Obligare emitere act administrativ. Decizia 909/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 18.06.2008
DECIZIA CIVILĂ Nr. 909
Ședința publică din 25 2008
PREȘEDINTE.LIBER -
JUDECĂTOR 1: Claudia
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
GREFIER:- -
S-au luat în examinare recursurile declarate de către reclamanții recurenți, intervenienții recurenți, și pârâții intimați recurenți MUNICIPIULUI T PRIN PRIMAR, MUNICIPIUL T PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL T, având ca obiect obligare emitere act administrativ
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantele recurente lipsă avocat în substituirea avocatei, intervenienții recurenți prezenți personal, lipsă fiind pârâții intimați recurenți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Intervenienții prezenți personal, declară că înțeleg să renunțe la recursul de față.
Reprezentanta reclamantelor recurente depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 lei și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta reclamantelor recurente solicită să se ia act de retragerea recursului formulat de către intimați,admiterea recursului formulat de către reclamante conform concluziilor scrise depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată în sumă de 5.000 lei și respingerea recursului declarat de către pârâții intimați conform motivelor dezvoltate în concluziile scrise, cu cheltuieli de judecată în sumă de 20.000 lei. Totalul cheltuielilor de judecată fiind suma de 25.000 lei.
Intervenienții recurenți solicită să se ia act de retragerea recursului acestora.
CU RTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- la data de 05.11.2007 reclamantele și, au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T ca reprezentant al PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI T, admiterea acțiunii formulate, constatarea refuzului nejustificat al pârâtei să elibereze autorizația de funcționare ( adeverința de existență a construcției) pentru blocul de locuințe în regim cu garaje la demisol și birouri la parter, situate în T-, CF nr.- T, nr. top. 123 50/1/a, executat în baza certificatului de urbanism și autorizațiilor de construcție nr. 1981/02.09.2005 și nr. 1554/15.06.2007 ( acesta din urma pentru mansarda).
De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului să elibereze actul solicitat sub sancțiunea unor penalități de 1000 lei/zi de întârziere, începând de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, obligarea pârâtului la plata cu titlu de despăgubiri materiale orice sumă la care reclamantele sunt sau vor fi obligate să o plătească unor persoane fizice sau juridice pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligațiilor asumate față de aceste persoane, prin contracte civile sau comerciale precum și sumele ce ar fi plătite cu titlul de taxe sau indemnizații la diferite servicii publice în perioada în care clădirea nu poate fi folosită potrivit destinației sale, începând de la data prezentei acțiuni și până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile și executarea acesteia.
Reclamantele au solicitat obligarea pârâtului la plata unor daune morale de 10.000 lei / lunar pentru stres-ul cauzat reclamantelor și membrilor de familie în perioada litigiului și până la executarea hotărârii, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.
În motivarea acțiunii, reclamantele au învederat că au contractat cu. și SC Proiect SRL T și cu antreprenorul SC SRL T, edificarea pe terenul proprietatea lor din T,-, CF.- T, nr. top.l2350/l/a, proiectarea și executarea unui bloc de locuințe în regim D+ P+ 4E +M, cu garaje la demisol și birouri la parter, în valoare estimata de 357.490 lei și valoare finala de 751.437 lei. Pentru executarea lucrărilor s-a emis certificatul de urbanism și autorizațiile succesive nr. 1981/02 2005, nr. 1554/15 iunie 2007, lucrările fiind avizate calitativ prin procesele verbale de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții T cu nr. 14034/12.12.2005, nr. 15937/18 iulie 2007, nr. 15953/23 iulie 2007. Fiecare autorizație este însoțită de planuri și schițe de care pârâta a luat cunoștința și pe care le-a vizat spre neschimbare prin semnătura arhitectului sef al Mun. T, iar prin procesul verbal nr. 15/28 iulie 2007 imobilul din litigiu a fost recepționat stabilindu-se ca este executat conform autorizațiilor și cărții tehnice întocmite de antreprenor, lucrarea putând fi acceptată pentru a-și îndeplini destinația. Din partea pârâtei, în comisia de recepția a participat ing., care nu a avut obiecțiuni, întreaga documentație cuprinzând actele necesare pentru eliberarea autorizației de funcționarea a fost depusă la instituția pârâta - Direcția de Urbanism, fiind înregistrata cu nr.--/30 iulie 2007.
În drept, reclamantele au învederat dispozițiile art. (1) și (2), art.2 (1), pct. e) ipoteza finală; pct. h)., pct. m) și pct. s). din Legea nr.554/2004, precum și art. 8 (1) ipoteza finală și (3) din aceeași lege.
La data de 08.01.2008 reclamantele și au depus la dosarul cauzei Precizare de acțiune, prin care au arătat că înțeleg să se judece în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului T, Municipiul T, reprezentat prin Primar și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, reprezentat prin Primar.
În motivarea precizării de acțiune, reclamantele au învederat dispozițiile art. 2 (l) lit. b). din Legea nr. 554/2004, arătând că acestea sunt incomplete în ceea ce privește explicarea noțiunii de autoritate publică, arătând că sunt de acord cu admiterea acțiunii numai împotriva acelui parat care este titularul obligației de a elibera autorizația de funcționare a clădirii din litigiu.
La data de 16.01.2008, numiții și, au formulat cerere de intervenție în interes propriu, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului T, Municipiul T reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T reprezentat prin Primar, precum și cu reclamantele și, solicitând instanței de contencios administrativ admiterea în principiu și în fond a cererii de intervenție în interes propriu și în consecință constatarea refuzului nejustificat al pârâților să elibereze autorizația de funcționare ( adeverința de existență a construcției ) pentru blocul de locuințe în regim 4E+ M, cu garaje la demisol și birouri la parter situate în T-, CF nr. - T, nr. top. 12350/1/a, executat în baza certificatului de urbanism și a autorizațiilor de construcție nr. 1981/02.09.2005 și nr. 1554/15.06.2007 ( acesta din urma pentru mansardă ), să fie obligată pârâta sa elibereze actul menționat sub sancțiunea unor penalități de întârziere, începând de la rămânerea irevocabilă a hotărârii din litigiul de față, obligarea pârâtei să plătească cu titlu de despăgubiri materiale, suma lunară echivalentă cu chiria pe care ar fi putut să o realizeze dacă ar fi încheiat contractul autentic de vânzare - cumpărare și ar avea drept de folosință și dispoziție asupra apartamentului cumpărat. S-a arătat că se solicită aceste despăgubiri de la data introducerii acțiunii până la data când se va încheia contractul autentic de vânzare cumpărare. S-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata unor daune morale de 10.000 lei / lunar pentru stres-ul cauzat intervenienților și membrilor de familie în perioada litigiului și până la încheierea contractului autentic de vânzare - cumpărare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de intervenție, intervenienții au arătat că prin antecontractele de vânzare - cumpărare nr. 12/04 mai 2007 și nr. 41/ 09 august 2007 care au fost întocmite și au primit data certa la Cabinet Avocat, au încheiat cu reclamantele Al și Al doua antecontracte de vânzare - cumpărare, având ca obiect apartamente ale imobilului situat în T-, unul cu prețul de 70.0000 euro și al doilea cu 48.000 euro și până la 15 octombrie 2007 trebuia să fie încheiate contractele autentice de vânzare cumpărare și să intre în posesia imobilelor.
Vânzătoarele au comunicat ca nu își pot îndeplinii în termen obligațiile asumate prin antecontractele de vânzare cumpărare, datorita unor motive independente de voința lor, dar se afla în litigiu cu Primăria Municipiului
Intervenienții au arătat că sunt îndreptățiți să se adreseze instanței de contencios administrativ prin acțiunea de față, deoarece sunt persoane vătămate în drepturile și interesele legitime printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept ( art. 1 alin 2 din Legea nr. 554/ 2004). În baza art. 2 (2) din Legea Contenciosului Administrativ, este asimilat actului administrativ unilateral și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, în acest caz plângerea prealabila nu este necesară.
La data de 16.01.2008, numiții și, au formulat cerere de intervenție în interes propriu, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului, Municipiul T reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Municipiului T reprezentat prin Primar, precum și cu reclamantele și, solicitând instanței de contencios administrativ, admiterea în principiu și în fond a cererii de intervenție în interes propriu și în consecință constatarea refuzului nejustificat al pârâților să elibereze autorizația de funcționare ( adeverința de existență a construcției ) pentru blocul de locuințe în regim 4E+ M, cu garaje la demisol și birouri la parter situate în T-, CF nr. - T, nr. top. 12350/1/a, executat în baza certificatului de urbanism și a autorizațiilor de construcție nr. 1981/02.09.2005 și nr. 1554/15.06.2007 ( acesta din urma pentru mansardă ), să fie obligată pârâta sa elibereze actul menționat sub sancțiunea unor penalități de întârziere, începând de la rămânerea irevocabilă a hotărârii din litigiul de față, obligarea pârâtei să plătească cu titlu de despăgubiri materiale, suma lunară echivalentă cu chiria pe care ar fi putut să o realizeze dacă ar fi încheiat contractul autentic de vânzare - cumpărare și ar avea drept de folosință și dispoziție asupra apartamentului cumpărat. S-a arătat că se solicită aceste despăgubiri de la data introducerii acțiunii până la data când se va încheia contractul autentic de vânzare cumpărare și obligarea pârâtei la plata unor daune morale de 10.000 lei / lunar pentru stres-ul cauzat intervenienților și membrilor de familie în perioada litigiului și până la încheierea contractului autentic de vânzare - cumpărare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de intervenție, intervenienții și au arătat că prin antecontractele de vânzare - cumpărare nr. 74/ 23 noiembrie 2006 și nr. 75/ 23 noiembrie 2006 care au fost întocmite și au primit data certa la Cabinet Avocat, au încheiat cu reclamantele Al și Al doua antecontracte de vânzare - cumpărare având ca obiect apartamente ale imobilului situat în T-, compuse din doua camere și dependințe cu prețul de 62.000 Euro, și până la 30 mai 2007 trebuia să fie încheiate contractele autentice de vânzare cumpărare și să intre în posesia imobilelor.
Vânzătoarele au comunicat ca nu își pot îndeplinii în termen obligațiile asumate prin antecontractele de vânzare cumpărare, datorita unor motive independente de voința lor, dar se afla în litigiu cu Primăria Municipiului
Intervenienții au învederat că sunt îndreptățiți să se adreseze instanței de contencios administrativ prin acțiunea de față, deoarece sunt persoane vătămate în drepturile și interesele legitime printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept ( art. 1 alin 2 din Legea nr. 554/ 2004). În baza art. 2 (2) din Legea Contenciosului Administrativ, este asimilat actului administrativ unilateral și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, în acest caz plângerea prealabila nu este necesară.
La data de 25.01.2008 pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI T și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T au depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiuni formulată de reclamante, ca inadmisibilă, netemeinică, nelegală și nefondată și menținerea ca întemeiat a răspunsului instituției.
În apărare, pârâții au arătat că la data de 02.09.2005 a fost emisă autorizația de construcție nr. 1981 în favoarea reclamantelor potrivit căreia au fost autorizate să execute lucrări de construcții cu respectarea întocmai a parametrilor din documentația ce a stat la baza emiterii acesteia. Pârâții invocă în susținerea acestor aspecte, dispozițiile art. 71 alin. l din Ordinul nr. 1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Pârâții au învederat că în raport de dispozițiile legale invocate trebuie observat că obligația de a executa lucrarea conform parametrilor din autorizația de construire stă în sarcina posesorului autorizației care, nu poate veni în fața instanței să susțină că "nu recunoaștem dacă clădirea proprietatea noastră încalcă în oarecare măsură limitele terenului și dacă prejudiciază drepturile proprietarilor", atâta timp cât singurele persoane investite de către legiuitor cu atribuții de control sunt autoritățile administrației publice locale ce au obligația de a se asigura de aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor.
Biroul Autorizări și Disciplină în Construcții din cadrul instituției a respins documentația reclamantelor privind eliberarea autorizației de funcționare tocmai pentru că acestea nu au respectat amplasamentul autorizat prin care proiecția etajelor I, II, III și IV se încadrau în limita de proprietate a terenului, ori urmare a verificărilor și măsurătorilor efectuate la finalizarea lucrării conform planului întocmit de ing. în martie 2007 rezultă că proiecția balcoanelor depășește limita de proprietate, fiind extinsă peste parcela vecină și pe domeniul public spre str. -, str. - și spre blocul 60 S-a mai arătat că existente la dosar, Planșa nr. 1/1 în tocmită de persoana fizică autorizată și Planșa nr. 1 întocmită de persoana juridică SC SRL nu reflectă realitatea, și anume situația actuală din teren este prezentată diferit, limita de proprietate trasată cu culoare albastră cuprinde parcelele topografice 12350/1/a și 12350/1/b, iar parcela proprietate a reclamantelor este doar 12350/1/a și totodată sunt incomplete în sensul că nu au marcată parcela vecină cu nr. topografic 12351/1/1/2 a cărei limită de proprietate a fost depășită, fapt constatat și de către proiectant autorizat ce a consemnat acest aspect în procesul verbal de punere în posesie a pacelei vecine, retrocedată la data de 18.04.2005 prin dispoziția nr. 1127.
La data de 13.02.2008 reclamantele - și au depus la dosarul cauzei Precizare de acțiune solicitând: admiterea cererilor de intervenție în interes propriu formulate de și, precum și de și. Față de persoana cu calitate procesuala pasivă s-a arătat că reclamantele se vor pronunța după ce vor lua cunoștința de întâmpinarea depusă la dosar, renunțând la judecată față de persoanele care nu au calitate.
S-a arătat că temeiul juridic al penalităților de întârziere îl reprezintă art. l8 (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia soluția prevăzuta la alin. (l), adică obligarea autorității publice să emită un act administrativ, poate fi stabilita sub sancțiunea unei penalități pentru fiecare zi de întârziere. Penalitățile pe care le solicită nu se includ în despăgubiri și reprezintă în înțelesul Legii nr. 554/2004 o amenda civilă care se face venit la stat.
S-a arătat că referitor la capătul de cerere privind daunele materiale și morale depun la dosar contractele sub semnătura privată în temeiul cărora reclamantele s-au obligat să vândă apartamentele construite unor persoane fizice care sunt prejudiciate prin imposibilitatea încheierii contractele autentice. S-a arătat astfel că intervenientii și sunt doua dintre familiile de cumpărători, prejudiciate solicitându-se admiterea cererii lor de daune materiale, în caz contrar ele vor fi solicitate de la reclamante.
Reclamantele au arătat că au fost deja notificate de către cumpărătorii și - că le vor acționa în judecată pentru daune și sunt avertizați verbal și de către ceilalți cumpărători ca le vor acționa în judecată în curând. În aceste condiții stres-ul familiilor este considerabil și justifică acordarea de daune morale.
La data de 13.02.2008 intervenienții și au formulat precizare la cererea de intervenție în interes propriu solicitând admiterea în principiu a acestei cereri de intervenție în interes propriu și judecarea ei împreună cu acțiunea principală, deoarece obiectul este în strânsa conexiune cu obiectul acțiunii, justificând judecarea concomitentă, mai ales că nu întârzie în nici un mod rezolvarea cererii principale. S-a arătat că se susține cererea de intervenție în interes propriu față de Primarul Municipiului T și că temeiul juridic al cererii de acordare a penalităților de întârziere îl reprezintă prevederile art. 18(5) din Legea nr. 554/2004, text potrivit căruia soluția prevăzuta la alin.(l) - respectiv obligarea autorității publice sa emită un act administrativ - poate fi stabilită sub sancțiunea unei penalități pentru fiecare zi de întârziere. Penalitățile solicitate nu se includ în despăgubiri și reprezintă în înțelesul Legii nr. 554/2004 o amenda civila care se face venit la stat. S-a arătat că cuantumul despăgubirilor materiale solicitate îl reprezintă cuantumul sumei lunare echivalentă cu chiria pe care ar fi putut sa o încaseze dacă ar fi încheiat contractul autentic de vânzare - cumpărare și ar avea drept de folosința și dispoziție asupra apartamentului cumpărat. S-a depus la dosarul cauzei un extras din "Pu-im" săptămânal de informații și anunțuri gratuite din care se poate stabili o chirie medie lunara de 12oo lei reprezentând echivalentul a 350 euro( la un curs mediu al monedei euro de 3.55 lei) pentru un apartament de doua camere și dependințe și de 710 lei, reprezentând echivalentul a 200 euro ( la un curs mediu al monedei euro de 3.55 lei) pentru un apartament de o camera și dependințe. S-a mai arătat că în ceea ce privește daunele morale solicitate prin acțiune pentru stresul cauzat intervenienților în perioada litigiului și până la încheierea contractului autentic de vânzare cumpărare în jurisprudența secției de contencios administrativ și fiscal a înaltei Curți de Casație și Justiție comentata de și G, în Revista de Drept Public nr.4/2005, pag.83 -86, este redata decizia nr.412/03 februarie 2004 instanței supreme prin care a fost admis un recurs împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care s-a respins ca nefondat capătul de cerere referitor la plata daunelor morale, soluția fiind modificata în sensul admiterii cererii pentru daune morale, reținându-se consecințele suferite de reclamant pe plan psihic prin sentimentul profund de nedreptate datorat faptului ca autoritățile nu s-au conformat unor dispoziții legale.
S-a arătat că, intervenientii sunt persoane în vârsta care au investit economiile lor de o viata în cumpărarea unor apartamente confortabile și întârzierea predării acestor locuințe pe o durata nedeterminată, ca urmare a unui exces de putere săvârșit de către organul administrativ, produce în mod neîndoielnic un stres psihic deosebit.
La data de 13.02.2008 intervenienții și au depus la dosarul cauzei precizare la cererea de intervenție în interes propriu solicitând admiterea în principiu a acestei cereri de intervenție în interes propriu și judecarea ei împreună cu acțiunea principală deoarece obiectul este în strânsa conexiune cu obiectul acțiunii, justificând judecarea concomitentă, mai ales că nu întârzie în nici un mod rezolvarea cererii principale. S-a arătat că se susține cererea de intervenție în interes propriu față de Primarul Municipiului S-a arătat că temeiul juridic al cererii de acordare a penalităților de întârziere ii reprezintă prevederile art. 18(5) din Legea nr.554/2004, text potrivit căruia soluția prevăzuta la alin.(l) - respectiv obligarea autorității publice sa emită un act administrativ - poate fi stabilită sub sancțiunea unei penalități pentru fiecare zi de întârziere. Penalitățile solicitate nu se includ în despăgubiri și reprezintă în înțelesul Legii nr. 554/2004 o amenda civila care se face venit la stat. S-a arătat că referitor la cuantumul despăgubirilor materiale pe solicitate și anume cuantumul sumei lunare echivalentă cu chiria pe care ar fi putut sa o încaseze dacă ar fi încheiat contractul autentic de vânzare - cumpărare și ar avea drept de folosința și dispoziție asupra apartamentului cumpărat. S-a depus la dosarul cauzei un extras din "Pu-im" săptămânal de informații și anunțuri gratuite din care se poate stabili o chirie medie lunara de 12oo lei reprezentând echivalentul a 350 euro( la un curs mediu al monedei euro de 3.55 lei) pentru un apartament de doua camere și dependințe și de 710 lei, reprezentând echivalentul a 200 euro( la un curs mediu al monedei euro de 3.55 lei) pentru un apartament de o camera și dependințe. S-a mai arătat că în ceea ce privește daunele morale solicitate prin acțiune pentru stresul cauzat intervenienților în perioada litigiului și până la încheierea contractului autentic de vânzare cumpărare în jurisprudența secției de contencios administrativ și fiscal a înaltei Curți de Casație și Justiție comentata de și G, în Revista de Drept Public nr. 4/2005, pag.83 -86, este redata decizia nr. 412/03 februarie 2004 instanței supreme prin care a fost admis un recurs împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care s-a respins ca nefondat capătul de cerere referitor la plata daunelor morale, soluția fiind modificata în sensul admiterii cererii pentru daune morale, reținându-se consecințele suferite de reclamant pe plan psihic prin sentimentul profund de nedreptate datorat faptului ca autoritățile nu s-au conformat unor dispoziții legale.
S-a arătat că, intervenienții sunt persoane în vârsta care au investit economiile lor de o viata în cumpărarea unor apartamente confortabile și întârzierea predării acestor locuințe pe o durata nedeterminată, ca urmare a unui exces de putere săvârșit de către organul administrativ, produce în mod neîndoielnic un stres psihic deosebit.
La data de 26.03.2008 reclamantele au depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare prin care au învederat temeiul juridic al despăgubirilor, respectiv art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 care precizează că dispozițiile legii se completează cu dispozițiile legislației civile și procedurii civile. Față de aceste considerente, reclamantele au arătat că își întemeiază cererea pentru despăgubirile morale și materiale pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 corelate și completate cu dreptul comun, respectiv dispozițiile art. 998 - 999. civ. arătând că neeliberarea permisului de folosință reprezintă un exces de putere din partea organului administrativ.
Față de susținerile pârâților că acțiunea este inadmisibilă, nelegală și nefondată, fără o motivare în drept, reclamantele au solicitat instanței de judecată respingerea excepției inadmisibilității, conform prevederilor art. 21 din Constituția României, art. 6 din Convenția CEDO și dispozițiilor Legii nr. 554/2004.
Reclamantele au învederat că autoritatea administrativă pârâtă s-a A în culpă față de propriile susțineri din întâmpinare, culpă probată prin numeroasele autorizații eliberate, prin care a confirmat amplasamentul corect al imobilului.
La termenul de judecată din 13.02.2008, la cererea reclamantelor și intervenienților principali s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize tehnice în construcții, expertiză al căruia raport se află la filele 150-162 din dosar și a fost întocmit de expert.
Împotriva acestui raport pârâții au formulat obiecțiunii, ce au fost soluționate de același expert, prin răspunsul A la filele 169-171 din dosar.
Conform art. 137 Cod procedură civilă "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Analizând excepția inadmisibilității acțiunii reclamantelor, excepție invocată de pârâții prin întâmpinarea depusă la dosar, instanța a respins-o ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 21 din Constituția României prevăd că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor sale, nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept, jurisdicțiile speciale administrative fiind facultative și gratuite, iar art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994, prevede că, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.
În ceea ce privește fondul acțiunii reclamantelor instanța constată că acestea au contractat edificarea pe terenul proprietatea lor din T,-, CF.- T, nr. top. l2350/l/a, proiectarea și executarea unui bloc de locuințe în regim D+ P+ 4E +M, cu garaje la demisol și birouri la parter, în valoare estimata de 357.490 lei și valoare finala de 751.437 lei. Pentru executarea acestor lucrărilor s-a emis certificatul de urbanism și autorizațiile succesive nr. 1981/02 2005 (fila 18 din dosar), nr. 1554/15 iunie 2007 (fila 20 din dosar), lucrările fiind avizate calitativ prin procesele verbale de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții T cu nr. 14034/12.12.2005 (filele 22-23), nr. 15937/18 iulie 2007 (filele 24-25) și nr. 15953/23 iulie 2007 (filele 26-27).
Fiecare autorizație emisă de Primăria Municipiului T prin Primar este însoțită de planuri și schițe de care pârâta a luat cunoștința și pe care le-a vizat spre neschimbare prin semnătura arhitectului sef al Mun. T, iar prin procesul verbal nr. 15/28 iulie 2007, A la filele 16-17 din dosar, imobilul edificat a fost recepționat, stabilindu-se ca este executat conform autorizațiilor și cărții tehnice întocmite de antreprenor, lucrarea putând fi acceptată pentru a-și îndeplini destinația.
Conform procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, din partea pârâtei, în comisia de recepția a participat ing., care nu a avut obiecțiuni la momentul încheierii acestui act.
Întreaga documentație cuprinzând actele necesare pentru eliberarea autorizației de funcționarea a fost depusă de către reclamante la instituția pârâta - Direcția de Urbanism, fiind înregistrata sub nr. --/30 iulie 2007.
Ulterior, reclamantele au insistat pentru eliberarea adeverinței de existenta a construcției prin înscrisurile înregistrate la 14 august 2007 și 19 oct. 2007, având în vedere ca prin corespondenta cu nr. -3695/30 august 2007 li s-a solicitat sa prezinte un act autentic din care sa rezulte că a fost reglementata juridic, situația de fapt constând în depășiri ale limitei de proprietate, în raport de proprietarii terenului din-, formulând plângere prealabilă cu nr. -694/27 sept. 2007 completata la 09 oct. 2007 (fila 12 din dosar), la care li s-a răspuns prin adresa nr. -694/ 16 oct. 2007, aflată la fila 9 din dosar, din care rezulta neîndoielnic refuzul pârâtei de a elibera actul solicitat.
Prin concluziile sale, expertul în construcții a arătat că zidurile exterioare ale blocului la nivelul cotei terenului, respectiv al parterului sunt executate la limita de grănițuire ale parcelei de teren nr. cadastral 12350/1/a în suprafață de 164 mp, înscrisă în CF nr. - T, dimensiunile exterioare ale acestor ziduri corespund cu dimensiunile din documentația de execuție, proiect nr. 300/2005, avizat și aprobat de organele de specialitate, în baza cărora pârâta a eliberat autorizația de construire nr. 1981 din 02.09.2005, iar conform p-v de control pe faze de execuție întocmit de Inspectoratul de Stat în construcții T rezultă în mod detaliat că au fost respectate prevederile din documentația de execuție nr. 300/2005, în baza căreia a fost emisă Autorizația de construire.
Expertul a mai arătat că, cotele orizontale ale nivelurilor I, II, III și IV ale blocului au fost executate cu respectarea cotelor înscrise în documentația aprobată de pârâtă, conform anexei 3 la raportul de expertiză, că balcoanele au fost realizate cu respectarea cotelor din proiectul autorizat, fiind aliniate balcoanelor blocurilor învecinate din str. - -, respectându-se astfel aliniamentul Urbanistic stradal și că balcoanele realizate înspre parcela învecinată, în partea dreaptă, privit blocul din str. -, respectă cotele din documentația autorizată de pârâtă, proiecția acestora fiind aprobată de pârâtă pe domeniul public.
Biroul Autorizări și Disciplină în Construcții din cadrul instituției pârâte a respins documentația reclamantelor privind eliberarea autorizației de funcționare pentru că acestea nu au respectat amplasamentul autorizat prin care proiecția etajelor I, II, III și IV se încadrau în limita de proprietate a terenului, însă expertul a arătat că cotele orizontale ale nivelurilor I, II, III și IV ale blocului au fost executate cu respectarea cotelor înscrise în documentația aprobată de pârâtă, conform anexei 3 la raportul de expertiză, astfel că refuzul pârâtului în eliberarea adeverinței de existență a clădirii este nejustificat.
Pentru considerentele arătate și având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, raport ce face parte integrantă din prezenta sentință, instanța în baza disp. art. 1 și urm. din legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, a admis în parte acțiunea precizată a reclamantelor, în sensul că, constată refuzul nejustificat al pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI T să elibereze autorizația de funcționare pentru blocul de locuințe în regim cu garaje la demisol și birouri la parter, situate în T- și obligă pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T să elibereze reclamantelor autorizația de funcționare (adeverința de existență a construcției) pentru blocul de locuințe în regim cu garaje la demisol și birouri la parter, situate în T-, CF nr.- T, nr. top. 123 50/1/a, executat în baza certificatului de urbanism și autorizațiilor de construcție nr. 1981/02.09.2005 și nr. 1554/15.06.2007, sub sancțiunea unor penalități de 1000 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii irevocabile a prezentei hotărârii și până la emiterea adeverinței.
În acordarea penalităților de întârziere solicitate de reclamante, instanța a avut în vedere disp. art. 18 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care prevăd, (5) Soluțiile prevăzute la alin. (1) și alin. (4) lit. b) și c) pot fi stabilite sub sancțiunea unei penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere.
În baza disp. art. 246 Cod procedură civilă și având în vedere principiul disponibilității părții în procesul civil, instanța a lua act de renunțarea reclamantelor la judecarea în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL T PRIN PRIMAR și T, precum și la judecarea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata cu titlu de despăgubiri materiale orice sumă la care reclamantele sunt sau vor fi obligate să o plătească unor persoane fizice sau juridice pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligațiilor asumate față de aceste persoane, prin contracte civile sau comerciale precum și sumele ce ar fi plătite cu titlul de taxe sau indemnizații la diferite servicii publice în perioada în care clădirea nu poate fi folosită potrivit destinației sale, începând de la data formulării acțiuni și până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile și executarea acesteia.
Instanța a respins ca neîntemeiat capătul de cerere din acțiunea reclamantelor având ca obiect obligarea pârâtului la plata unor daune morale de 10.000 lei / lunar pentru stres-ul cauzat reclamantelor și membrilor de familie în perioada litigiului și până la executarea hotărârii, întrucât nu s-a făcut dovada efectivă a modului de cuantificare a acestor daune. Simpla existență a prezentului litigiu nu justifică acordarea acestor daune morale pe perioada litigiului și până la executarea hotărârii.
Instanța a apreciat că acordarea penalităților de întârziere prev. de art. 18 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, acoperă și prejudiciul moral suferit de reclamante.
În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâtul Primarul Municipiului Taf ost obligat la plata către reclamante a sumei de 5602 lei reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din 600 lei onorariu expert, 5000 lei onorariu avocat și 2 lei taxă judiciară de timbru, proporțional cu pretențiile admise.
În ceea ce privesc cererile de intervenție în interes propriu formulate și precizate de intervenienții și, și, privind constatarea refuzului nejustificat al pârâților să elibereze autorizația de funcționare ( adeverința de existență a construcției ) pentru blocul de locuințe în regim 4E+ M, cu garaje la demisol și birouri la parter situate în T-, CF nr. - T, nr. top. 12350/1/a, executat în baza certificatului de urbanism și a autorizațiilor de construcție nr. 1981/02.09.2005 și nr. 1554/15.06.2007 și obligarea pârâtului să elibereze actul menționat sub sancțiunea unor penalități de întârziere, începând de la rămânerea irevocabilă a hotărârii din litigiul de față, instanța le-a respins ca nefondate, întrucât fiind intervenții principale, instanța nu poate admite concomitent atât cererea reclamantelor cât și cererea terților intervenienți, deoarece având același obiect se exclud una pe cealaltă. Deci admiterea acțiunii reclamantelor implică respingerea cererilor de intervenție principală.
În ceea ce privește petitul din cererile de intervenție în interes propriu formulate și precizate, privind obligarea pârâtei să plătească cu titlu de despăgubiri materiale, suma lunară echivalentă cu chiria pe care ar fi putut să o realizeze intervenienții, dacă ar fi încheiat contractul autentic de vânzare - cumpărare și ar avea drept de folosință și dispoziție asupra apartamentului cumpărat, începând cu data introducerii acțiunii până la data când se va încheia contractul autentic de vânzare cumpărare, instanța l-a respins ca neîntemeiat, întrucât chiria solicitată conform extrasului din "Pu-im" săptămânal de informații și anunțuri gratuite din care se poate stabili o chirie medie lunară de 1200 lei reprezentând echivalentul a 350 euro ( la un curs mediu al monedei euro de 3.55 lei) pentru un apartament de doua camere și dependințe și de 710 lei, reprezentând echivalentul a 200 euro ( la un curs mediu al monedei euro de 3.55 lei) pentru un apartament de o camera și dependințe, este ipotetică.
Intervenienții principali nu au făcut dovada în cauză, că din cauza lipsei adeverinței de existență a clădirii din litigiu au fost în imposibilitate să închirieze apartamentele cumpărate de la reclamante. De altfel, de existența adeverinței solicitate de reclamante depinde intabularea imobilului în cartea funciară, operațiune ce impune numai opozabilitatea față de terți, lipsa acestei adeverințe nu afectează sub nici o formă dreptul de administrare, conservare sau chiar dispoziție asupra clădirii edificate.
Intervenenții puteau să închirieze apartamentele cumpărate de la reclamante chiar dacă acestea nu sunt intabulate în cartea funciară, după cum reclamantele în calitatea lor de executante a clădirii pot înstrăina clădirea chiar dacă nu este intabulată în cartea funciară.
Pentru considerentele arătate, instanța a respins ca nefondat și petitul din cererile de intervenție în interes propriu formulate și precizate, privind obligarea pârâtei la plata unor daune morale de 10.000 lei / lunar pentru stres-ul cauzat intervenienților și membrilor de familie în perioada litigiului și până la încheierea contractului autentic de vânzare - cumpărare, precum și capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.
Prin sentința civilă nr. 463/CA din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii reclamantelor, excepție invocată de pârât.
S-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI T, MUNICIPIUL T PRIN PRIMAR și
A constatat refuzul nejustificat al pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI T să elibereze autorizația de funcționare ( adeverința de existență a construcției) pentru blocul de locuințe în regim cu garaje la demisol și birouri la parter, situate în T-, CF nr.- T, nr. top. 123 50/1/a, executat în baza certificatului de urbanism și autorizațiilor de construcție nr. 1981/02.09.2005 și nr. 1554/15.06.2007.
Pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI Taf ost obligat să elibereze reclamantelor autorizația de funcționare ( adeverința de existență a construcției) pentru blocul de locuințe în regim cu garaje la demisol și birouri la parter, situate în T-, CF nr.- T, nr. top. 123 50/1/a, executat în baza certificatului de urbanism și autorizațiilor de construcție nr. 1981/02.09.2005 și nr. 1554/15.06.2007, sub sancțiunea unor penalități de 1000 lei/zi de întârziere, începând cu data rămânerii irevocabile a prezentei hotărârii.
S-a luat act de renunțarea reclamantelor la judecarea în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL T prin PRIMAR și T, precum și la renunțarea reclamantelor la judecarea capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata cu titlu de despăgubiri materiale orice sumă la care reclamantele sunt sau vor fi obligate să o plătească unor persoane fizice sau juridice pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligațiilor asumate față de aceste persoane, prin contracte civile sau comerciale precum și sumele ce ar fi plătite cu titlul de taxe sau indemnizații la diferite servicii publice în perioada în care clădirea nu poate fi folosită potrivit destinației sale, începând de la data formulării acțiuni și până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile și executarea acesteia.
A fost respins capătul de cerere din acțiunea reclamantelor având ca obiect obligarea pârâtului la plata unor daune morale de 10.000 lei / lunar pentru stres-ul cauzat reclamantelor și membrilor de familie în perioada litigiului și până la executarea hotărârii.
Pârâtul a fost obligat la plata către reclamante a sumei de 5602 lei reprezentând cheltuieli de judecată, compuse din 600 lei onorariu expert, 5000 lei onorariu avocat și 2 lei taxă judiciară de timbru.
S-au respins cererile de intervenție în interes propriu formulate și precizate de intervenienții și, și.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, intervenienții, și pârâtul MUNICIPIULUI T PRIN PRIMAR, considerând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, reclamanții și, invocă faptul că în mod nejustificat prima instanță nu le-a acordat daunele morale cerute, pentru că cererea lor era justificată și numai astfel instanțele pot preveni viitoare încălcări ale legii săvârșite în același mod și îi pot despăgubi pentru stress-ul cauzat.
Nu se poate afirma că acordarea penalităților de întârziere prev de art.18 alin. 5 din Legea nr.554/2004 acoperă și prejudiciul moral suferit de reclamante, deoarece respectivele penalități se vor face venit la stat.
Pârâtul Primarul municipiului T în susținerea recursului invocă în esență următoarele:
Biroul Autorizări și Disciplină în Construcții din cadrul instituției, a respins documentația reclamantelor privind eliberarea autorizației de funcționare tocmai pentru că acestea nu au respectat amplasamentul autorizat prin care proiecția etajelor I,II,III și IV nu se încadrau în limita de proprietate a terenului proprietate a numitelor și, ori urmare a verificărilor și măsurătorilor efectuate la finalizarea lucrării conform planului întocmit de ing. în martie 2007 rezultă că proiecția balcoanelor depășește limita de proprietate, fiind extinsă peste parcela vecină și pe domeniul public spre Str. -, Str. - și spre blocul 60D.
De asemenea se arată faptul că existente la dosar, Planșa nr.1/1 întocmită de persoana fizică autorizată g și Planșa nr. 1 întocmită de persoana juridică SC SRL nu reflectă realitatea, și anume situația actuală din teren este prezentată diferit, limita de proprietate trasată cu culoare albastră cuprinde parcelele topografice12350/1/a și 1250/1/b, iar parcela proprietatea reclamantelor este doar 12350/1/a și totodată sunt incomplete în sensul că nu au marcată parcela vecină cu numărul topografic 12351/1/1/2 a cărei limită de proprietate a fost depășită, fapt constatat și de către proiectantul autorizat ce a consemnat acest aspect în procesul verbal de punere în posesie a parcelei vecine, retrocedată la data de 18.04.2005 prin dispoziția nr. 1127 Primarului Municipiului
Astfel, apreciază că instanța de fond și-a însușit cu prea mare ușurință concluziile expertului, numit în cauză, cu toate că aceste nu face referire la planul de încadrare în zonă și de situație, autorizat cu nr.1981/2005, de către Primăria Municipiului T, atașat la documentele din dosar.
În acest plan, amplasarea blocului a fost autorizată cu proiecția etajelor I,II,III și IV în limita de proprietate a terenului proprietatea reclamantei.
De asemenea, în probațiune expertul nu prezintă planul parcelar al parcelei de teren cu amplasarea blocului autorizat și parcelele învecinate, în special parcela topografică nr. 12351 - 12352/1/1/2.
La punerea în posesie a terenului din imobilul vecin cu nr. top 12351- 12352/1/1/2(Str. - nr. 72), proiectantul autorizat a consemnat în procesul verbal de punere în posesie că blocul în cauză(pentru care se solicită Autorizația de funcționare) încalcă limita de proprietate a imobilului pus în posesie. Această încălcare se referă la perimetrul construcției la parter.
de carte funciară prezentate de reclamantă, întocmite de diferiți experți, redau situații diferite din teren și în nici unul dintre acestea nu este marcată parcela de teren vecină, unde a fost reclamată încălcarea proprietății la punerea în posesie.
Urmare a obiecțiunilor formulate de către instituția pârâtului, expertul în loc să analizeze executarea construcției funcție de aspectele prezentate, se limitează a face mențiunea la pct.4 din răspunsul la obiecțiuni depus la termenul de judecată din 23.04.2008, că restituirea terenului afectat de bloc, a fost făcută după executarea blocului, mențiune total falsă deoarece retrocedarea terenului s-a făcut prin dispoziția nr.1127/18.04.2005 terenul fiind notat în Cartea funciară la data de 31.08.2005, ori prima autorizație de construire a fost emisă la 02.09.2005 cu nr. 1981.
Astfel, apreciază că prin înserarea acestei fraze"terenul afectat de bloc",expertul admite că executarea blocului încalcă limita de proprietate vecină, astfel că sentința civilă nr.463/.05.2008 a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art.71 alin. 1 din ordinul nr. 1430/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
În ceea ce privește obligarea instituției pârâte la plata unor penalități /zi de întârziere în cuantum de 1000 lei, apreciază că este nefondată atâta timp cât instituția pârâtă nu a făcut altceva decât să respecte dispozițiile legale în vigoare, motivul pentru care nu s-a putut elibera autorizație de funcționare fiind acela că se încalcă un drept de proprietate ori autoritatea publică nu poate acorda un drept unei persoane prin lezarea drepturilor altei persoane direct afectate fără a ține la dosar acord autentificat al proprietarilor parcelei învecinate pentru aprobarea intabulării în CF a construcției în cauză, aspect de asemenea ignorat de instanța de fond.
Referitor la recursul declarat de intervenienții, și, Curtea nu va mai proceda la analizarea motivelor invocate, în condițiile în care aceștia au înțeles să-și retragă recursurile de față, în condițiile dispozițiilor art. 246 cod procedură civilă.
Recursurile formulate sunt nefondate, pentru considerentele mai jos reținute:
Relativ la recursul declarat de reclamantele Al - și Al -, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a respins capătul de cerere din acțiune, vizând acordarea de daune morale, pentru că simpla lor solicitare nu semnifică și acordarea automată a acestora.
Și aceasta, întrucât nu orice refuz generează în mod automat un prejudiciu moral care să reprezinte temeiul acordării de daune morale, a căror cuantificare presupune un proces complex, cu criterii de stabilire ce depind de gravitatea încălcării, situația de fapt, dreptul încălcat, consecințele negative ale prejudiciului, precum și alți asemenea factori.
Or, în speța dedusă judecății, reclamantele nu au produs nici un fel de probe în acest sens.
Nefondat este și recursul declarat de către pârâtul Primarului Municipiului T, în condițiile în care execuția blocului cu regimul de înălțime 4E,pe terenul înscris în CF - T,cu număr cadastral 12350/1/a, proprietatea reclamantelor s-a realizat cu respectarea întocmai a prevederilor documentației care a stat la baza emiterii autorizației de construire nr.1981 din 2 2005, emisă de pârât.
Această împrejurare rezultă fără echivoc din conținutul procesului verbal de control al calității lucrărilor nr. 14034 din 12 decembrie 2005, încheiat de către Inspectoratul de Stat în Construcții T, din conținutul procesului verbal nr. 15 din 28 iunie 2007 încheiat de Comisia de la terminarea lucrărilor și nu în ultimul rând din constatările înserate în raportul de expertiză tehnică judiciară dispus de către instanță și efectuat de către expertul.
Or, față de înscrisurile mai sus menționate, susținerile pârâtului vizând nerespectarea amplasamentului autorizat a unor etaje ale imobilului în discuție,prin depășirea limitei de proprietate a reclamantelor și implicit nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și a Ordinului nr.1430/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi,constituie simple afirmații, lipsite de un suport probator la dosarul cauzei.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă să respingă ca nefondate recursurile declarate de reclamantele Al - și Al - și pârâtul Primarul Municipiului T, urmând ca în baza dispozițiilor art. 246 Cod procedură civilă, să ia act de retragerea recursului declarat de intervenienții, și.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului T cât și recursul declarat de reclamantele Al - și Al -, împotriva sentinței civile nr.463/CA/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Ia act de retragerea recursurilor formulate de intervenienții, și împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pârâtul Primarul Municipiului T la câte 10.000 lei cheltuieli de judecată,reprezentând onorariu avocațial, față de fiecare reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008.
PREȘEDINTE, Pentru JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Catargiu Victoria
- LIBER - - - - -
A în CO, semnează
Vicepreședinte C
GREFIER,
- -
Prima instanță - Tribunalul Timiș - Judecători
RED/LC - 3.11.2008
TEHNORED:ML -4.11.2008
2.ex.
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Catargiu Victoria