Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 944/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 944/CA/2008

Ședința publică de la 16 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marieta Florea

JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 3: Iosif Morcan

Grefier - -

Pe rol află soluționarea recursurilor declarate de pârâții PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ M și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR împotriva sentinței civile nr.2625/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

Completul de judecată a fost legal constituit conform prevederilor art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și a planificării de permanență aprobată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța față de actele de la dosar și de solicitarea recurenților de judecarea cauzei în lipsă, lasă cauza în pronunțare.

- CURTEA DE APEL -

Asupra recursului de față:

Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ M și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR anularea deciziei de sancționare nr.11500/2007 emisă de directorul Penitenciarului si a actelor în baza cărora a fost emisa dispoziția. Decizia a fost atacata pentru motive de nelegalitate si netemeinicie, deoarece actul nu cuprinde descrierea faptei pentru care s-a aplicat sancțiunea și motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantului.

Tribunalul Hunedoara prin sentința nr.2625/2007 a admis in parte acțiunea, a dispus anularea deciziei de sancționare, a respins in rest acțiunea. Instanța a reținut prin considerentele expuse că decizia de sancționare a fost emisă cu nerespectarea art.63 din 293/2004 în sensul că nu a fost efectuata cercetarea administrativă, nu a fost respectata prezumția de nevinovăție si principiul dreptului la apărare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs paratul Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor solicitând modificarea hotărârii in sensul de a se constatata ca nu are calitate procesuala in cauza. Pe fond a solicitat respingerea acțiunii, deoarece sancțiunea a fost legal aplicata reclamantului.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs si paratul Penitenciarul prin care solicita modificarea hotărârii si respingerea acțiunii. Prin motivele de recurs se arata ca în cauză nu mai era necesara efectuarea procedurii prealabile, deoarece potrivit art. 64 al. 1 din 293/2004, sancțiunea disciplinara prevăzută de art. 62 lit.a poate fi aplicata direct de conducătorul compartimentului in care își desfășoară activitatea, fără a mai fi necesara efectuarea cercetării prealabile de către comisie. Aceasta interpretare reiese si din interpretarea coroborata cu dispozițiile art.65 din aceeași lege in care se prevede ca împotriva măsurii aplicate, funcționarul public poate face contestație la conducătorul unității.

Curtea, examinând sentința atacată sub aspectul recursului declarat constata următoarele:

Prin Decizia nr.11500/2007 emisă de directorul Penitenciarului M, reclamantul a fost sancționat disciplinar cu mustrare scrisa, potrivit art. 20 si 62 lit.a din 293/2004 privind statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.

În cauza, calitatea de angajator o are penitenciarul M al cărui director a și dispus aplicarea sancțiunii, astfel ca Ministerul Justiției - Direcția Națională a Penitenciarelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece reclamantul nu se afla în raporturi de serviciu cu aceasta persoana juridică.

Legea nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Naționala a Penitenciarelor, în forma în vigoare la data aplicării sancțiunii, Secțiunea a 3-a Sancțiuni disciplinare, prevede la art. 62 ca pentru faptele ce constituie abateri disciplinare, săvârșite de către funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare, poate fi aplicată una dintre următoarele sancțiuni disciplinare printre care și mustrarea scrisă de la lit.

La Secțiunea a 4-a Procedura aplicării sancțiunilor disciplinare la art. 63 se prevede că la individualizarea sancțiunii disciplinare ce urmează a fi aplicată, se va ține seama de cauzele și gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, comportarea generală în serviciu a autorului abaterii, precum și de existența altor sancțiuni disciplinare.Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată numai după efectuarea cercetării prealabile a faptei ce constituie abatere disciplinară săvârșită de funcționarul public în cauză și audierea acestuia de către comisiile prevăzute la art. 67.Audierea funcționarului public se consemnează în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul funcționarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație privitoare la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancțiunea disciplinară poate fi aplicată.

Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 62 lit. a) poate fi aplicată direct de către conducătorul compartimentului din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, din cadrul unității din subordinea acesteia, în care își desfășoară activitatea funcționarul public care a săvârșit abaterea disciplinară. Împotriva sancțiunii disciplinare aplicate potrivit prevederilor alin. (1), funcționarul public în cauză poate face contestație la directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, la conducătorul unității din subordinea acesteia, în termen de 15 zile de la comunicarea sancțiunii disciplinare aplicate. Pe baza propunerii comisiei de disciplină prevăzute la art. 67, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, conducătorul unității din subordinea acesteia, adoptă o decizie definitivă (art. 64 din 293/2004).

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 62 lit. b)-f) se aplică de ministrul justiției, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, de conducătorul unității din subordinea acesteia, la propunerea comisiei de disciplină, în funcție de competențele prevăzute la art. 20. (art. 65 din 293/2004).

Sancțiunea disciplinară se aplică prin decizie scrisă, emisă potrivit competențelor prevăzute la art. 64 alin. (1) și art. 65, care se comunică funcționarului public sancționat în termen de 5 zile de la data emiterii deciziei. Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii. (art. 66 din 293/2004).

Comisiile de disciplină se constituie în Administrația Națională a Penitenciarelor și în fiecare unitate din subordinea acesteia și au competența de a efectua cercetarea prealabilă a faptei ce constituie abatere disciplinară și de a propune sancțiunea disciplinară ce urmează să fie aplicată persoanei în cauză. Modul de organizare și desfășurare a activității comisiilor de disciplină se stabilește prin ordin al ministrului justiției. (art. 67 din 293/2004).

Este adevărat ca prin art.64 din legea speciala se prevede că sancțiunea de la litera a ) se poate aplica direct de conducătorul compartimentului unde își desfășoară activitatea funcționarul public, dar și în acest caz trebuie efectuată cercetarea prealabilă de comisia de disciplină, deoarece în caz contrar se încalcă prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, iar funcționarul public ar fi suspus arbitrariului organului administrativ ce aplică sancțiunea. Textul legii nu se refera la procedura de aplicare a sancțiunilor, ci la persoana îndreptățită se aplice sancțiunea, întrucât art.64 din actul normativ trebuie interpretat în strânsă legătură cu dispozițiile art. 67 din aceeași lege. În același spirit trebuie interpretate și prevederile nr. 2856/C/2004, în sensul că reclamantul nu poate fi lipsit de dreptul la apărare.

Sancțiunea ce intervine în cazul nerespectării legii este aceea a anularii actului ce a fost încheiat cu încălcarea prevederilor imperative, astfel că hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, iar recursul pârâtului Penitenciarul este nefondat și urmează a fi respins.

În temeiul art. 304 pct.9, 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă recursul pârâtului MJ-ANP este fondat și urmează a fi admis, se va modifica în parte sentința atacata și se respinge cererea formulata fata de acest pârât. Se vor menține neschimbate celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

<LLNK 52004 293 12 20 0>

Pentru aceste motive,
În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul PENITENCIARUL M împotriva sentinței civile nr.2625/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.

Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI - ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR B împotriva sentinței civile nr.2625/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara și în consecință:

Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției - pentru lipsa calității procesuale pasive.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

2 ex./16.10.2008

Jud.fond -,

Președinte:Marieta Florea
Judecători:Marieta Florea, Gabriela Costinaș, Iosif Morcan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 944/2008. Curtea de Apel Alba Iulia