor existente la poziția 64 și următoarele din carnetul de muncă al acestuia dar a înțeles sa atace Decizia 73/9.04.2008 emisă de pârât care însă așa cum s-a arătat anterior, nu vizează încadrarea funcționarilor publici ci stabilirea unor drepturi salariale instanța a apreciat că cererea reclamantului de anulare a acestei decizii și de reîncadrare în funcția publică este neîntemeiată, fiind respinsă ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se invocă următoarele:
Reclamantul este funcționar public din data de 01.05.2006, dată la care a fost încadrat în funcția publică de inspector I asistent, treapta 3.
Deși dată fiind modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici prin Legea nr. 161/2003 au fost modificate denumirile funcțiilor deținute de funcționarii publici, unitatea angajatoare nu a înțeles să modifice postul deținut în acord cu prevederile legale. În fapt, unitatea angajatoare a menținut vechea denumire a postului, și ulterior, prin aplicarea legislației de stabilire a drepturilor salarale s-a raportat la postul de inspector, post ce corespunde studiilor medii, realizându-se în mod continuu nu numai o lezare a drepturilor salarale ale reclamantului, ci și încălcarea principiului bunei credințe, al consesualității obligațiilor și drepturilor, inclusiv pecuniare, ale părților raportului de serviciu.
Prin decizia nr.73 din 09.04.2008 a Inspectoratului Regional pentru Protecția Consumatorilor A, reclamantul a fost încadrat în funcția publică de execuție de inspector I asistent, treapta 2 de salarizare.
Se arată că Tribunalul Timișa reținut că "prin decizia 73/2008 atacată în prezenta cauză nu s-a realizat o reîncadrare în funcția publică de execuție câtă vreme se face referire la aceeași încadrare cu cea dispusă la momentul inițierii raporturilor de serviciu.", astfel că "decizia 73/09.04.2008 nu este o decizie de reîncadrare în funcția publică, ci reprezintă o decizie de stabilire a drepturilor salarale care poate fi atacată numai în condițiile art.31 OG 6/2007, care stabilește competența de soluționare a contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporuri precum și alte drepturi ca aparținând ordonatorilor de credite și ulterior soluționării contestației, funcționarii publici nemulțumiți se adresează instanțelor de contencios administrativ. "
Față de acestea, în raport de disp.art.91 ind.1 din Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare cu raportare la art.1 și 8 din Legea 554/2004, instanța a respins acțiunea.
Critică această soluție ca fiind nelegală și netemeinică.
1) Hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii iar motivele invocate nu sunt analizate.
Instanța își motivează respingerea cererii pe împrejurarea că actul contestat este o decizie de salarizare care nu privește încadrarea și că potrivit art.31 din OG nr.6/2007 s-ar fi impus atacarea acestui act cu etapele prevăzute de lege. Arată că nu s-a pus în discuția părților acest aspect și nu s-a solicitat de către instanță dovada plângerii prealabile cu privire la decizia învederată. Subliniază că aceste acte există și instanța nu se putea prevala de acestea.
De asemenea, argumentarea instanței că decizia de salarizare nu este o decizie de încadrare este o contradicție în termeni, în condițiile în care postul este strict corelat salariului și salariul este determinat de postul ocupat. n acest sens sunt interpretate și dispozițiile conținute în legislația de după 2004 care pentru fiecare modificare a nivelului salarial impune o corelare strictă de funcție ocupată - salariu cuvenit.
2. Instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
Instanța a fost sesizată cu o stare de fapt care viza aplicarea greșită a legii în materia drepturilor salariale ale funcționarului public. Instituția angajatoare a ignorat dispoziții imperative și a aplicat trunchiat un act normativ, rezultând o încadrare greșită a funcționarului public și implicit o salarizare lezantă în dezacord cu drepturile cuvenite și reglementate de actul normativ. Prin soluția data, instanța legitimează încălcarea legii. Actul atacat de reclamant este într-adevăr o decizie care face referire la drepturile sale salariale, dar această decizie vizează implicit și postul ocupat. Dacă postul nu este corect determinat și denumirea lui este consecința unei erori de aplicare a legii din urmă cu 3-4 ani, în mod logic și decizia de salarizare din 2008 este nelegală și vizează încadrarea greșită a contestatarului pe post.
3. Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Se arată că nu a înțeles temeiul juridic relevat de prima instanță, respectiv disp.art.91 ind.1 din Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare cu raportare la art.1 și 8 din Legea 554/2004, în motivarea hotărârii. Apreciază că nu există legătură între cauza dedusă judecății și respingerea pe acest temei juridic.
Recursul este neîntemeiat.
Din examinarea actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea reține faptul că reclamantul are calitatea de funcționar public fiind încadrat în funcția publică de inspector I asistent treapta 3.
Încadrarea reclamantului în funcția de inspector I asistent treapta 3, s-a realizat în conformitate cu art.9 lit. a și art.14 alin.1 și art.15 lit. c din legea nr.188/1999, republicată.
Reclamantul prin acțiunea introductivă la instanță, solicită în fapt, schimbarea încadrării sale într-un grad superior, or, în speța dedusă judecății, nu există nici o rațiune de realizare a acestei schimbări, în condițiile în care acesta nu s-a prezentat la nici un concurs în scopul promovării sale și nici nu poate invoca apariția vreunui act normativ care să prevadă posibilitatea promovării sale fără concurs spre a-i fi transformat postul ocupat, astfel cum pretind dispozițiile art.64 alin.2 din Legea nr.188/1999, republicată.
Drept urmare, în mod corect prima instanță a reținut faptul că reclamantului nu-i sunt aplicabile prevederile nr.OUG92/2004 care face referire la o altă categorie de funcționari publici, respectiv la cei salarizați în baza nr.OUG82/2004, iar decizia atacată nr.73/09.04.2008 nu reprezintă o decizie de reîncadrare în muncă a reclamantului, ci o decizie de stabilire a drepturilor salariale în conformitate cu dispozițiile nr.OG9/2008 de modificarea nr.OG6/2007 și prin anexele căreia sunt stabilite salariile funcționarilor publici, al căror cuantum diferă în funcție de diferite criterii, respectiv instituția din care fac parte, gradul profesional, clasa și treapta de salarizare avută.
În consecință, după cum a reținut și instanța de fond, decizia nr.73/09.04.2008, se impunea să fie atacată în condițiile stabilite de art.31 din nr.OG6/2007, care stabilește competența de soluționare a unor astfel de cereri în favoarea ordonatorilor de credite.
Față de cele ce preced, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul de față, în condițiile dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.70/CA din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- LIBER - - - - -
GREFIER
- -
Red./08.07.2009
Tehnored./14.07.2009
Ex.2
Primă instanță: Tribunalul Timiș - judecător
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Maria Cornelia Dascălu, Diana Duma
