Obligare emitere act administrativ. Decizia 576/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 576/CA
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier - - -
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul pârât - AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998, cu sediul în B, calea, nr.202, sect.1, împotriva sentinței civile nr. 1068/CA/26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant -, cu domiciliul în C,-, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursul formulat de pârât este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare, un exemplar fiind comunicat la data de 5.11.2008.
Se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 Cod pr. civilă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 16.04.2008 și înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-, astfel cum a fost precizată, reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr.281/2008 emisă de pârâtă și obligarea pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la emiterea unei noi decizii care să cuprindă suma de 18.935,71 lei actualizată cu indicele inflației.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 31.07.2003 Comisia Județeană Cae mis Hotărârea nr.1414 prin care a dispus plata sumei de 18.935,71 lei, hotărâre ce a fost validată prin decizia nr. 281/2008, fără aplicarea indicelui de inflație.
Prin sentința civilă nr.1068/CA/26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis acțiunea, s-a anulat Decizia nr.281/26.02.2008 emisă de pârâtă și a fost obligată pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților să emită o decizie de plată care să cuprindă valoarea compensațiilor bănești stabilite prin Hotărârea nr.1414/31.07.2003 a Comisiei Municipiului C, actualizată în raport cu indicele de creștere a prețurilor.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin cererea nr.1338/2.09.1998 reclamantul, în calitate de moștenitor al defunctului At. a solicitat acordarea de compensații cuvenite în temeiul Legii nr. 9/1998, iar prin Hotărârea nr.1414/31.07.2003 Comisia Județeană Cas tabilit valoarea compensațiilor la suma de 189.357.065 lei.
Hotărârea a fost validată prin Decizia nr.281/2008 și s-au acordat compensații reclamantului în valoare de 18.935,91 lei.
Potrivit art.4 lit. g din nr.HG1643/2004 pentru aplicarea nr.OG94/20045 prin atribuțiile Departamentului nou creat, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale de aplicare a prevederilor Legii nr.9/1998, în cadrul Cancelariei Primului Ministru, este și aceea de a propune "reactualizarea despăgubirilor conform prevederile Legii nr. 9/1998, la data emiterii ordinului de validare".
Acest text a fost determinat ca urmare a disfuncționalităților ivite în desfășurarea activităților comisiilor județene și a comisiei centrale, anterior modificării Legii nr.9/1998, respectiv a perioadei mari de timp dintre emiterea hotărârilor comisiei județene prin care erau stabilite sumele reprezentând despăgubiri ce urmau a fi acordate și data validării sau invalidării acestora de către Comisia Centrală.
În fapt, reclamantului i-au fost stabilite compensații prin Hotărârea nr.1414/2003 de către Comisia Județeană C, iar validarea acesteia prin Decizia nr.281 a fost efectuată la data de 26.02.2008.
În conformitate cu prevederile art.8 alin.2 din Legea nr.9/1998 coroborate cu disp. art. 4 lit.g din HG nr.1643/2004 pentru aplicarea HG nr.94/2004, OG nr.25/2007 stabilește că, înainte de emiterea deciziei de validare, Departamentul nou creat ca urmare a modificărilor legii avea obligația de a propune actualizarea despăgubirilor conform Legii nr. 9/1998, la data emiterii ordinului de validare.
Potrivit art. 7 din aceiași nr.HG 1643/2004 "propunerea de validare sau invalidare transmisă șefului Cancelariei Primului Ministru (), poate fi însoțită de propuneri de reactualizare a despăgubirilor dacă aceasta este necesară".
Prin decizia XXI/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a decis că validarea hotărârii cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 7 alin.3 Legea nr. 9/1998 atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor.
Din examinarea acestor prevederi legale, rezultă clar faptul că anterior validării deciziei de acordare, departamentul respectiv are obligația de a propune reactualizarea sumelor acordate atunci când este necesar, ori necesitatea reactualizării este evidentă în speță, ca urmare a intervalului mare de timp, respectiv 31.07.2003, data emiterii hotărârii și 26.02.2008, data validării hotărârii.
Împotriva hotărârii menționate a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
A susținut recurenta că prin hotărârea Comisiei Județene s-a făcut o propunere privind cuantumul compensațiilor, acestea devenind certe și exigibile din momentul validării lor de către Departamentul pentru aplicarea Legii nr.9/1998. Având în vedere faptul că această creanță este stabilită, devenind astfel exigibilă la data emiterii deciziei de validare, pentru actualizarea ei se aplică dispozițiile art. 8 alin.2 din Legea nr. 9/1998 potrivit cărora în cazul în care compensațiile se plătesc în anul în care au fost stabilite, acestea se acordă la nivelul l care au fost validate și se actualizează numai în cazul în care se achită în anul următor.
A mai arătat recurenta că potrivit art.5 din HG nr.286/2004 compensațiile "se achită beneficiarilor eșalonat, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel 40% în anul în care se face plata și 60% din anul următor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. Cota de 60% din cuantumul compensației achitată în anul următor, se actualizează în condițiile Legii nr. 9/1998".
Dispozițiile legale mai sus menționate se coroborează cu prevederile HG nr.1643/2004 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Ordinului Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, referitoare la măsuri de finalizare a aplicării Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940.
Așadar, HG nr.1643/2004 nu numai că nu modifică prevederile legale anterioare, ci le completează. În conformitate cu legislația aplicabilă în speță, în Decizia nr. 281/26.02.2008 emisă de vicepreședintele Autorității Naționale pentru restituirea Proprietăților se prevede la art. 2, eșalonarea și actualizarea compensațiilor potrivit dispozițiilor art. 5 din HG nr. 286/2004.
Astfel, prin decizia de validare este prevăzută posibilitatea actualizării cuantumului compensațiilor, la momentul plății cotei de 60% în speță anul 2009.
Intimatul reclamant, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului declarat de pârât ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
A arătat intimatul că din examinarea prevederilor legale rezultă clar faptul că, anterior validării deciziei de acordare, departamentul respectiv avea obligația de a propune reactualizarea sumelor acordate atunci când este necesar, ori necesitatea reactualizării este evidentă în speță, ca urmare a intervalului mare de timp, respectiv 31.07.2003 - data emiterii hotărârii și 26.02.2008 - data validării hotărârii.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, Legea nr.9/1998 stabilește cadrul în care trebuie să se acorde compensații persoanelor care au făcut obiectul schimbului de populație conform Tratatului d l Craiova din 1940 încheiat între România și Bulgaria pentru bunurile abandonate pe teritoriul statului bulgar, bunuri pentru care nu au fost acordate despăgubiri la momentul strămutării. Scopul legii este acela de a compensa prejudiciile suferite de persoanele prevăzute de lege, iar potrivit principiilor generale de drept, repararea prejudiciului suferit trebuie să fie integrală.
Recurenta a susținut, în esență, că nu are obligația legală de a proceda la actualizarea despăgubirilor decât în situația în care plata acestora se eșalonează pe doi ani și numai în ceea ce privește cea de-a doua tranșă.
Din interpretarea dispozițiilor Legii nr.9/1998 și ale HG nr.753/1998
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, rezultă în mod evident că susținerea recurentei nu are temei legal.
Astfel, art.7 din Norme prevede că "Valoarea construcțiilor și a terenurilor, urbane sau rurale, precum și a recoltelor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 se determină potrivit criteriilor stabilite la cap. II, III și IV din prezentele norme metodologice."
Se constată că toate dispozițiile prin care se stabilește modul de determinare a valorii compensațiilor fac referire la actualizarea în funcție de coeficientul de inflație existent la data plății. Astfel, pentru terenuri se prevede o valoare în raport de cea stabilită prin HG nr.59/1994, actualizată potrivit coeficientului de inflație existent la data plății compensației, raportat la cel stabilit pentru luna martie 1994, astfel cum se prevede la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 9/1998. De asemenea, pentru culturi se prevede o valoare raportată la prețul de achiziție al -soarelui și porumbului, publicat de Comisia Națională pentru Statistică pentru anul anterior celui în care se acordă despăgubirile, iar pentru la prețul pe piața internațională din anul anterior, comunicat de Institutul de Economie Mondială, transformat în lei la cursul mediu din luna în care este stabilit în valută. În ceea ce privește construcțiile, valoarea se stabilește la nivelul prețurilor existente la 1.01.1990 și se înmulțește cu coeficientul de actualizare în funcție de creșterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lună a trimestrului anterior plății despăgubirii pentru locuință față de cele existente în luna ianuarie 1990. Comisia Națională pentru Statistică, prin direcțiile sale teritoriale, va comunica, trimestrial, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului B, abilitate să acorde compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, coeficientul de creștere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima lună a trimestrului expirat față de cele realizate în luna ianuarie 1990.
Prin urmare, legiuitorul a făcut trimitere la prețurile cuprinse în anumite acte normative, însă a prevăzut că aceste prețuri urmează a fi actualizate la momentul plății despăgubirii. Rezultă că obligația de actualizare există nu numai la momentul calculării despăgubirii ci și la momentul validării propunerii, și ulterior, până la momentul plății efective, conform art.8 din Legea nr.9/1998. O altă soluție ar fi extrem de prejudiciabilă pentru reclamant, având în vedere că validarea a intervenit după aproximativ 5 ani de la momentul în care a fost stabilită despăgubirea, deși pârâta avea obligația legală de a se pronunța în termenul de 60 de zile prevăzut de lege.
O atare soluție este confirmată de Înalta Curte de casație și Justiție prin Decizia XXI/2007 care a statuat, în recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, că, în aplicarea dispozițiilor art.8 alin.2 din Legea nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C la 7 septembrie 1940, republicată, precum și ale art.5 din Hotărârea Guvernului nr.286/2004,data stabilirii compensațiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei județene, respectiv a municipiului B, pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr.9/1998. Validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut în art.7 alin.3 din aceeași lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creștere a prețurilor.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul în contencios administrativ declarat de recurentul pârât - AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998, cu sediul în B, calea, nr.202, sect.1, împotriva sentinței civile nr. 1068/CA/26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant -, cu domiciliul în C,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 12 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
jud.fond
red.dec.jud.
2 ex./27.11.2008
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Nastasia Cuculis, Elena Carina Gheorma
