Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 973/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--23.07.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.973
Ședința publică din 8 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Ionel Barbă
JUDECĂTOR 2: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 3: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul recurent împotriva sentinței civile nr.684/04.06.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Direcția Silvică Reșița, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent personal și asistat de avocat G, pentru pârâta intimată se prezintă consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâtei depune la dosar delegație de reprezentare și întâmpinare, care se comunică cu avocatul reclamantului.
Avocatul reclamantului, G nu solicită termen pentru studierea întâmpinării, însă depune la dosar înscrisuri constând în adresa emisă către Direcția Silvică Reșița, răspuns la această adresa, rezoluția din 08.08.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul, în dosarul nr.122/P/2008 și Hotărârea din 20 decembrie 2007, împotriva României pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, arătând că celelalte înscrisuri sunt cunoscute de pârâta, unele emanând de la aceasta.
Reprezentanții părților arată că nu au de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cererii de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe, admiterea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata de 1500 lei daune morale, cu cheltuieli de judecată. Depune chitanța seria - nr.- din data de 9.06.2008 reprezentând onorariu de avocat în sumă de 2000 lei.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică sentința atacată.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul C-S sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Direcția Silvică Reșița, solicitând obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești de la data desfacerii contractului de muncă din funcția de șef district Ocolul Silvic și până la reintegrare, despăgubiri egale cu salariile indexate și reactualizate și celelalte drepturi care ar fi beneficiat dacă ar fi fost salariat și obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că prin deciziile nr. 193 din 17.07.2006 și nr. 215 din 04.08.2006 i s-a desfăcut disciplinar contractul individual de muncă din funcția de șef district de la Ocolul Silvic. Prin decizia nr. 64/24.01.2008 pronunțată în dosar nr- al Curții de APEL TIMIȘOARAs -a anulat decizia de desfacere a contractului său de muncă, iar potrivit contractului colectiv de muncă și a prevederilor legale se prevede că la solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.
Înainte de primul termen de judecată reclamantul a depus la dosar o cerere de completare a acțiunii, prin care solicită și reîncadrarea în vechiul său loc de muncă precum și daune morale în sumă de 15.000 lei. Referitor la daunele morale, reclamantul a susținut că acestea sunt admisibile în materia raporturilor de muncă pe baza principiului răspunderii civile delictuale și a Declarației Universale a Drepturilor Omului. De asemenea, reclamantul a învederat instanței faptul că prin desfacerea raportului de muncă, ce s-a dovedit a fi nelegală, a suferit un prejudiciu moral fiindu-i afectată personalitatea ca șef la locul de muncă
Pârâta Direcția Silvică Reșița a formulat cerere de suspendare, prin care a solicitat suspendarea prezentei cauze deoarece în dosarul penal nr. 1258/P/2007 s-a dispus începerea urmăririi penale față de, fiind învinuit de săvârșirea infracțiunilor prev de art. 100 din Legea 26/1996, art. 248, 289 și 291 Cod penal. În consecință, reclamantul este cercetat în prezent pentru comiterea unor infracțiuni în legătură directă cu serviciul, motiv pentru care pârâta apreciază că se impune suspendarea judecării cererii reclamantului de reintegrare în muncă până la soluționarea definitivă a cauzei penale; atâta timp cât organele de urmărire penală cercetează încă legalitatea folosirii ciocanului silvic de marcat de către reclamant, reintegrarea acestuia pe postul de șef district, deținut anterior desfacerii contractului de muncă, nu se poate realiza în condiții de deplină legalitate, iar reluarea postului implică dotarea din nou reclamantului cu ciocanul de marcat.
Prin încheierea de ședință pronunțată în data de 07.05.2008, instanța a dispus respingerea cererii de suspendare a judecării cauzei formulate de pârâtă, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 244 pct. 2 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.684/4.06.2008 Tribunalul C-S a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică Reșița, a dispus reintegrarea reclamantului în funcția de șef district - Ocolul Silvic, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 19.112 lei reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 07.08.2006 - 30.04.2008, a respins cererea privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale, ca neîntemeiată și a respins cererea privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate.
În motivarea recursului, reclamantul arată că prin hotărârea recurată i s-a reținut săvârșirea faptei pentru care i s-a desfăcut, respectiv, i s-a încetat raportul de muncă, întrucât prejudiciul există însă este mai mic și nu se justifică acordarea de daune morale.
Curtea de APEL TIMIȘOARAa dispus anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă și a apreciat că măsura este excesivă față de comportamentul acestuia la locul de muncă. Anulându-se decizia de desfacerea a contractului de muncă în calitate de șef District la Ocolul Silvic evident că aceasta a suferit un prejudiciu moral de imagine, autoritatea sa după reintegrare în muncă fiind pusă sub îndoieli.
Apreciază că hotărârea este nelegală, întrucât aprecierea intimatei la încetarea disciplinară a fost excesivă.
Pârâta Direcția Silvică Reșița a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală, cu motivarea că chiar dacă deciziile de desfacerea a contractului de muncă au fost anulate, fapta pentru care a fost aplicată sancțiunea a fost săvârșită de către recurent, așa cum în mod corecta reținut prima instanță. Acest aspect s-a confirmat și prin decizia civilă nr.219/R/2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA, care stabilește în mod irevocabil cuantumul prejudiciului imputabil numitului, produs ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu de către acesta. Achitarea de către recurent a pagubei astfel stabilită constituie o recunoaștere a încălcării îndatoririlor care îi reveneau, iar dacă acest fapt a afectat imaginea recurentului, situația nu este imputabilă pârâtei.
Prin urmare atâta timp, cât pe cale judecătorească s-a confirmat încălcarea de către recurent a atribuțiilor de serviciu, iar anterior pronunțării sentinței recurate nu a existat o hotărâre judecătorească în sensul reintegrării acestuia în postul deținut, nu se poate reține că Direcția Silvică Reșița a produs în mod culpabil un prejudiciu de imagine recurentului nefiind îndeplinite condițiile art.998 cod civil care să atragă răspunderea delictuală a Direcției Silvice Reșița.
Analizând actele dosarului, criticile recurentului prin prisma dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:
Reclamantul a criticat hotărârea Tribunalului CSp entru faptul că - deși a dispus reintegrarea sa în funcția de șef district la Ocolul Silvic și a obligat pârâta Direcția Silvică Reșița la plata drepturilor salariale aferente perioadei în care nu a exercitat această funcție datorită desfaceri ilegale a contractului său de muncă - a respins cererea de obligare a pârâtei la plata daunelor morale solicitate de reclamant.
Curtea observă că obiectul litigiului este reprezentat de cererea reclamantului de reintegrare a sa în funcția de șef district la Ocolul Silvic, funcție din care a fost destituit ca urmare a unei decizii emise de pârâta Direcția Silvică Reșița și care a fost desființată de instanțele judecătorești competente.
În privința daunelor morale solicitate de domnul, Curtea observă că instanța de fond a respins această cerere cu motivarea că reclamantul a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat cu desfacerea contractului de muncă, iar motivul pentru care s-a desființat această decizie a fost determinat de împrejurarea că prejudiciul imputat era mai mic decât prejudiciul minim impus pentru dispunerea acestei sancțiuni.
Curtea admite că, într-adevăr, reclamantul recurent a comis fapta pentru care s-a dispus desfacerea contractului său de muncă, însă subliniază că instanțele judecătorești au reținut nelegalitatea sancțiunii desfacerii contractului de muncă al reclamantului.
De aceea, nu se poate reține caracterul justificat al acestei măsuri pentru respingerea cererii de acordare a daunelor morale.
Curtea remarcă faptul că reclamantului i s-a desfăcut contractul de muncă în mod nelegal - aspect necontestat în cauză - iar această sancțiune a afectat în mod evident statutul reclamantului și imaginea sa.
De vreme ce s-a reținut nelegalitatea acestei sancțiuni, sunt întrunite condițiile răspunderii pârâtei pentru această măsură nelegală, iar aprecierile referitoare la existența faptei nu pot conduce la refuzul despăgubirii reclamantului. Domnul a fost destituit în mod nelegal, astfel încât prejudiciul suferit prin această măsură se impune a fi reparat în totalitate.
Simpla despăgubire limitată la plata drepturilor salariale care ar fi trebuit să fie plătite reclamantului pentru activitatea prestată nu înlătură consecințele acestei destituiri nelegale.
De aceea, Curtea apreciază că în mod netemeinic au fost respinse pretențiile reclamantului privind despăgubirile morale solicitate.
Având în vedere cele arătate mai sus, în conformitate cu art. 312 alin. 1 și 3 Cod de Procedură Civilă, apreciind că este întemeiat recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 684/4.06.2008, pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-, Curtea îl va admite.
În consecință, Curtea, rejudecând cauza, va modifica sentința civilă recurată în sensul că va admite în parte cererea reclamantului de obligare a pârâtei Direcția Silvică Reșița la plata daunelor morale, obligând pârâta Direcția Silvică Reșița la plata către reclamant a sumei de 2000 RON, cu titlul de daune morale, sumă pe care o consideră ca fiind suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral pricinuit reclamantului, ținând seama de faptul că acesta a fost prejudiciat prin menținerea timp de aproape doi ani a măsurii desfacerii contractului de muncă, măsură care l-a privat de drepturile salariale cuvenite și i-a indus o stare de incertitudine legată de statutul său și de veniturile sale.
Curtea va respinge restul pretențiilor reclamantului privind acordarea de daune morale, apreciind ca fiind rezonabilă despăgubirea de 2000 lei.
Curtea va menține în rest dispozițiile sentinței civile recurate, constatând legalitatea acestora.
Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora "partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată", ținând seama că s-a constatat caracterul fondat al recursului formulat de recurentul-reclamant, Curtea va obliga pârâta la plata cheltuielilor judiciare efectuate de recurent în recurs, respectiv la plata sumei de 2000 lei (RON), reprezentând contravaloarea onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 684/4.06.2008, pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
Modifică sentința civilă nr. 684/4.06.2008 a Tribunalului C S în sensul că admite în parte cererea reclamantului de obligare a pârâtei Direcția Silvică Reșița la plata daunelor morale.
Obligă pârâta Direcția Silvică Reșița la plata către reclamant a sumei de 2000 RON, cu titlul de daune morale.
Respinge restul pretențiilor reclamantului privind acordarea de daune morale.
Menține restul dispozițiilor din sentința civilă recurată.
Obligă pârâta Direcția Silvică Reșița la plata sumei de 2000 lei către recurentul reclamant, cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR pentru JUDECĂTOR
- - - - - -
aflată în semnează
Vicepreședinte
GREFIER
- -
Red. -11.11.2008
Tehnored. / 12.11.2008/ 2 ex.
Prima instanță: Tribunalul C-
Judecător:
Președinte:Ionel BarbăJudecători:Ionel Barbă, Răzvan Pătru, Rodica Olaru
