Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 993/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 993/
Ședința publică de la 5 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B,--14,.1,.2 împotriva sentinței nr. 298//28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că a fost timbrat recursul, iar intimatul -.B a depus întâmpinare la dosar, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către intimatul Ministerul Administrației și Internelor B, după care;
Curtea reține acuza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Brăila, reclamantul a solicitat obligarea Ministerului Administrației și Internelor B și Inspectorul Județean de Poliție al Mun.B, la plata drepturilor salariale reprezentând diferența de 10% diminuare pe perioada 1 ianuarie 2004-31.12.2004 și echivalentul bănesc al normei de hrană nr. 12B la care era îndreptățit conform art.28 al.1 lit.c din Legea nr.360/2002 aferent perioadei 1 aprilie 2004 - 30aprilie 2005.
Tribunalul Brăila prin sentința nr.298//28 aprilie 2009 respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive a MIRA și ca prescrisă față de IPJ
A reținut instanța de fond în motivare că reclamantul a fost ofițer activ în cadrul IPJ B până la data de 31 aprilie 2005.
Raporturile de serviciu fiind încheiate cu IPJ B, este subînțeles că MIRA nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauză, având doar calitatea de ordonator de credite, astfel că pentru acest motiv acțiunea a fost respinsă.
În ce privește obligarea IPJ B, s-a apreciat că susținerea reclamantului în sensul acordării drepturilor solicitat, despre care aflat din conținutul sentinței nr.100//26 martie 2003 Tribunalului Brăila este nefondată pe de o parte pentru că nu a indicat data luării la cunoștință despre aceasta, iar pe de altă parte pentru că nu poate lega nașterea dreptului său de pronunțarea unei sentințe judecătorești.
Acțiunea fiind formulată pe data de 11 februarie 2009 solicitându-se drepturi cuvenite pe o perioada ce depășește termenul de trei ani, s-a considerat că acțiunea este prescrisă.
Împotriva sentinței a declarat recurs, criticând- pentru motive de nelegalitate prin interpretarea și aplicarea greșită a legii.
Se susține că, greșit instanța de fond a apreciat că MIRA nu are calitate procesuală pasivă, deși este ordonator de credite.
Tocmai acest argument era suficient pentru a se considera că pretențiile bănești solicitate în ipoteza admiterii lor, nu ar putea fi plătite decât dacă suma respectivă alocata de minister.
În ce privește prescripția dreptului la acțiune, aceasta nu poate opera întrucât pretențiile formulate au fost recunoscute din 1 iulie 2003 și retroactiv de la 1 ianuarie 2007.
Recursul s-a declarat în termen legal și a fost legal timbrat.
Recursul este nefondat.
În referire la diminuarea salariului cu 10% reprezentând spor pentru condiții deosebite, se precizează ca acesta este prevăzut prin art.21 din OG 38/2003 privind salarizarea polițiștilor.
Cuantumul sporului prevăzut de textul citat a fost stabilit ca fiind de până la 30% din salariul de bază, pentru condiții deosebite de pericol.
Categoriile de personal însă, care beneficiază de spor precum și cuantumul efectiv urmau a fi stabilite prin Ordin al Ministrului Administrației și Internelor, conform aceluiași text legal.
În consecință, în concretizarea art.21 din OG 38/2003 a fost emis Ordinul nr.132/2004, care a prevăzut atât categoriile de personal cărora le este aplicabil cât și cuantumul sporului pentru fiecare categorie de personal.
De asemenea Ordinul conține precizarea expresă că pentru perioada 1 februarie 2004 -31.12.2004 (perioada la care se referă și reclamantul ) sporul salarial se diminuează cu 10 procente.
Sub un alt aspect, disp.art.21 din OG 38/2003 prevăd expres și limitativ categoriile de personal cărora le sunt aplicabile.
Or, reclamantul nu făcut dovada nici din acest punct de vedere ca s-ar încadra în aceste dispoziții, astfel că pentru perioada respectivă au fost aplicabile dispozițiile din Ordinul nr.132/2004, care au prevăzut că în cadrul ofițerilor de poliție, sporul se diminuează cu 10 procente, pentru perioada incriminată, în acord și cu prevederile OG nr.8/22 ianuarie 2004 care au prevăzut expres această diminuare în cazul ofițerilor de politie.
Raportat la dispozițiile legale citate, acțiunea corect a fost respinsă pe excepția prescrierii dreptului la acțiune fata de IPJ B, existând o recunoaștere a dreptului la sporul pentru condiții deosebite, dar al cărui cuantum a fost stabilit nu la plafonul maxim(până la 30% ) ci în raport de locul și rolul ofițerilor de poliție din cadrul Inspectoratelor de Poliție Județene.
În raport de aceste considerente, soluția instanței de fond este corectă și în ce privește respingerea acțiunii față de Ministerul Administrației și Internelor pentru lipsa calității procesuale pasive, ținându-se seama de Ordinul nr.132/2004 care stipulează că șefii unităților poartă întreaga răspundere privind îndeplinirea condițiilor legale de acordare a sporului pentru pericol deosebit.
Pentru polițiștii aflați în cadrul inspectoratelor generale și unitățile subordonate acestora, același ordin prevede că sporul și cuantumul acestora se stabilește prin note - raport vizate pentru control financiar preventiv propriu de organele de specialitate proprii, aprobate de ordonatorii secundari de credite.
Întrucât reclamantul și-a desfășurat activitatea numai în cadrul IPJ B, față de cele expuse în precedent, legal s-a apreciat că ministerul nu poate avea calitatea procesuală pasivă în cauză.
Privitor la norma de hrană, reclamantul a invocat prevederile HG 65/2003, în anexa la hotărâre s-au prevăzut normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă cu aceeași precizare expresă că acestea vor fi concretizate prin Ordin al ministrului.
Așa fiind a fost emis Ordinul nr.440/2003 care în art.245 reține că alocarea (scoaterea) la (de la ) drepturi de hrană a personalului MAI care beneficiază de norme de hrană se face în toate situațiile nominal, prin ordin de zi pe unitate /dispoziția zilnică a șefului de unitate.
În interpretarea dispozițiilor legale citate se deduce că MAI nu are competente decât cu privire la normele de aplicare a HG 65/2003 precum și structura normelor de hrană obligație îndeplinită prin emiterea ordinului.
Atribuțiile de alocare a drepturilor pretinse revine potrivit acelorași dispoziții legale, sefului Inspectoratului de Poliție.
În aceste condiții, nici sub aspectul discutat, nu se poate reține calitatea procesuală pasivă a MAI în cauză, cum de altfel a stabilit și instanța de fond când a respins acțiunea pentru acest considerent.
Astfel cum s-a arătat stabilirea drepturilor de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute în anexă la HG 65/2003 în mod limitativ.
Norma 12B la care a făcut referire reclamantul, este un supliment ce se acordă pentru eforturi deosebite sau în situații speciale personalului căruia, se aplică statutul polițistului, aflat în situațiile prevăzute de această normă.
Cu alte cuvinte reclamantul putea beneficia de dreptul solicitat numai dacă s-ar fi aflat într-una din situațiile enumerate de norma nr.12B de la pct.1-11, respectiv să se încadreze și să desfășoare efectiv atribuțiile din fișa postului, astfel cum sunt enunțate.
Potrivit întâmpinării depuse la dosar de IPJ B rezultă că reclamantul nu s-a aflat în situațiile prevăzute de HG 65/2003 Norma 12 B și nici nu a făcut dovada contrară celor afirmate de IPJ cu care s-a aflat în raport de serviciu.
Față de cele expuse din acest punct de vedere acțiunea urma a fi respinsă ca nefondată iar nu ca prescrisă, prescripția operând numai în situația existentei unui drept ce nu a fost valorificat în termenul prescris de lege.
Așa fiind Curtea văzând și art. 312 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
CU MAJORITATE DE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B,--14,.1,.2 împotriva sentinței nr. 298//28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 5 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red./28.12.2009
Tehnored./2ex./11.01.2010
OPINIE SEPARATĂ
în sensul admiterii recursului
Contrar opiniei majoritare, apreciem că în cauză se impune admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii, având în vedere că în perioada august 1983 - 31 aprilie 2005 recurentul a lucrat ca ofițer activ la IPJ
Norma de hrană este prevăzută ca un drept salarial al polițiștilor potrivit art.28 al.1 lit.c din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, text de lege ce instituie dreptul polițistului la uniformă, echipament specific, alocații pentru hrană.
Conform art.4 din HG nr.65/2003, normele de aplicare a hotărârii precum și structura normelor de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor. Astfel a fost emis Ordinul MAI nr.440/2003 care a început să-și producă efectele de la data de 01.07.2003, conf. art.101 din acest ordin și care mențin prevederile privind norma de hrană nr.12-
În același sens este și principiul dreptului câștigat și principiul încrederii în statul de drept potrivit cărora un drept câștigat impune libera și neîngrădita exercitare a acestuia, astfel ca un drept să nu devină numai o obligație a angajatorului lipsită de conținut.
Cu privire la acordarea sporului pentru condiții de pericol deosebit de care beneficiază ofițerii de poliție, disp. art.21 din OG nr.38/2003 prevăd ca polițiștii care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit beneficiază de un spor de până la 30% din salariul de bază.
În mod nejustificat în perioada 01.01.2004-31.12.2004 acest spor a fost modificat cu 10% fără nici un temei legal, având drept consecință diminuarea veniturilor salariale.
Ori, acest drept nu poate fi îngrădit având în vedere că este un drept fundamental care se încadrează în dispoziția constituțională privind dreptul de muncă și protecție socială a muncii, drept consacrat de disp.art. 41 din Constituția României.
JUDECĂTOR
- -
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
