Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 931/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 931
Ședința publică din 14 mai 2009
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 3: Sas Remus
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Serviciul Public Local de Asistență Socială, cu sediul în mun. B,-, jud. împotriva sentinței nr. 127 din 28 ianuarie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
La apelul nominal a răspuns avocat, pentru reclamanții intimați, lipsă fiind aceștia și recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamanții intimați a solicitat respingerea excepției tardivității dreptului la acțiune și pe fond, respingerea recursului ca nefondat, pentru considerentele expuse în întâmpinare și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu precizarea subsidiară că dreptul la acțiune începe să curgă din anul 2007, până atunci fiind suspendat prin mai multe legi și că în mod corect instanța de fond a reținut disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 4826/40/08 din 17.11.2008, reclamanții:, Ciuștea, și, toți prin Sindicatul au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public Local de Asistență Socială B, obligarea acestuia la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul tarifar de încadrare, începând cu data de 01.01.2004, până la data pronunțării sentinței și în continuare, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, că prin OG 92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004- 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.
Au mai arătat reclamanții că anterior introducerii acțiunii au solicitat prin procedură prealabilă acordarea acestor drepturi, însă solicitarea lor fost refuzată.
În drept au invocat Constituția României, Legea nr. 53/2004, Legea nr. 188/1999 și Legea nr. 554/2004.
În susținerea acțiunii, reclamanții a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Tribunalul Botoșani, prin sentința nr. 127 din 28 ianuarie 2009 a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâtul să acorde acestora suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada efectiv lucrată de fiecare dintre aceștia - funcționari publici, începând cu data de 01.01.2004 până la data de 28.01.2009 (data pronunțării sentinței), sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Totodată s- respins ca nefondată cererea reclamanților referitoare la plata acestor drepturi salariale pentru viitor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.
Ori, această componentă a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III- Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin OG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006, pentru perioada 2004-2006, instanța a constatat că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
În ce privește capătul de cerere referitor la acordarea acestor drepturi pentru viitor, tribunalul a respins această cerere întrucât acțiunea vizează nerecunoașterea unor drepturi prevăzute de lege, neavând un caracter cert pentru viitor.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Serviciul Public Local de Asistență Socială B, arătând că în intervalul 2004-2008 au fost emise de către conducerea instituției mai multe decizii de majorare a salariilor funcționarilor publici, decizii ce nu au fost contestate de aceștia în termenele legale prevăzute în actele normative ce au stat la baza emiterii lor, motiv pentru care apreciază prescris dreptul la acțiune și solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii reclamanților ca tardiv introdusă.
Mai arată recurentul că instanța de fond nu a stăruit în administrarea tuturor probelor, invocând disp. art. 3041Cod proc. civ.
În fine, susține recurentul că nu este reglementat legal cuantumul acestor suplimente, care nu au fost negociate și nu s-a administrat nici o probă din care să reiasă clar procentul ce ar trebui acordat.
Reclamanții intimați, prin întâmpinare, au solicitat respingerea excepției tardivității dreptului la acțiune și pe fond, respingerea recursului ca nefondat.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, Curtea constată neîntemeiat recursul.
Referitor la excepția tardivității acțiunii, excepție formulată în recurs, Curtea reține următoarele:
Obiectul acțiunii de față îl constituie acordarea drepturilor bănești prev. de art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, drepturi bănești suspendate prin OUG nr. 92/2004 și nu eventuale contestații la deciziile de încadrare ale contestatorilor și cuantumul drepturilor bănești stabilite prin aceste decizii.
Față de obiectul acțiunii nu este dată excepția tardivității invocată de recurent. Acțiunea reclamanților este promovată în termen față de data când a încetat efectul suspendării (01.01.2007).
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Așa cum de altfel pârâtul recurent admite, reclamanții nu au primit aceste sporuri salariale.
De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Dreptul reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială, începând cu data de 01.07.2005.
Împrejurarea că nu a fost prevăzut cuantumul exact al sporului prin hotărâri ale Guvernului României de punere în aplicare și executare a legii, nu constituie un temei al respingerii acțiunii. Fiind prevăzut de lege, dreptul pretins nu poate fi înlăturat de instanță. Exercitarea reală a acestui drept, impune statului luarea unor măsuri pozitive printre care și măsura stabilirii cuantumului sporului, lipsa acestei măsuri echivalând cu o ingerință în exercițiul dreptului de proprietate și cu neîndeplinirea obligațiilor pozitive ale statului ce îi incumbă pentru salvgardarea dreptului de proprietate, obligații pozitive reținute și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Oneryiediz Turcia din 18 iunie 2002. Sancționarea ingerinței statului, poate fi realizată doar prin stabilirea cuantumului sporului, de către instanță. Nu a fost învederat nici un motiv pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanță ar avea caracter nerezonabil și nici Curtea nu constată motive pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanță ar putea fi considerat excesiv.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtului.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Serviciul Public Local de Asistență Socială, cu sediul în mun. B,-, jud. împotriva sentinței nr. 127 din 28 ianuarie 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. MA
Jud. fond.
Tehnored. MM
Ex. 2/26.05.2009
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Morariu Adriana, Sas Remus
