Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 978/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia numărul 978
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul G domiciliat în G,-, - 16,. 37, împotriva sentinței numărul 417/06.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul și pentru intimata MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE a răspuns consilier juridic, lipsă fiind reprezentanții intimatelor CASA DE PENSII DIN CADRUL MIRA B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTARTIVE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Recurentul G arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul intimatei Ministerul Finanțelor Publice nu mai are alte cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurentul G susține oral motivele de recurs și în concluzie solicită admiterea recursului cum a fost formulat cu consecința obligării pârâtelor la plata drepturilor salariale ce i se cuvin.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați reclamantul G în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Romane,Inspectoratul de Politiei al Județului G,Casa de Pensii din cadrul MIRA,Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor B, au solicitat ca primii trei pârâți sa fie obligați sa le plătească sporul de 30% din salariul de baza lunar, pe perioada 01.06.2004-31.08.2005(data efectiva a pensionarii), actualizate cu indicele de inflație până la data plații efective, iar daca nu este posibila actualizarea despăgubirilor cu indicele de inflație, au solicitat obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente despăgubirilor solicitate.
Cât privește pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, acesta sa fie obligat sa vireze Ministerul Internelor și Reformei Administrative fondurile bănești necesare achitării despăgubirilor solicitate,pârâta Casa de Pensii din cadru A, sa fie obligata Casa de Pensii din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative la recalcularea pensiei incluzând la pensie și acest spor de 30% în raport de calculele ce se vor efectua.
A mai solicitat sa se anuleze situația creata prin discriminare și sa fie obligați pârâții și sa efectueze retroactiv mențiunile corespunzătoare în evidente privind salarizarea acestora, în sensul acordării acestui spor.
În motivarea cererii, a arătat că este agent de politie în cadrul Inspectoratului de Politie al Județului G, desemnat ca organ de cercetare al politiei judiciare prin ordin al Ministrului Administrației și Internelor, cu avizul conform al procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza dispozițiilor art. 201, alin. (3) din Codul d e procedură penală și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea politiei judiciare.
În conformitate cu prevederile art. 28 din OUG43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție cu modificările și completările ulterioare, ofițerii de politie judiciara detașați la Departamentul Național Anticorupție "primesc un spor de 30%" din salariul de baza lunar.
Acest spor este prevăzut de lege și pentru procurorii DNA sau pentru judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție.
A mai arătat ca în perioada cât a activat ca agent de politie judiciara nu a beneficiat de sporul de 30%, prevăzut de actele normative menționate, deoarece nu au fost printre cei detașați la DNA.
Actele normative prin care s-a stabilit acordarea sporului de 30% anumitor categorii de ofițeri de politie judiciara conțin prevederi discriminatorii cu privire la salarizarea acestora, care contravin dispozițiilor nr.OG 137/2000 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare.
Acordarea sporului de 30% pentru ofițerii de politie judiciara detașați la DNA a fost motivata de necesitatea de a asigura incoruptibilitatea acestora.
Deși scopul urmărit prin impunerea unui spor salarial pentru ofițerii de politie judiciara care participa la cercetarea unor infracțiuni de corupție este legitim, au solicitat sa se constate ca incoruptibilitatea trebuia asigurata pentru toți ofițerii de politie judiciara. Pentru acest motiv, acordarea sporului de 30% doar anumitor categorii de ofițeri ai politiei judiciare nu poate duce la asigurarea incoruptibilității în rândul politiei judiciare și a respectării statului de drept.
A solicitat a se observa ca sunt incidente disp.art. 2 alin.(2) lit. e pct. i și art. 2 alin. (1) din OUG137/2000 aprobata și modificata prin Legea nr. 48/2002, în prezent modificata prin Legea nr. 324/2006, în sensul ca au fost și sunt supuși unei discriminări constând intr-o "deosebire" sau "diferența" pe baza unui criteriu care are ca efect restrângerea exercitării în condiții de egalitate, a drepturilor acestora în domeniul economic, mai precis dreptul la un salariu egal pentru munca egala.
A menționat ca prin neacordarea sporului salarial de 30% calculat la valoarea salariului de baza lunar, a fost supus unui tratament discriminatoriu fata de ofițerii politiei judiciare care au beneficiat de acest drepturi salariale și ca urmare au suferit un prejudiciu material care justifica cererea de despăgubiri.
În drept au invocat prev. nr.OG 137/2000, Codul Muncii, Legea nr. 168/1999 și OUG43/2002.
Prin întâmpinare Bai nvocat excepția prescripției dreptului la acțiune arătând ca în conformitate cu disp.art. 166 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
A mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive arătând ca reclamantul nu este angajatul său ci ai
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata arătând în esența ca nu exista discriminare fata de reclamanți, sporul solicitat fiind acordat de legiuitor doar ofițerilor și agenților detașați în cadrul DNA ori reclamanții nu au îndeplinit aceasta cerința.
Pârâta G prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii ca nefondata arătând ca legiuitorul a acordat acest spor doar polițiștilor judiciari detașați la DNA în considerarea activității specializate de combatere a infracțiunilor de corupție.
Prin întimpinare depusa la dosar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive arătând ca intre părți nu exista raporturi contractuale de munca.
Tribunalul Galați prin sentința nr. 417/06.04.2009 a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocata de paratul Inspectoratul General al Politiei Române și a respins acțiunea formulată de reclamantul G ca nefondată.
Prin aceeași sentință s-a respins acțiunea față de pârâta Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Inspectoratul General al Poliției Române, ca nefondată.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 0106.2004 - 31.05.2005 invocată de B instanța de fond a reținut că perioada în care se poate solicita acordarea despăgubirilor ca urmare a săvârșirii unor fapte de discriminare este de 3 ani, curgând de la data săvârșirii faptei sau de când persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei conform art. 27 din OUG nr. 137/2000.
Prin OUG nr. 43/2002 privind acordarea sporului pentru polițiștii detașați la DNA s-a publicat, a luat cunoștință de fapta de discriminare iar acțiunea a formulat-o la data de 13.02.2009 pentru drepturi salariale ce cuprinde perioada 01.06.2004 - 31.08.2005, cu mult peste termenul prevăzut în articolul menționat mai sus.
Excepția Lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsă deoarece între părți nu au existat raporturi obligaționale de muncă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Baf ost respinsă deoarece este cea care conduce îndruma și controlează activitatea unităților teritoriale, reținând ca în calitatea acestuia de ordonator secundar de credite, verifica și controlează modul cum unitățile din subordine își îndeplinesc sarcinile cu privire la fondurile bugetare și extrabugetare.
Referitor la recalcularea pensiei în funcție de spor, reclamantul nu a mai insistat în acest capăt de cerere.
Împotriva sentinței 4176/2009 a Tribunalului Galați, în termen legal a declarat recurs reclamantul invocând nelegalitatea acesteia în sensul că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca fiind prescrisă în condițiile în care a formulat-o în termen, luând cunoștință despre discriminarea la care a fost supus abia la jumătatea anului 2008.
În consecință solicită admiterea recursului casarea hotărârii atacate și trimiterea dosarului la prima instanță pentru judecarea în fond a cauzei.
Analizând și verificând sentința recurată prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3041.proc.civ. Curtea, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Referitor la motivul invocat de recurent că instanța de fond a calculat greșit termenul de prescripție, nu poate fi primit în condițiile în care a solicitat drepturi salariale neacordate pentru perioada 01.06.2004 - 31.08.2005 iar acțiunea a fost introdusă la data de 13.02.2009 cu mult peste termenul de 3 ani prevăzut de art. 166 alin. 1 din. 53/2003.
Mai mult decât atât dacă se are în vedere că de fapta de discriminare reclamantul a luat cunoștință la data publicării OUG nr.43/2002 raportat la data formulării acțiunii 13.02.2009 se constată ca fiind prescrise drepturile solicitate conform art. 27 din OG 137/2000 așa cum corect a reținut și prima instanță.
Pe de o parte necunoașterea legii nu poate fi invocată, iar pe de altă parte nu a făcut nici o dovadă a celor menționate.
În aceste condiții se reține că instanța de fond a interpretat corect probele administrate în cauză la care a făcut o justă aplicare a dispozițiilor legale în materia prescripției, pronunțând o hotărâre legală și temeinică ce nu necesită a fi reformată.
Cum criticile formulate de reclamant sunt nefondate, Curtea, în baza disp. art. 312 alin. 1.proc.civ. urmează să respingă recursul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G domiciliat în G,-, - 16,. 37, împotriva sentinței numărul 417/06.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | JUDECĂTOR 2: Elena Romila - - | JUDECĂTOR 3: Simona Gavrila - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 8 ex./ 03.12.2009
Fond -
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Elena Romila, Simona Gavrila