Contestație act administrativ fiscal. Decizia 575/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIAL, MARITIM ȘI FLUVIAL,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVIL NR. 575/CA
Ședința public de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
Judector - - -
Judector - - - -
Grefier - - -
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta reclamant - - SRL, cu sediul în B,-, județul T, împotriva Sentinței civile nr. 889/17.04.2008 pronunțat de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,-, DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE T - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCAL - SERVICIUL DE INSPECȚIE FISCAL 2, cu sediul în T,- bis, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns pentru recurenta reclamant av. G în baza împuternicirii avocațiale depus la dosar, lipsind intimații pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
În referatul oral fcut asupra cauzei grefierul de ședinț învedereaz c recursul formulat de reclamant este motivat, timbrat cu tax judiciar de timbru în sum de 2 lei conform chitanței nr. -/10.11.2008, timbru judiciar de 0,50 lei.
Pentru recurenta reclamant aprtorul ales depune la dosar o adres prin care societatea solicita DGFP T s-i comunice decizia de impunere nr. 229/14.09.2007 cât și confirmare de primire a acesteia.
Arat c societatea nu a intrat în posesia acestei decizii nici pân în prezent, nefiind astfel în msur s formuleze o eventual contestației, motiv pentru care solicit instanței acordarea unui termen de judecat.
Curtea deliberând, faț de obiectul prezentului litigiu, respinge cererea recurentei privind acordarea unui nou termen de judecat. Apreciaz dosarul în stare de judecat și acord cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru recurenta reclamant av. G solicit admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței pronunțat de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Susține motivele de recurs artând în esenț c în motivarea deciziei atacate se face referire la excepția prematuritții contestației și la excepția tardivitții contestației.
În dispozitivul hotrârii nu se face nicio referire la cele dou excepții, ceea ce înseamn c instanța nu s-a pronunțat asupra celor dou excepții formulate prin întâmpinare și a respins contestația pe fond ca fiind nefondat.
În referire la excepția prematuritții formulrii contestației, arat c într-o astfel de situație trebuie s ne raportm la decizia de impunere, decizie care nu i-a fost comunicat societții nici pân astzi.
În ce privește excepția de tardivitatea arat c și în aceast situație trebuie s ne raportm la anumite termene, nu putem s spunem c aceast contestație este formulat tardiv atât timp cât în legislația fiscal nu se prevede un termen.
Confirmarea de primire depus la dosar de intimat nu este relevant întrucât nu conține ștampila cu data primirii și nu face dovada conținutului corespondenței.
Faț de aceast situație solicit casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe pentru a soluționa excepțiile invocate cât și pentru a se verifica dac a fost comunicat o astfel de decizie.
CURTEA
Asupra recursului in contencios administrativ de fata:
Prin cererea înregistrat sub nr.97/88/17 ianuarie 2008 la Tribunalul Tulcea, reclamanta - SRL B, județul Taf ormulat contestație împotriva Deciziei nr.74/19.12.2007 emis de Direcția General a Finanțelor Publice T, solicitând anularea ei, a procesului verbal nr.22305/7.09.2007 și a raportului de inspecție fiscal parțial nr.22356/14.09.2007 emise de intimat, ca fiind netemeinice și nelegale.
În motivarea cererii contestatoarea a artat c intimata DGFP Tae fectuat înregistrri fiscale parțiale privind obligațiile faț de bugetul general al statului, respectiv impozitul pe profit în perioada 30.06.2005 - 31.12.2006 și taxa pe valoare adugat pentru perioada 30.06.2005 - 31.12.2006.
În urma controlului s-au calculat urmtoarele diferențe: impozit pe profit 22.069 lei, TVA 25335 lei, majorri impozit pe profit 6.663 lei și majorri TVA 6037 lei, rezultând un total de 60.074 lei.
A apreciat contestatoarea c modalitatea de calcul este eronat. La calculul impozitului pe profit, referitor la facturile emise de doi furnizori (" " SRL și " " SRL) au fost diminuate cheltuielile, fr a diminua și veniturile proporțional, creând diferența de 22.201 lei.
La stabilirea TVA-ului deductibil de asemenea s-a diminuat eronat cu suma de 24.132,61 lei TVA-ul aferent, celor dou facturi, nediminuând și TVA-ul colectat, dublându-se suma și creându-se în mod eronat debit ctre bugetul de stat.
În drept au fost invocate dispozițiile OG nr.92/2003.
În dovedirea contestației s-au depus în copie înscrisuri: decizia nr.74/19.12.2007, procesul verbal nr.22305/7.09.2007.
La data de 7 februarie 2008 intimata Direcția General a Finanțelor Publice Taf ormulat întâmpinare solicitând respingerea contestației ca nefondat.
Arat intimata c prin raportul de inspecție fiscal nr.22356/14.09.2007 încheiat de organele de control din cadrul Activitții de Inspecție Fiscal 2 s-a stabilit c reclamanta are de plat la bugetul general consolidat suma de 60.074 lei reprezentând impozit pe profit, TVA și majorri de întârziere.
În baza acestui raport de inspecție fiscal s-a emis decizia de impunere nr.229/14.09.2007 privind obligațiile fiscale suplimentare de plat.
Contestatoarea, în mod eronat a formulat contestație împotriva raportului de inspecție fiscal parțial nr.22356/14.09.2007 și a procesului verbal nr.22305/7.09.2007 și nu a deciziei de impunere nr.229/14.09.2007, înclcând astfel prevederile art.205 alin.(1) din OG nr.92/2003 rep. potrivit Ordinului MFP nr.972/2006, actul administrativ cu titlu de creanț fiind decizia de impunere.
Totodat a apreciat intimata ca fiind în același timp tardiv contestația agentului economic în raport de data comunicrii raportului de inspecție fiscal și a deciziei de impunere - 19.09.2007 - și data contestrii, respectiv 7.12.2007 (peste 78 de zile), fiind înclcate astfel prevederile art.207 pct.1 din OG nr.92/2003 rep.
Cu adresa nr.2391/19.02.2008 intimata DGFP Tad epus la dosarul cauzei în copie și documentația care a stat la baza emiterii actelor administrativ fiscale atacate.
Prin Sentința civil nr. 889/17.04.2008 pronunțat de Tribunalul Tulcea s-a respins contestația formulat de reclamanta, ca nefondat.
Pentru a pronunța aceast hotrâre instanța de fond a reținut c reclamanta - SRL B, județul Tai nvestit instanța cu o acțiune formulat împotriva Deciziei nr.74/19.12.2007 emis de intimata Direcția General a Finanțelor Publice T, solicitând anularea ei, a procesului verbal nr.22305/7.09.2007 și a raportului de inspecție fiscal parțial nr.22356/14.09.2007, emise de intimat, ca fiind nelegale și netemeinice.
Prin Decizia nr.74/19.12.2007, intimata DGFP Tar espins contestația formulat de - SRL B, județul T (înregistrat sub nr.18021/17.12.2007 la DGFP), împotriva raportului de inspecție fiscal nr.22356/14.09.2007 întocmit de DGFP T - Autoritatea de Inspecție Fiscal 2 - Serviciul de Control Fiscal 2.
Intimata a efectuat inspecție fiscal parțial privind obligațiile faț de bugetul general al statului, respectiv impozitul pe profit și taxa pe valoarea adugat pentru perioada 30.06.2005 - 31.12.2006.
Rezultatele inspecției fiscale au fost consemnate și în procesul verbal nr.22305/7.09.2007.
Urmare verificrii, organul de control a stabilit c reclamanta are de plat la bugetul de stat taxe și impozite la data de 7.09.2007 astfel: impozit pe profit 22.069 lei, TVA 25335 lei, majorri impozit pe profit 6633 lei și majorri TVA 6037 lei.
Fiind vorba de obligații fiscale, respectiv impozit pe profit și tax pe valoare adugat, contestația cade sub incidența Codului d e procedur fiscal aprobat prin OG nr.92/2003 care, potrivit art.1 reglementeaz drepturile și obligațiile prților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevzute de Codul fiscal.
A reținut prima instanța ca potrivit art.2 din Codul d e procedur fiscal, el constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat. Rezult c procedura de contestare la organe fiscale este obligatorie în situația dat, fiind urmat de procedura în fața instanței de judecat, procedur ce se desfșoar în baza Legii nr.554/2004.
Partea nu este în msur s aleag calea contestrii unui act juridic prin care se stabilesc obligații fiscale, ea fiind ținut s urmeze procedura imperativ prevzut de Codul d e procedur fiscal, la lege special în aceast materie.
Curtea Constituțional, prin Decizia nr.670/15.12.2005, a statuat c instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fr caracter jurisdicțional, nu este contrar principiului liberului acces la justiție, cât timp decizia organului administrativ poate fi atacat în fața unei instanțe judectorești.
În cauz, raportul de inspecție fiscal parțial nr.22356/14.09.2007 contestat de ctre reclamant și care a fcut obiectul deciziei nr.74/19.12.2007 emis de ctre intimata DGFP T, nu este titlu de creanț, potrivit Ordinului MFP nr.972/2006 actul administrativ cu titlu de creanț este decizia de impunere care îns nu a fost contestat.
Potrivit art.205 alin.(1) Cod proc.fiscal, împotriva titlului de creanț fiscal și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii.
Totodat art.207 alin.(1) din același cod prevede c termenul de depunere a contestației este de 30 de zile de la data comunicrii actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decderii.
Actul de control în discuție (raportul de inspecție fiscal) nu poate fi asimilat unui act administrativ fiscal deoarece nu d naștere unui raport juridic de drept fiscal, ci doar cuprinde anumite constatri ale organelor de control, constatri în baza crora s-a emis ulterior actul fiscal propriu-zis, respectiv Decizia de impunere nr.229/14.09.2007 emis de DGFP și care a fost comunicat reclamantei cu adresa nr.22365/17.09.2007 și primit în data de 19.09.2007 (fila 30 din dosar).
Conform art.217 alin.(1) Cod pr. fiscal, dac organul de soluționare competent constat neîndeplinirea unei condiții procedurale, contestația va fi respins, fr a se proceda la analiza pe fond a cauzei.
În cauz, Decizia nr.74/19.12.2007 emis de DGFP T este temeinic și legal, întrucât în mod legal a respins contestația formulat de ctre reclamant ca prematur formulat împotriva agentului de inspecție fiscal nr.22356/14.09.2007, fr a analiza pe fond cauza.
Un alt motiv (condiție) procedural care împiedic soluționarea pe fond a contestației a fost și formularea ei peste termenul prevzut de lege, respectiv 30 de zile de la comunicare (art.207 alin.(1) Cod proc.fiscal).
Împotriva acestei hotrâri în termen legal a declarat recurs reclamanta - SRL, care a criticat-o ca fiind nelegal și netemeinic.
În motivarea recursului s-a artat ca instanța de fond, în considerentele hotrârii atacate face referire la excepția prematuritții contestației și excepția tardivitții contestației, îns în dispozitivul sentinței aceasta nu se pronunța asupra celor dou excepții, respingând contestația pe fond ca fiind nefondat. În raport de aceast situație a solicitat recurenta casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței pentru a soluționa excepțiile invocate.
Mai arat recurenta c în cauz nu poate fi vorba de decderea din termenul de depunere a contestației împotriva deciziei inițiale. Contestația a fost depus înluntrul termenului legal. Confirmarea de primire depus la dosar de intimat nu este relevant întrucât nu conține ștampila cu data primirii și nu face dovada conținutului corespondenței.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.9 Cod pr. civil.
Intimații pârâți legal citați nu au formulat întâmpinare.
Examinând cauza prin prisma argumentelor invocate în susținerea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. Curtea constat c recursul este fondat.
Prin Decizia nr.74/19.12.2007 intimata DGFP Tar espins ca prematur formulat și deczut din termen contestația formulat de - SRL B, județul T (înregistrat sub nr.18021/17.12.2007 la DGFP), împotriva raportului de inspecție fiscal nr.22356/14.09.2007 întocmit de DGFP T - Autoritatea de Inspecție Fiscal 2 - Serviciul de Control Fiscal 2.
Organul fiscal a respins contestația ca prematur formulat reținând c agentul economic a formulat eronat contestație împotriva raportului de inspecție fiscal parțial nr.22356/14.09.2007 și a Procesului verbal nr.22305/07.09.2007 și nu a Deciziei de impunere nr.229/14.09.2007, înclcând astfel prevederile art.205 alin.1 din OG nr.92/2003.
A mai reținut organul fiscal faptul c raportul de inspecție fiscal nr.22356/14.09.2007 împreun cu Decizia de impunere nr.229/14.09.2007 au fost înaintate petentei cu adresa nr.22365/17.09.2007 și însușite de aceasta la data de 19.09.2007 și contestat la data de 07.12.2007, dup 78 de zile.
Astfel c a constatat și depunerea contestației împotriva raportului de inspecție fiscal peste termenul de 30 de zile prevzut de art.207 pct.1 din OG nr.92/2003.
Prin contestația formulat împotriva Deciziei nr.74/19.12.2007 reclamanta a formulat critici referitoare la fondul raportului de inspecție fiscal parțial deși organul fiscal nu a analizat acest aspect, pronunțându-se, dup cum am artat, asupra nerespectrii procedurii prevzute de lege.
Conform art.109 din OG nr.92/2003
(1) Rezultatul inspecției fiscale va fi consemnat într-un raport scris, în care se vor prezenta constatrile inspecției din punct de vedere faptic și legal.
(2) La finalizarea inspecției fiscale, raportul întocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere care va cuprinde și diferențe în plus sau în minus, dup caz, faț de creanța fiscal existent la momentul începerii inspecției fiscale. În cazul în care baza de impunere nu se modific, acest fapt va fi stabilit printr-o decizie privind nemodificarea bazei de impunere.
Prin urmare, în mod corect a apreciat organul fiscal c raportul de inspecție fiscal este un act premergtor emiterii deciziei de impunere iar contestația formulat împotriva acestuia este prematur formulat în conformitate cu pct.13.1 din Ordinul președintelui ANAF nr.519/2005.
Constatând prematuritatea formulrii contestației împotriva raportului de inspecție fiscal, intimata nu mai trebuia s constate c reclamantul este deczut din termenul de a formula respectiva contestație împotriva raportului de inspecție fiscal.
În mod corect autoritatea fiscal nu a trecut la soluționarea fondului contestației atât timp cât aceasta se referea la raportul de inspecție fiscal.
O eventual analiz a fondului raportului juridic de drept fiscal urmând s fie fcut de intimat în momentul când va fi investit de ctre agentul economic cu soluționarea contestației împotriva Deciziei de impunere nr.229/14.09.2007 întocmit în baza raportului de inspecție fiscal contestat în speța de faț.
Pe cale de consecinț, Curtea apreciaz c recursul este fondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civil s fie admis, cu consecința modificrii în parte a hotrârii în sensul admiterii în parte a acțiunii și anulrii în parte a Deciziei nr. 74/19.12.2007 emis de T în ceea ce privește respingerea ca deczut din termen a contestației. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotrârii referitoare la contestația formulat împotriva raportului de inspecție fiscal nr. 22356/14.09.2007 și a procesului verbal nr. 22305/7.09.2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în contencios administrativ declarat de recurenta - SRL, cu sediul în B,-, județul T, împotriva Sentinței civile nr. 889/17.04.2008 pronunțat de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți - DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,-, DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE T - ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCAL - SERVICIUL DE INSPECȚIE FISCAL 2, cu sediul în T,- bis.
Modific în parte hotrârea în sensul c admite în parte acțiunea și anuleaz în parte Decizia nr. 74/19.12.2007 emis de T în ceea ce privește respingerea ca deczut din termen a contestației.
Menține celelalte dispoziții ale hotrârii referitoare la contestația formulat împotriva raportului de inspecție fiscal nr. 22356/14.09.2007 și a procesului verbal nr. 22305/7.09.2007.
Irevocabil.
Pronunțat în ședințapublicastzi, 12 2008.
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban - - - | Judector, - - | Judector, - - - |
Grefier, - - |
jud.fond -(red.DN)
tehnoredactat dec. jud. -
4 ex./13.12.2008
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Nastasia Cuculis, Elena Carina Gheorma
