Obligare emitere act administrativ. Decizia 578/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIE Nr. 578/CA/2008
Ședința publică de la 07 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 3: Ștefan Făt
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Primarul Municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 292/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta recurentului, consilier juridic, mandatarul ales al intimatei, avocat, lipsă fiind intimatul Consiliul Local al municipiului Sibiu și intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta a comunicat prin fax ordinul de plată nr. 1372 prin care face dovada avansării taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei, de asemenea a comunicat originalul ordinului de plată și a timbrului judiciar.
De asemenea, intimata a depus la dosar prin Serviciul Registratură întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, anexând la întâmpinare: împuternicirea avocațială, copia chitanței nr.8493 reprezentând onorariu avocat, adresa nr. 8825/2007 prin care Consiliul Local Sibiu a răspuns adresei nr. 8658/2007 formulată de intimat, adresa nr. 1.130/2008 prin care Consiliul Local Sibiu a adus la cunoștință intimatei că i s-a aprobat prelungirea avizului cu încă 12 luni, planșe fotografice, avizul nr.1177/2007, plan de situație, situațiile autorizațiilor de construcție emise în perioada ianuarie 2007-ianuarie 2008.
Reprezentanta recurentei depune la dosar delegația de reprezentare, învederând instanței că a studiat întâmpinarea formulată de intimată.
Mandatarul intimatei depune la dosar împuternicirea avocațială.
Reprezentanta recurentei și reprezentantul intimatei arată că nu mai are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței civile nr.292/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu și rejudecând cauza în fond să se respingă acțiunea, instanța de fond în mod eronat a reținut că refuzul autorității publice este nejustificat.
Mai arată că Planul urbanistic de detaliu reprezintă din punct de vedere urbanistic instrumentul tehnico-juridic prin care sunt detaliate, modificate sau completate prevederile planului urbanistic general, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării și stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului, precum și lista cuprinzând avizele și acordurile legale, necesare în vederea autorizării. Totodată, beneficiarul documentației nu face dovada titlului asupra terenului pe care urmează a amenaja parcări necesare desfășurării activității comerciale; în ceea ce privește accesul direct din stradă, nu există justificare urbanistică pentru această intervenție, iar pe de altă parte se propune transformarea spațiului care va fi ocupat parțial de care va deservi accesul secundar în apartamentul situat la parterul blocului.
Mai mult, potrivit art.36 alin.1 din Legea 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, consiliul local are inițiativă și hotărăște, avizează sau aprobă în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților. Instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin obligarea Primarului să propună Consiliului local să avizeze favorabil și să elibereze planul urbanistic de detaliu.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată în recurs. Din punct de vedere procedural, recursul este inadmisibil; în fața instanței de fond, recurenta nu a invocat nici un motiv de fond care să justifice refuzul eliberării actului administrativ, a invocat exclusiv apărări procedurale legate de lipsa calității procesuale pasive, apărări nereluate în recurs. Consiliul local care suportă obligația principală, parte în cază, distinct de Primar, nu declară recurs, invocarea unor motive care să afecteze acest pârât care nu a atacat sentința sunt procedural inadmisibile.
În ce privește motivele de recurs, reprezentantul intimatei arată că Anexa 2 din Legea 50/1991 se referă la definirea unor termeni de specialitate utilizați în cuprinsul legii. Reclamanta este proprietară tabulară asupra apartamentului în litigiu, justificându-și pe deplin titlul în baza căruia dorește atât schimbarea accesului la apartament cât și a destinației acestuia. În ce privește al doilea motiv de recurs, trebuie avut în vedere că reclamanta nu a solicitat amenajarea pe terenul public a unei parcări, întrucât prin natura activității pe care urmează să o desfășoare-cabinet medical- nu are nevoie de un asemenea spațiu.
C de-al treilea motiv de recurs se referă la inexistența unei justificări urbanistice pentru accesul direct din stradă în condițiile în care ușa de acces în bloc este limitrofă-cu toate că același recurent a impus realizarea unui acces din stradă pentru magazinul amenajat de locuitorii blocului și tot același recurent nu avizează schimbarea destinației unui spațiu locativ într-un spațiu cu altă destinație. Prin avizul nr.1177din 16.04.2007 emis de Serviciul Public pentru Administrare și Zone este avizată atât lucrarea de acces direct din stradă fiind menționată suprafața ocupată de spațiul care este de 8,8%, deci sub limita de 10% impusă de lege.
Reprezentanta recurentului, în replică, arată că Primarul Municipiului este obligat să elibereze actul administrativ, consiliul local fiind organ deliberativ.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr- reclamanta a chemat ăn judecată pe pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI S și CONSILIUL LOCAL S, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
- obligarea PRIMARULUI MUNICIPIULUI S să elibereze actul administrativ prin care să dispună schimbarea destinației spațiului din Sibiu,- A, Bl.2,.2, înscris în CF 21868 Sibiu nr.top 3718/1/1/1 din spațiu de locuit în spațiu cu destinație de cabinet medical, birouri și spațiu comercial;
- obligarea PRIMARULUI MUNICIPIULUI S și a CONSILIULIUI LOCAL AL MUNICIPIULUI S să propună și să avizeze favorabil Planul Urbanistic de detaliu pentru realizarea unui acces direct din stradă la acest spațiu;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii sale precizate reclamanta arată că pentru apartamentul pe care îl deține în Sibiu, - - nr.30 A, Bl.2, parter, a întocmit documentația necesară și a obținut Certificatul de urbanism pentru schimbarea destinației sale în cabinet medical, birouri și spațiu comercial și că deține avizul consultativ al Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism și avizul de parcare, pârâții refuză eliberarea acordului de principiu ci privire la modalitatea juridică de a utiliza terenul propus pentru amenajarea spațiului cu titlu de acces direct din stradă.
Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr.292/CA/6.12.2007 a admis acțiunea reclamantei și în consecință:
A obligat PRIMARUL MUNICIPIULUI S să elibereze actul administrativ prin care să se dispună schimbarea destinației spațiului din Sibiu, - - nr.30 A, Bl.2,.2, înscris în CF 21868 Sibiu nr.top 3718/1/1/1 din spațiu de locuit în spațiu cu destinație de cabinet medical, birouri și spațiu comercial.
mai obligat pe Primarul municipiului Sibiu să propună CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI S să avizeze favorabil și să elibereze Planul Urbanistic de detaliu pentru realizarea unui acces direct din stradă la acest spațiu.
Pârâții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 843 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanta este proprietara spațiului din litigiu și deși în documentația aferentă cererii sale a depus Certificatul de urbanism, precum și documentația tehnică, cererea acesteia nu a fost avizată favorabil în mod nejustificat, concluzionând că reclamanta este îndreptățită în sensul celor solicitate.
Împotriva acestei sentințe PRIMARUL MUNICIPIULUI Sad eclarat recurs, solicitând casarea acesteia și rejudecând cauza în fond, respingerea acțiunii reclamantei.
În expunerea motivelor de recurs recurentul susține că, reclamanta nu a făcut dovada titlului de proprietate al spațiului, inexistența unui titlu legat de terenul pe care trebuie să fie amenajată parcarea, inexistența unei justificări urbanistice pentru accesul direct din stradă, lipsa avizului necesar amplasării în spațiile a "obiectivului", respectiv scara de acces din stradă, respectiv construcția ocupă mai mult de 100% din spațiul și a împrejurării că instanța și-a depășit limitele puterii judecătorești substituindu-se organului administrativ.
În drept invocă disp.art.299, 304 pct.4, 312 Cod pr.civilă, Legea nr.215/2001, Legea nr.350/2001 și art.242 alin.2 Cod pr.civilă.
Recursul a fost timbrat cu suma de 2 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Reclamanta intimată a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel constată că recursul reclamantului este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse:
Reclamanta prin acțiunea sa a solicitat obligarea pârâților să elibereze actul administrativ prin care să se dispună schimbarea destinației spațiului din litigiu și avizarea să elibereze Planul Urbanistic de Detaliu, după ce a depus documentația necesară, respectiv Certificatul de urbanism nr.1813/30.08.2006 eliberat de Primăria municipiului Sibiu, Avizul tehnic consultativ favorabil nr.3047/15.01.2007 și avizul favorabil nr.1177/16.04.2007 pentru lucrări în spații.
Pârâtul a comunicat reclamantei că nu se justifică un nou acces în zona respectivă și a faptului că se încalcă disp.art.11 din Legea nr.24/2007, în sensul că nu are prevăzut un loc de parcare.
Cu privire la critica vizând încălcarea dispozițiilor legii nr.50/1991, în sensul că reclamanta nu face dovada titlului așa cum impune Anexa 2 din lege, este nejustificată. Din actele dosarului rezultă cu certitudine că reclamanta este proprietara spațiului din litigiu, așa încât în această calitate se bucură de toate prerogativele dreptului de proprietate, pe această bază solicitând aprobările și avizele necesare schimbării destinației spațiului locativ.
Nici critica privind inexistența unui titlu legat de terenul pe care trebuie amenajată parcarea în condițiile art.33 din HG nr.525/1996 nu se justifică.
Deși reclamanta nu a solicitat niciodată loc de parcare pentru acest spațiu, dar punându-se în discuție această necesitate, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public și Privat al Primăriei municipiului Sibiu a comunicat reclamantei cu adresa nr.8825/18.06.2007 că parcarea autoturismului propriu se poate efectua în parcarea stradală, pe str.- de . pentru locul de parcare necesar desfășurării activității spațiului comercial, parcarea stradală de pe str. - de . sau parcarea de la Hotelul Parc.
Cu privire la accesul direct din stradă la spațiu, refuzul primăriei este nejustificat atâta timp cât în alte situații s-au primit aprobări în acest sens, respectiv spațiul comercial exploatat de SC""SRL și un birou notarial, amenajate la parterul aceluiași bloc și fiecare cu intrare directă din stradă.
Această critică se referă la respectarea disp.art.11 din Legea nr.24/2007 privind obligativitatea ca suprafețele construcțiilor să nu ocupe mai mult de 10% din suprafața spațiului respectiv.
Din avizul nr.1177/16.04.2007 emis de Serviciul Public pentru administrare parcări și zone, rezultă că trecerea de acces direct din stradă ar ocupa din spațiul 8,8%, deci sub limita impusă de lege de 10%.
Cu privire la împrejurarea că instanța de fond și-ar fi depășit limitele puterii judecătorești substituindu-se organului administrativ, critica este nefondată.
Actul solicitat de reclamantă este un act administrativ cu caracter individual, așa încât se circumscrie în disp.art.1 din Legea nr.554/2004.
Față de aceste considerente, recursul pârâtului este nefondat, urmând ca în baza art.312 Cod pr.civilă să fie respins.
În baza art.274 Cod pr.civilă recurentul va fi obligat să plătească reclamantei intimate suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs, justificate cu chitanța de la pag.18.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr.292/CA/6.12.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu -Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosar nr-.
Obligă pârâtul recurent să plătească reclamantei suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 Mai 2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.ȘF
Dact.I:/ex.2/17.06.2008
Jud.fond.
Președinte:Carla Maria CojocaruJudecători:Carla Maria Cojocaru, Iosif Morcan, Ștefan Făt
