Obligația de a face. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE CIVILĂ NR. 1.265/2009
Ședința publică din data de 06 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul - " " SRL împotriva sentinței civile nr. 4312 din 09.12.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu intimatul PRIMARUL COMUNEI, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat pentru recurentă, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, în data de 26 martie 2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului, transmisă pe fax și primită ulterior și prin poștă la data de 30 martie 2009.
Reprezentantul recurentei arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea aceleiași instanțe și în subsidiar admiterea acțiunii reclamantei și obligarea pârâtului la eliberarea unei autorizații de funcționare non stop pentru barul, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute în fața instanței. În susținere se arată că, instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului soluționând cauza pe excepție. În fapt, noua cerere adresată Primăriei nu vizează modificarea autorizației vechi, ci odată expirată la 06 iunie 2008, la 21 iulie 2008 reclamanta a solicitat eliberarea unei noi autorizații, astfel că instanța nu a analizat motivele invocate de reclamantă ci a apreciat absolut nefondat că noua cerere de autorizare se constituie în fapt într-o cerere de modificare a autorizației vechi.
CURTEA:
Asupra prezentului recurs, constată:
Prin sentința civilă nr. 4.312 din data de 09 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureșs -a respins acțiunea promovată de reclamanta B M în contradictoriu cu PRIMARUL COMUNEI, județul
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut pe baza actelor și lucrărilor dosarului următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4.222/21.07.2008, reclamanta a solicitat pârâtului eliberarea unei autorizații de funcționare Stop pentru barul din cadrul unității de alimentație publică " ", solicitarea fiind respinsă de pârât la data de 23.07.2008.
Refuzul unei autorități de soluționare a unei cereri este considerat nejustificat dacă este dat cu exces de putere, definit de art. 2 alin. 1, lit. n din Legea nr. 554/2004 ca fiind exercitarea dreptului de apreciere, aparținând autorităților administrației publice, prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege.
În situația de față, a reținut instanța de fond, nu poate fi reținut refuzul nejustificat al autorității în soluționarea cererii reclamantei pentru că refuzul nejustificat este definit de art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 554/2004 ca fiind exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea. Astfel, nu se poate spune că pârâtul a refuzat soluționarea cererii cu exces de putere, în condițiile în care printr-o hotărârea judecătorească irevocabilă, respectiv prin sentința civilă nr. 3.442 din 24.10.2007, pronunțată în dosarul nr- a fost respinsă cererea reclamantei privind modificarea autorizației de funcționare nr. 6/06.06.2007, în sensul menționării programului de funcționare "non stop" pentru activitatea de alimentație publică pe care reclamanta o desfășoară în unitatea " ".
Pentru considerentele sus menționate acțiunea a fost respinsă potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta B M, solicitând admiterea lui, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe ca petit principal, iar în subsidiar, modificarea în tot a aceleiași sentințe în sensul admiterii acțiunii sale așa cum a fost formulată și obligarea pârâtului Primarul com. la eliberarea unei autorizații de funcționare "non stop" pentru Barul aparținând reclamantei.
Dezvoltându-și motivele de recurs, reclamanta-recurentă a pretins că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică susținând, în esență, că în mod greșit s-a avut în vedere excepția puterii de lucru judecat, deoarece respingerea acțiunii s-a bazat pe sentința civilă nr. 1.550/15.05.2007 pronunțată în dosarul nr- precum și pe sentința civilă nr. 3.442/24.10.2007 pronunțată în dosarul nr-, ambele ale Tribunalului Maramureș, definitive și irevocabile, care însă aveau alt obiect, referindu-se la autorizația de funcționare nr. 6/06.06.2007 care a expirat la 06.06.2008, pe când prezenta acțiune avea ca obiect eliberarea unei noi autorizații pe baza unei noi cereri depuse la Primăria cu nr. 4.222/22 iulie 2008, în noile condiții îndeplinite între timp, deoarece autorizația veche expirase.
Existența unei autorizații vechi ce reglementa într-o altă manieră activitatea agentului comercial, nu-i îngrădea dreptul acestuia de a solicita eliberarea unei noi autorizații odată împlinit termenul de valabilitate a celei anterioare.
De asemenea, au intervenit și modificări ale condițiilor de desfășurare a activității Popasului, așa încât regimul de funcționare "non stop" era admisibil.
La rândul său, pârâtul-intimat, Primarul comunei a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, considerând sentința primei instanțe legală și temeinică.
Recursul declarat în cauză este întemeiat.
Astfel, examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs, a apărărilor din întâmpinare, a disp. art. 3041.pr.civ. în referire la art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, precum și prevederile legale incidente, Curtea reține următoarele:
Într-adevăr reclamanta BMa investit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în contradictoriu cu pârâtul Primarul com., jud. M pentru a fi obligat să-i elibereze o nouă autorizație de funcționare în regim "non stop" pentru barul unității " " aparținând reclamantei, arătând că prin cererea înregistrată la primărie sub nr. 4.222/21.07.2008 a solicitat eliberarea acestei autorizații argumentând că partea de motel este autorizată să funcționeze în regim "non stop", pe când barul unității nu are același regim.
Totodată, au fost atașate actele necesare, inclusiv un contract de prestare a serviciilor de protecție și pază, însă, cu toate acestea, primarul printr-o rezoluție, a doua zi i-a comunicat că "nu se aprobă cererea de autorizare a programului "non-stop" a barului din cadrul unității, fapt ce constituie un evident refuz nejustificat, cu exces de putere, deoarece nu a fost motivat în nici un fel.
Prima instanță însă, invocând sentința civilă nr. 3.442 din 24 octombrie 2007 pronunțată de același tribunal în dosarul nr- prin care a fost respinsă o altă acțiune a aceleiași reclamante, de data aceasta având ca obiect modificarea vechii autorizații de funcționare a aceluiași bar în regim "non-stop", a respins și prezenta acțiune.
Hotărârea primei instanțe pronunțată în aceste condiții este nelegală și netemeinică.
Astfel, instanța de fond a ignorat că a fost sesizată cu o nouă acțiune care avea ca obiect nu modificarea vechii autorizații de funcționare, ci, dimpotrivă, eliberarea unei noi autorizații de funcționare a unui bar în regim "non-stop", arătându-se și noile condiții pretins a fi îndeplinite pentru aceasta.
Ca atare, reclamantei nu i se putea opune puterea lucrului judecat în lipsa elementelor ce definesc această instituție juridică, așa cum sunt ele cuprinse în art. 1.201 Cod civil, respectiv "Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele în contra lor, în aceeași calitate".
Actele și lucrările dosarului atestă fără putință de tăgadă că și prima autorizație a fost obținută de reclamantă tot în justiție prin aplicarea dispozițiilor nr.OUG 27/2003, privind aprobarea tacită, iar cea de-a doua hotărâre se referea la modificarea acelei autorizații, obiectul și cauza acesteia fiind diferite față de noua acțiune.
Așadar, față de argumentele mai sus expuse, fiind îndeplinite dispozițiile art. 312 alin. 3.pr.civ. în sensul că hotărârea pronunțată a fost pronunțată fără a fi cercetat fondul cauzei, prezentul recurs va fi admis, sentința, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Față de soluția preconizată, cum petitul principal a fost găsit întemeiat, devine de prisos analizarea celui subsidiar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta B M, cu sediul în B M,-/5, prin reprezentanții săi, împotriva sentinței civile nr. 4.312 din 09 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
G - - - - - - -
Red.Gh.
Dact./3 ex./30.04.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
