Obligare emitere act administrativ. Decizia 373/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 373/ Dosar nr-
Ședința publică de la 22 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
-- - - - judecător
- - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta B împotriva sentinței civile nr. 47/CA din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 19 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art. 146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 22 mai 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 47/CA/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtul Primarul Mun.,ca nefondată; s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Mun. B ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; reclamanta a fost obligată să plătească pârâților suma de 4690 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta Bas olicitat Primarului Municipiului B eliberarea certificatului de urbanism pentru edificarea unei construcții pe terenul proprietatea sa din B str. - Ziduri, înscris în 23577 nr. top. 2132/1/2/1/3.
În exercitarea atribuțiilor conferite de art. 4, alin. 1, lit. b, coroborat cu art. 6 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor, republicată, Primarul Municipiului B a emis două certificate de urbanism - nr.1849/22.05.2006 și nr.4029/23.10.2006, care însă nu puteau fi utilizate pentru construire ci numai pentru informare. În aceste certificate se arată că terenul în cauză, conform Planului Urbanistic General al Municipiului B, este situat în zona de rezervație naturală și peisagistică, cu interdicție de construire.
Nemulțumită de acest răspuns, reclamanta a formulat prezenta acțiune prin care solicită obligarea primarului la eliberarea certificatului de urbanism pentru construcția solicitată.
La soluționarea acțiunii s-au avut în vedere dispozițiile art. 28 alin. 2 din Ordinul nr. 1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții potrivit cărora "în cazul în care scopul declarat de solicitant este autorizarea executării lucrărilor de construcții, iar specificul obiectivului - nu se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism și /sau de amenajare a teritoriului aprobate, ori dacă particularitățile amplasamentului - nu permit realizarea investiției, certificatul de urbanism se eliberează cu mențiunea expresă a incompatibilităților rezultate, precum și imposibilității emiterii unei autorizații de construire pentru obiectivul propus".
Aceste dispoziții au fost avute în vedere de intimatul Primar cu ocazia eliberării celor două certificate de urbanism, ținând cont și de avizul Comisiei de arhitectură.
Conform Planului Urbanistic General al Municipiului B aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 425/1999, terenul în cauză este amplasat în zona protejată.
Aceeași este și concluzia expertului Scrada, din Raportul de expertiză nr.-/2008 întocmit în cauză, raport în care se concluzionează că pe terenul reclamantei nu se poate construi deoarece acest teren este încadrat în:
- zonă protejată, dacă se raportează la prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005;
- rezervație de arhitectură, dacă se raportează la prevederile și regulamentul aferent, fiind înscris în zona de rezervație TC 1A;
- zonă cu caracter științific și împădurită dacă se raportează la prevederile 64 din cuprinsul;
- zonă spații verzi protejate dacă se raportează la prevederile -Jud.B;
- spații verzi clasate dacă se raportează la prevederile regulamentului din zona istorică;
- spații libere plantate ce se constată ca spații publice cu arbori care fac parte din patrimoniu dacă se raportează la zona TC 1A.
Din această concluzie se desprinde ideea că, indiferent la care act normativ se raportează expertul, din cele enumerate mai sus, zona în care se află terenul în litigiu rămâne una protejată, în care nu se poate construi.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, instanța de fond a constatat că refuzul eliberării certificatului de urbanism utilizabil pentru obținerea autorizației de construire este justificat, astfel că acțiunea reclamantei a fost respinsă ca nefondată.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată avansate de pârâți în cauză, constând în onorariu de avocat, conform chitanțelor depuse la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza art. 304 ind. 1 din Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că s-a respectat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 ca urmare a nevizării solicitării sale pentru emiterea unui certificat de urbanism pentru construire de sediu firmă la adresa din B, str. - Ziduri fără număr identificat cu carte funciară. Consideră că nu s-au respectat dispozițiile art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, sentința este nemotivată și de asemenea prevederile art. 129 Cod procedură civilă, instanța nepronunțându-se strict cu privire la cererea de chemare în judecată ca reflex al principiului disponibilității. Expertul și-a depășit atribuțiile, nefiind obiectiv, iar instanța a motivat în raport de această expertiză fără a ține cont de starea de fapt reală. A cumpărat în anul 2004 un teren care este loc de casă, a obținut un certificat de urbanism de la Consiliul Județean B prin care se atesta faptul că putea edifica pe teren o construcție, iar în 2006 depus la Primarul mun. Boc erere prin care a solicitat certificat de urbanism pentru edificarea unui hotel. Prin certificatul de urbanism 1849/22.05.2006 i s-a comunicat că terenul face parte din spațiile verzi protejate, iar amenajarea acestui teren este interzisă prin planurile urbanistice. Ulterior s-a adresat cu o nouă cerere Primăriei, iar răspunsul a fost din nou negativ, invocându-se o dată dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005, apoi Planul Urbanistic General. Anterior cumpărării, s-a solicitat avizul Primăriei, la emiterea certificatului de urbanism, iar acesta a fost semnat chiar de către Primar în data de 19.08.2004. Când s-a emis acest aviz nu s-a invocat faptul că ar fi zonă protejată. refuză nejustificat să-i elibereze certificatul de urbanism prin care să-i stabilească ce anume avize trebuie să obțină pentru a-și utiliza terenul proprietate privată. La momentul anului 2004 deși exista Hotărârea Consiliului Local nr. 45/1999, Primarul a avizat favorabil emiterea certificatului, invocând numai respectarea prevederilor relative la zona istorică. În prezent, invocă încadrarea terenului în categoria de zonă protejată.
La dosar au depus întâmpinare intimații Consiliul Local al Mun. B și Primarul mun. B care solicită respingerea recursului declarat.
Reclamantei nu i s-a refuzat eliberarea unui certificat de urbanism prin care să fie informat cu privire la situația juridică a terenului, ci i s-a refuzat eliberarea unui certificat de urbanism utilizabil pentru obținerea unei autorizații de construire pentru sediu firmă. Acest refuz este justificat prin raportare la dispozițiile Legii nr. 50/1991 și Ordinului 1430/2005, Legii nr. 350/2001, Legii nr. 525/1996, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114/2007, și raportat la starea de fapt și de drept la starea terenului care se află în zonă naturală protejată, rezervație naturală și peisagistică și zonă protejată. Expertiza tehnică judiciară confirmă aceste aspecte.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
SRL a cumpărat terenul în litigiu în 2004, iar în 17.08.2004 Consiliul Județean a solicitat avizul Primăriei privind condițiile de construcție a unei locuințe în zona din litigiul actual. În 21.09.09.2004 se emite de către Consiliul Județean B Certificatul de Urbanism nr. 540/21.09.2004 unde se precizează: " amplasament în zona istorică TC 1A de protecție și rezervație de arhitectură"; 64zonă cu caracter științific și împădurită; se solicită informare privind condițiile de construire a unei locuințe; se va întocmi PUZ cu întocmire în prealabil a unei teme însușită de beneficiar, avize și acorduri; tema de proiectare pentru PUZ va fi avizată în prealabil de Comisia de Urbanism a Consiliului Județean; s-a bifat numai posibilitatea întocmirii PUZ.
În 22.05.2006 s-a emis la cererea reclamantei SRL un certificat Urbanism nr. 1849/22.05.2006 de către Primăria B care precizează: zonă rezervație de arhitectură TC 1A; zonă de rezervație naturală și peisagistică; solicitarea contravine B și Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005; conf. - Jud. B terenul face parte din spații verzi protejate.
În data de 10.10.2006 s-a înaintat Comisiei de referatul privind construcția în regim și s-a precizat că terenul se află în zona "spații verzi protejate".
În 23.10.2006 s-a emis la cererea SRL de către Primăria B Certificatul de Urbanism nr. 4029/23.10.2006 care precizează zonă de rezervație arhitectură TC 22; 64 - zonă spații verzi protejate; Comisia Tehnică de Amenajare Teritoriu și Urbanism din 10.10.2006 nu a avizat solicitarea (de construcție locuință ) pentru că terenul se află în zona protejată; certificatul a fost eliberat spre informare.
Expertul a stabilit că imobilul aflat în litigiu se încadrează în zonă protejată; rezervație de arhitectură; zonă cu caracter științific și împădurită; zonă spații verzi protejată; zonă spații verzi clasate; zonă spații libere plantate ce se conservă ca spații verzi publice cu arbori ce fac parte din patrimoniu.
Instanța trebuie să verifice în speță dacă refuzul autorității publice, Primarul Municipiului B privind eliberarea certificatului de urbanism utilizabil pentru obținerea autorizației de construire este justificat.
Art. 71 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2005 (așa cum a fost modificat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 114/2007) prevede că:
"(1) Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută"
Anterior adoptării acestui act normativ i s-a răspuns petentului că terenul este amplasat în zonă istorică și rezervație de arhitectură conform situației existente la momentul respectiv.
Faptul că răspunsul autorității publice nu satisface pe petiționar, deși prin acesta s-a răspuns detaliat tuturor aspectelor invocate nu constituie refuz nejustificat de soluționare a cererii. Stabilirea conținutului răspunsului constituie în toate cazurile o prerogativă a autorității publice care se exercită însă cu respectarea dispozițiilor legale.
În speță reclamantei i s-au comunicat relațiile solicitate, i s-a eliberat certificat de urbanism prin care s-a arătat care este regimul juridic al terenului la data eliberării actului.
Hotărârea instanței de fond este motivată și cuprinde motivele de fapt și de drept care au stat la baza soluției pronunțate. Nu se poate reține că expertul desemnat nu a fost obiectiv el a răspuns tuturor obiectivelor de expertiză stabilite.
Eventualele prejudicii suferite de reclamantă ca urmare a schimbării destinației terenului printr-un act administrativ excede obiectului acțiunii de față.
Respingerea acțiunii formulate de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Mun. B ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă nu a fost criticată prin recursul formulat.
Pentru aceste motive, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat și să mențină sentința civilă atacată, cu completarea motivării din prezenta decizie.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă și faptul că prin concluziile puse pe fond, reprezentantul intimatului nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SRL B împotriva sentinței civile nr. 47/CA/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 22 mai 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - - -
Grefier,
Red- MC/20.06.2009/dact VP 03.07.2009/2 ex
Judecător fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Mirena
