Obligare emitere act administrativ. Decizia 569/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 569/R-CONT
Ședința publică din 22 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
- - -, judecător
- -, judecător
, grefier
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul V și de pârâții PRIMĂRIA COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI -, cu sediul în comuna, județul V, împotriva sentinței nr.82 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul- reclamant, lipsind recurenții- pârâți
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul formulat de reclamantul, este timbrat legal prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și a chitanței nr.314-118-0055/2009, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 4,00 lei; recursul declaart de pârâți nu este timbrat legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul- reclamant, având cuvântul, solicită admiterea probei cu înscrisuri și depune la dosar copia autorizației de construcție.
Curtea admite proba cu înscrisuri, solicitată de recurentul- reclamant, după care, constatând recursurile în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestora.
Recurentul- reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului său, așa cum este motivat în scris, modificarea sentinței și ridicarea amenzii aplicate.
Cu privire la recursul pârâților, solicită anularea acestuia ca netimbrat.
CURTEA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la 2 octombrie 2008, reclamantul a chemat în judecată Primăria Comunei și pe Primarul, pentru a se dispune obligarea acestora la eliberarea autorizației de construcție pentru o anexă gospodărească, sub sancțiunea unor daune de întârziere de 100 lei/zi și suspendarea executării sentinței civile prin care s-a dispus amendarea reclamantului și demolarea construcției.
În motivare s-a arătat că, în anul 2004 reclamantul a depus documentația în vederea eliberării autorizației de construcție, iar pârâtul persoană fizică i-a promis că va emite acest act, ceea ce însă nu a făcut, iar în anul 2007 încheiat un proces-verbal de contravenție prin care s-a dispus amendarea pentru efectuarea unei construcții fără autorizație și demolarea acesteia.
Prin sentința nr.82/2009, Tribunalul Vâlceaa admis în parte acțiunea, a obligat pe pârât să-i elibereze reclamantului autorizația de construcție solicitată, iar pe pârâtul la plata sumei de 10 lei pentru fiecare zi de întârziere, până la emiterea actului. A fost respins acest capăt de cerere față de Primăria Comunei și cererea de suspendare a executării sentinței prin care a fost soluționată plângerea împotriva procesului verbal de contravenție nr.1 din 8 iunie 2006.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că, la 31 ianuarie 2007, reclamantul a devenit proprietarul terenului pe care, în anul 2004, construise o anexă gospodărească fără autorizație. Cum, însă, acesta depusese actele necesare emiterii autorizației, inclusiv cerere pentru eliberarea certificatului de urbanism, s-a apreciat că primul capăt al acțiunii este întemeiat, iar aducerea lui la îndeplinire se impune, stabilindu-se și daune pe fiecare zi de întârziere.
În ceea ce privește solicitarea de a suspenda executarea hotărârii pronunțate asupra plângerii contravenționale, s-a reținut că aceasta este inadmisibilă întrucât nu are valoarea unui act administrativ în sensul Legii nr.554/2004.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs părțile.
Recursul reclamantului a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă și prin el s-a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii și capătului de cerere privind suspendarea executării hotărârii prin care s-a respins plângerea împotriva procesului verbal de contravenție.
Astfel, s-a arătat că instanța a omis să cerceteze documentele depuse de reclamant la Primăria Comunei, documente din care rezultă că erau îndeplinite toate cerințele pentru eliberarea autorizației și, de altfel, această pârâtă a permis efectuarea lucrărilor tocmai pentru a putea dispune ulterior aplicarea sancțiunii.
În condițiile în care construcția edificată nu este decât o copertină, cu rolul de proteja casa de intemperiile naturii, nu se impune desființarea acestei lucrări.
Recursul pârâților este încadrabil în dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod pr.civilă, și prin el s-a susținut că reclamantul nu a respectat termenele și condițiile prevăzute de Legea nr.50/1990, pentru eliberarea autorizației, observându-se și că suprafața de teren pe care se află anexa gospodărească se afla în litigiu cu vecinul din partea de.
Examinând cele două căi de atac se impune să fie respins ca nefondat recursul reclamantului și anulat ca netimbrat recursul declarat de pârâți.
Calea de atac exercitată de reclamant privește suspendarea executării sentinței nr.2239/CAF/2006 pronunțată de Judecătoria Drăgășani, hotărâre judecătorească irevocabilă prin respingerea recursului declarat de.
Așa cum corect a reținut instanța de fond sentința prin care s-a soluționat în mod irevocabil plângerea împotriva procesului verbal de contravenție nu este un act administrativ în sensul art.2 lit.c din Legea nr.554/2004 și în concluzie ea nu poate face obiectul unei cereri de suspendare formulate în condițiile art.14 sau 15 din acest act normativ.
Dincolo de acest aspect, hotărârile judecătorești irevocabile pot face obiectul retractării prin căi de atac expres prevăzute de lege, care pot să prevadă și instituția suspendării, dar niciodată pe calea unei acțiuni autonome.
Pentru aceste considerente, urmează ca recursul reclamantului să fie respins, în condițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
În ceea ce privește calea de atac promovată de pârâți urmează a se observa, cu prioritate, că aceștia nu s-au conformat obligației de achita taxa judiciară de timbru, așa cum a fost ea pusă în vedere prin citațiile de la filele 12 și 13, ceea ce atrage sancțiunea prevăzută de art.20 din Legea nr.146/1997.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul V, împotriva sentinței nr.82 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-.
Anulează, ca netimbrat, recursul formulat de pârâții PRIMĂRIA COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI -, cu sediul în comuna, județul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
04.06.2009
Red.GC
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina
