Obligare emitere act administrativ. Decizia 647/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativi Fiscal
Decizia nr.647/ Dosar Nr-
Sedința publică din 14 octombrie2008
PREȘEDINTE: Comșa Marcela JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr. 347/CA din 30 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect obligație emitere act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 07 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de14 octombrie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 347/CA din 30.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Județului prin reprezentant în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului B și în consecință obligat pârâtul Primarul Municipiului B să elibereze reclamantei autorizație de construire pentru reabilitarea, amenajarea și refuncționalizarea complexului de agrement situat în B-.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
In virtutea dreptului de proprietate asupra imobilului - construcție - situat in B, Str. - - -, Nr. 5, înregistrat in CF 30063, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la data de 04.07.2003, Județul B, prin reprezentant legal, a solicitat la data de 14.04.2006 Primarului Mun. B, emiterea certificatului de urbanism pentru imobilul menționat. În urma acestui demers, a fost obținut certificatul de urbanism nr. 1676/10.05.2006. Ulterior, s-a solicitat eliberarea autorizației de construire in vederea executării lucrărilor de reabilitarea, amenajarea, refuncționalizarea complexului de agrement.
Având in vedere existența pe rolul Judecătoriei Brașova Dosarului nr- prin care SC solicită rectificarea CF Nr. 30063 cu nr. top. 6697 și înscrierea corespunzătoare a dreptului de proprietate asupra imobilului conform următoarelor cote: B 75%, SC B 20% și B 5%, invocându-se dispozițiile art. 7 al. 9 din. 50/1991, pârâta a refuzat eliberarea autorizației de construire.
Rezultă, așadar, din înscrisurile depuse de ambele părți că,anterior introducerii prezentei acțiuni, motivul neeliberării autorizației de construire a fost determinat de existența, pe rolul instanțelor, a unor litigii legate de imobilul-construcție pentru care reclamanta a solicitat autorizarea construirii.
Dispozițiile art. 7 al. 9 din. 50/1991 prevăd că autorizația de construire se emite dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute de lege iar autoritatea emitentă a autorizației nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existența, la momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești privind imobilul - teren și/sau construcții - aparținând exclusiv solicitantului.
Se creează, in acest mod, posibilitatea emiterii unei autorizații de construire chiar și in ipoteza existenței unor litigii in legătură cu imobilul vizat. Nu poate fi primită susținerea pârâtului potrivit căreia textul de lege ar avea in vedere doar acele litigii despre existența cărora autoritatea emitentă nu ar avea cunoștință. Textul citat anterior se referă, generic, la litigii aflate pe rolul instanțelor, la momentul emiterii autorizației, fără a face distincția între litigii cunoscute sau nu de autoritatea emitentă. Mai mult, textul nu instituie o interdicție de emitere a autorizației in ipoteza existenței unor litigii legate de imobil, ci o cauză de nerăspundere a emitentului pentru eventualele prejudicii cauzate de existența litigiilor pe rolul instanțelor, la momentul emiterii autorizației.
In ipoteza existenței unor astfel de litigii cu privire la imobilul pentru care se solicită autorizația de construire, cel care solicită această autorizație, in speță Județul B, își asumă riscul consecințelor ulterioare, respectiv pierderea dreptului de proprietate asupra unei construcții pe care a
reamenajat-
Fără a fi constituit motiv de refuz expres al eliberării autorizației, pârâtul susține că atâta vreme cât reclamanta nu are un drept de proprietate exclusiv asupra terenului, nu poate solicita autorizația de construire. Există situații, ca in speța de față, in care proprietarul construcției nu este și proprietarul terenului pe care este amplasată construcția. Ar însemna o îngrădire a prerogativelor dreptului de proprietate asupra construcției dacă s-ar condiționa efectuarea unor intervenții asupra sa de acordul proprietarului terenului. Art. 1 din. 50/1991, care instituie obligativitatea existenței autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construcții, face referire la deținătorul titlului de proprietate ( sau a altui act care conferă dreptul de construire ) asupra imobilului - teren și/sau construcții, recunoscând, in acest mod și dreptul proprietarului doar a construcției, nu și a terenului, de a obține autorizația de construire.
De asemenea, pârâtul invocă lipsa acordului proprietarului terenului in condițiile in care acest acord nu este prevăzut nici de art. 7 din. 50/1991, nici de certificatul de urbanism și nici pârâtul nu a pus in vedere necesitatea obținerii acestui acord.
Deși cu ocazia refuzului de soluționare a cererii pârâtul nu a arătat, ca temei al nesoluționării, decât existența litigiilor pe rolul instanței invocând dispozițiile art. 7 al. 9 din. 50/1991, cu prilejul primei judecăți acesta a invocat și caracterul incomplet al documentației, respectiv lipsa actului doveditor al titlului asupra imobilului și a acordului unic, ambele aspecte fiind neîntemeiate. Astfel,cu privire la titlul asupra imobilului, rezultă din extrasul de carte funciară că reclamanta are un drept de proprietate asupra construcției iar, in privința acordului unic, potrivit dispozițiilor art. 5 din. 50/1991, emitentul autorizației are obligația obținerii, in numele solicitantului, a avizelor necesare, prin organizarea unor structuri de specialitate, in vederea emiterii acordului unic. Rezultă, așadar, in privința acordului unic, că pârâtul își invocă propria culpă.
Raportat considerentelor expuse, instanța, in temeiul dispozițiilor art. 18 al. 1 din. 554/2004 a admis acțiunea formulată de reclamanta Județul
Împotriva acestei sentințe a declarat recursul Primarul Municipiului B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că: 1) judecătorul fondului a apreciat în mod greșit că acordul proprietarului terenului nu este necesar pentru eliberarea autorizației de construire având în vedere prevederile art. 494 cod civil și că reclamantul este constructor de rea credință deoarece știa că ridică o construcție pe un teren despre care știa că nu este proprietatea sa; este un refuz justificat dacă coproprietarul s-a opus la edificarea construcției;
2 ) judecătorul fondului a nesocotit situația juridică nedefinitivă a terenului privind proprietatea acestuia; Există pe rol un litigiu între Consiliul Județean B, și Municipiul B, dovada soluționării acestuia nu este la dosar; de asemenea există o acțiune în rectificarea înscrierii Municipiului B ca proprietar în cartea funciară;
3 ) judecătorul fondului a nesocotit condițiile impuse prin certificatul de urbanism. S-a pus condiția reglementării proprietății asupra terenului prin dezmembrarea terenului aferent construcțiilor și înscrierea în cartea funciară ca proprietatea Județului B și radierea din cartea funciară a proceselor notate, radierea ipotecii. Această condiție nu s-a realizat.
Judecătorul fondului nu a analizat toate actele depuse așa cum s-a dispus prin decizia de casare.
În drept se invocă prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Intimatul nu a depus la dosar întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea apreciază recursul ca nefondat.
1) Județul B prin reprezentant legal a solicitat eliberarea autorizației de construire privind reabilitarea, amenajarea, refuncționalizarea Complexului Agrement, nu s-a solicitat autorizarea construirii unor construcții noi pe terenul proprietatea altuia așa cum susține recurentul. Construcțiile existau la data solicitării autorizației, iar asupra acestora Județul B are un drept de proprietate.
Nu este constructor de rea credință pentru a se analiza dispozițiile anexei 1 pct.2.5.6. la Legea 50/1991 respectiv ale art. 494 Cod civil.
Proprietarul terenul nu și-a manifestat voința de a obține dreptul de proprietate asupra construcției cu plata contravalorii acesteia. De altfel aceste motive sunt invocate doar în recurs nu au fost temeiul refuzului eliberării autorizației.
2) Existența unor litigii pe rol nu este un impediment pentru acordarea autorizației față de dispozițiile art. 7 alin.9 din Legea 50/1991 așa cum a fost modificată. Solicitantul își asumă răspunderea ( riscul) în cazul existenței unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești privind imobilul - teren și /sau construcții.
3) Condiția dezmembrării terenului aferent construcțiilor nu se putea îndeplini. Terenul se dezmembrează de către proprietar și intabularea în cartea funciară se realizează de asemenea la cererea proprietarului. Reclamantul ca și proprietar al construcției putea doar să realizeze demersuri în vederea determinării proprietarului terenului să efectueze dezmembrarea. Aceste demersuri s-au realizat fără finalitate însă.
Judecătorul fondului a analizat actele ce au stat la baza refuzului eliberării autorizației de construire și și-a motivat corect soluția.
Pentru aceste motive, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și art. 304/1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul pârât Primarul municipiului B împotriva sentinței civile nr. 347/CA/30.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.10.2008
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - -
Grefier
Red. /14.10.2008
Dact./27.10.2007/ 2 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Comșa MarcelaJudecători:Comșa Marcela, Silviu Gabriel Barbu, Clara
