Obligare emitere act administrativ. Sentința 179/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR.471/59/23.05.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR. 179
Ședința publică din 22 iulie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru problemele revoluționarilor din 1989, având ca obiect obligare de a emite act administrativ.
La apelul nominal se prezintă pentru reclamanta lipsă avocat, iar în reprezentarea pârâtului consilier juridic.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâtului depune la dosar practică judiciară.
Instanța pune în discuția părților excepțiile invocate de pârât prin întâmpinare și anume excepția tardivității introducerii acțiunii și excepția inadmisibilității acțiunii, acordând cuvântul reprezentantului reclamantei pe aceste excepții.
Reprezentantul reclamantei față de excepția tardivității introducerii acțiunii consideră că a fost introdusă în termenul legal.
Instanța respinge această excepție.
Față de excepția inadmisibilității reprezentantul reclamantei solicită respingerea, întrucât este un drept câștigat de reclamantă.
Instanța respinge și această excepție, întrucât problema care se pune în discuție este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 341/2004 și NU PE Legea nr. 42/1990.
Reprezentanții părților prezente învederează că nu mai au alte cereri de formulat.
Întrucât nu mai sunt formulate alte cereri, instanța acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:
Prin acțiune reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, solicitând să anuleze refuzul nr. 18/2541/23.IV.2008 emis de pârât și să fie obligat acesta să-i elibereze certificatul de revoluționar, deoarece a fost rănită de forțele de represiune în 1989 în T și conform Legii nr. 42/1990 are drepturi legal câștigate.
În motivare reclamanta arată că a fost rănită prin împușcare în umărul stâng în T, fiind internată în perioada 18.12.1989 / 22.12.1989 la Spitalul Clinic Județean T, așa cum rezultă din biletul de ieșire din spital.
Din adeverința nr. 4/p/1990 din 16.11.1999 emisă de Parchetul Militar Timișoara, rezultă de asemenea că figurează în evidențele Parchetului Militar Timișoara ca rănită prin împușcare la data de 18.12.1989 în Municipiul
Deci, nu există nici un dubiu că a fost rănită prin împușcare în 18 1989, ba chiar mai mult, a fost și parte civilă în procesul gen. și.
Face mențiunea că, la data de 18.12.1989, era minoră și avea 14 ani, fiind născută la 03.05.1975.
Părinții reclamantei, oameni simpli de la țară, nu au făcut formele necesare conform Legii nr.42/1990, republicată, pentru obținerea certificatului, considerând că îl vor obține din oficiu, fiind minoră și rănită în Revoluția din 1989.
Reclamanta este membră la Asociația 17 a și Familiei .
S-a adresat Secretariatului de Stat pentru problemele revoluționarilor din 1989 din cadrul Guvernului României pentru eliberarea certificatului care să ateste calitatea sa de luptător și rănit în revoluție, dar a fost refuzată pe motive că nu s-a adresat în termen Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, adică până la data de 13 mai 1997.
S-a arătat apoi în adresă că Legea nr. 341/2004, care a abrogat Legea nr. 42/1990 nu mai cuprinde prevederile care să permită eliberarea de noi certificate de revoluționari " cu excepția celor care fac dovada cu documente originale sau copii legalizate că au depus dosarul la Comisia pentru constituirea și sprijinirea eroilor din 1989 și nu li s-a eliberat certificatul datorită epuizării, la acea dată a formularelor tipizate."
Consideră refuzul nejustificat și neîntemeiat din punct de vedere legal, deoarece, PENTRU C[ a făcut dovadă cu actele legale că a participat la Revoluția din 1989, evenimente la care a fost rănită de forțele de represiune, ai căror reprezentanți au fost condamnați și obligați la despăgubiri, deci, are drepturi legale câștigate, drepturi pe care Legea nr. 42/1990 le recunoaște indiferent dacă s-a adresat sau nu Comisiei de specialitate.
Drepturile sunt legale și imprescriptibile și Legea nr. 341/2004, nu vine să restrângă aceste drepturi civile să stabilească prin termeni concreți calitatea fiecărui participant în funcție de activitatea concretă și de aportul adus la din 1989.
Legea nr. 341/2004 nu interzice în nici o reglementare a sa emiterea de noi certificate, ba dimpotrivă stabilește criterii ferme pentru stabilirea calității fiecărui participant: luptător, rănit, etc.
Consideră refuzul ca nejustificat și ilegal și solicită obligarea intimatului la eliberarea certificatului solicitat, care i se cuvine conform Legii nr. 42/1990 și Legii nr. 341/2004.
În drept își întemeiază acțiune pe dispozițiile art. 1 art. 4 aliniatul 2, art.8 din Legea nr. 554/2004, Legea nr. 42/1990 și Legea nr. 341/2004.
Prin întâmpinare pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 din cadrul Guvernului României a cerut respingerea acțiunii pe excepția tardivității și a inadmisibilității, excepții respinse potrivit încheierii de ședință din 22.VII 2008 și pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru că din dosarul cauzei rezultă că primul demers al reclamantei la instituțiile abilitate ale statului, pentru eliberarea certificatului de revoluționar, a fost făcut abia în anul 2008, când Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, i-a comunicat reclamantei prin adresa nr. 18/2541/23.04.2008, că nu poate da curs favorabil solicitării de a i se elibera certificatul de revoluționar întrucât Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevede doar preschimbarea certificatelor de revoluționar acordate în temeiul Legii nr. 42/1990, cu modificările și completările ulterioare, și nu acordarea de noi titluri.
Referitor la afirmația reclamantei că nu a întreprins în perioada 1990 - 1997 demersurile prevăzute de lege pentru atribuirea titlului de Luptător pentru Române din 1989 - Luptător Rănit, solicită să se constate, că nici reclamanta, după ce a devenit majoră, și nici asociația de revoluționari din care făcea parte, nu au întreprins nici un demers în acest sens, în perioada în care potrivit legii se putea obține acest titlu. Solicită totodată să se constate că reclamanta este membră a Asociației 17 a și Familiilor . T, încă din 21.01.1992.
În legătură cu documentele existente la dosarul cauzei, în baza cărora reclamanta a solicitat să fie obligați Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 la eliberarea certificatului de revoluționar, precizează că în dosar nu există toate documentele expres prevăzute la art. 122DIN Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, cum ar fi: certificatul de la Parchetul General - Secția parchetelor militare, cu menționarea numărului certificatului emis de institutul medico - legal sau copie legalizată de pe acestea: declarație personală; alte documente din care să rezulte data și locul rănirii, precum și activitatea desfășurată în momentul rănirii.
Se mai arată că în situația reclamantei căreia nu i-a fost atribuit în temeiul legii, prin decret prezidențial, titlul de Luptător pentru din 1989, certificatul nu îi poate fi eliberat decât după atribuirea acestui titlu prin decret prezidențial, de către Președintele României. În acest sens precizează că PR are competența doar de a face, cu avizul Comisiei a Revoluționarilor din 1989m propunerea către Președintele României, de a-i atribui reclamantei titlul de Luptător pentru Române din 1989 - Luptător Rănit. În acest sens menționează prevederile art.9 aliniatul (6) din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora " În conformitate cu prevederile prezentei legi, titlurile prevăzute la art. 3 aliniatul (1) se atribuie, prin decret, de către Președintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, potrivit principiilor cuprinse la art. 2 și criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, pe baza certificatelor doveditoare preschimbate conform aliniatului (1)".
Având în vedere dispozițiile legale menționate, solicită chemarea în garanție a Comisiei a Revoluționarilor din 1989 pentru ca în cazul în care se va admite acțiunea reclamantei, soluția în cauză să-i fie opozabilă și acestei comisii. În acest sens reiterează faptul că pentru preschimbarea certificatului de revoluționar, dosarul reclamantei trebuie avizat de CP. iar noul tip de certificat, trebuie semnat și de președintele acestei Comisii. Solicită chemarea în garanție a Comisiei a Revoluționarilor din 1989 având în vedere dispozițiile art. 5 aliniatul (3) din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora "(3) Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, după analizarea dosarelor persoanelor ce solicită preschimbarea certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, va elibera noul tip de certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi".
Instanța a respins prin încheierea din 17.VI.2008 cererea de chemare în garanție susmenționată.
Examinând acțiunea se constată că este nefondată și se respinge pentru că:
Potrivit probelor dosarului, reclamanta s-a adresat pârâtului cu o cerere prin care a solicitat eliberarea unui certificat de revoluționar și prin adresa nr. 18/2541/23.IV.2008 i s-a răspuns că nu figurează ca posesoare al unui asemenea certificat eliberat conform Legii nr. 42/1990, că putea dobândi calitatea de revoluționar dosar în perioada funcționării Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor din 1989, comisii care și-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997.
Legea recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la din 1989, nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede reglementări care să permită acordarea de noi certificate de revoluționari, cu excepția celor care fac dovada cu documentul original sau copie legalizată, că au depus dosarul la Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor din 1989 și nu li s-au eliberat certificate datorită epuizării, la acea dată a formularelor tipizate, potrivit art. 10 aliniatul 4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1412/2004, ci doar preschimbă certificatele eliberate potrivit Legii nr. 42/1990, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 3 aliniatul 2 din Legea nr 341/2004 modificată coroborat cu art. 10 aliniatul 4 din nr.HG 1412/2004 modificată prin nr.HG 1707/2006 pot solicita eliberarea noului tip de certificate și persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre calitățile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare la fost Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor din 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată a formularelor tipizate și ale căror nume se regăsesc în listele cuprinzând propunerile făcute de Administrației Prezidențiale pentru eliberarea titlurilor prevăzute la art. 1-3 din Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în decretele Președintelui României de atribuire a acestor titluri, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea În vederea eliberării noului tip de certificate, solicitanții vor depune, în original sau în copie legalizată, documentul din care rezultă depunerea dosarului la această comisie și adeverința prevăzută la aliatul 3 litera
Deci, actele normative care reglementează activitatea pârâtului prevăd că, în prezent acesta este abilitate legal doar la preschimbarea certificatelor doveditoare ale calității de revoluționar.
Așa cum rezultă din acțiune, reclamanta nu este deținătoarea unui asemenea certificat, obiectul acțiunii fiind tocmai obligarea pârâtului la eliberarea acestuia.
Cum Legea nr. 341/2004 nu conține reglementări în acest sens, refuzul pârâtului nu este vătămător pentru reclamantă, în sensul art. 1 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004, astfel că acțiunea se respinge.
Întrucât reclamanta nu a făcut nici dovada depunerii unei cereri la Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor din 1989 și aceasta nu i-a eliberat certificatul datorită epuizării, acțiunea este nefondată sub toate aspectele conform art. 10 aliniatul 4 din Normele de aplicare a Legii nr. 341/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 din cadrul Guvernului României.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 iulie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./23.07.2008
Tehnodact /31.07.2008/4 ex.
Se comunică:
- reclamantă -, satul nr. 249 jud.
- pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 din cadrul Guvernului României - B, B-dul - de H nr. 3-5, sector 1.
Com. 2 ex.
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru
