Obligația de a face. Sentința 10/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-
Dosar nr- Sentința nr.10/2009
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Gabriela Mona Ciopraga judecător
- - - - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol pronunțarea cauzei în contencios administrativ formulată de reclamantele și administratorul acesteia, în contradictoriu cu pârâții - Direcția generală de soluționare a contestațiilor, Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Administrația Finanțelor Publice
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 12 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință ce s-a întocmit în acea zi.
CURTEA
- deliberând -
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față constată următoarele:
Prinacțiuneaînregistrată la Curtea de APEL BACĂU sub nr. 633/32/6.10.2008 reclamantele B și administratorul acesteia, au solicitat următoarele:
- obligarea pârâtei ANAF - Administrația Finanțelor Publice B să se pronunțe prin decizie asupra contestației înregistrată la pârâtă sub nr. 57526/15.08.2008, contestație formulată împotriva raportului de inspecție fiscală -/15.07.2008, dispoziției nr. -/15.07.2008, deciziei de impunere nr. 169/15.07.2008 privind măsurile stabilite de organele fiscale și deciziei nr. 170/15.07.2008 privind modificarea bazei de impunere;
- obligarea pârâtei Administrația Finanțelor Publice B la daune în cuantum, de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere calculate de la data expirării termenului legal de soluționare a contestației și până în ziua comunicării răspunsului.
Acțiunea a fost formulată și semnată, în numele ambelor reclamante, de avocatul care a anexat acțiunii împuternicirea avocațială nr. -.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut următoarele:
În perioada aprilie - 14.07.2008 a fost supusă unui al doilea control fiscal - în urma primului control întocmindu-se raportul de inspecție fiscală 546/02.2008 - în condițiile în care toate documentele societății fuseseră preluate de - de Combatere a Organizate B și care au fost puse la dispoziția inspectorilor fiscali de către cei care le-au ridicat.
În urma constatărilor inspectorilor fiscali, prin stabilirea unei sume mai mari de taxa pe valoarea adăugată colectată și prin diminuarea taxei deductibile, au fost stabilite obligații suplimentare și s-a modificat baza de impozitare, calculându-se, totodată, și penalități de întârziere. Contestă aceste sume în totalitate întrucât au fost stabilite cu încălcarea dispozițiilor fiscale și cu ignorarea documentelor.
Inspectorii fiscali au adus acuzații administratorului societății, deși li s-a adus la cunoștință că prezentul administrator își exercită atribuțiile din martie 2006 și, prin urmare, nu poate răspunde pentru ceea ce a fost în perioada 2004-2005. Organele de inspecție au ignorat explicațiile administratorului, au solicitat acte care, de fapt, se aflau în posesia lor, precum și documente suplimentare irelevante.
Sumele suplimentare de plată stabilite la control sunt în cuantum de 3.991.705 lei, sumă pe care societatea a contestat-o integral.
La termenul din 10.11.2008, din oficiu, instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației Finanțelor Publice B, ținând seama de dispozițiile art. 209 din Codul d e procedură fiscală.
În urma excepției invocate de instanță, reclamanta Bad epus o cerere decompletare a acțiunii, cerere prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâte, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice B - Structura de administrare fiscală și Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția generală de soluționare a contestațiilor.
Prinîntâmpinarepârâta Administrația Finanțelor Publice Bai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
La termenul din 12.01.2009 pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Bad epus la dosar decizia nr. 382/20.11.2008 privind soluționarea contestației depuse de reclamanta
Examinând acțiunea și excepțiile formulate în cauză, curtea de apel constată următoarele:
În fapt,
În urma inspecției fiscale generale efectuate de către inspectorii fiscali din cadrul Administrația Finanțelor Publice B - Activitatea de inspecție fiscală - care a cuprins verificarea perioadei ianuarie 2004-decembrie 2007 - s-a încheiat raportul de inspecție fiscală -/14.07.2008.
În baza acestui raport aceeași structură fiscală a emis decizia de impunere nr. 169/15.07.2008 prin care s-au stabilit în sarcina societății reclamante obligații fiscale suplimentare în sumă totală de 3.991.705 lei. Totodată, la data de 14.07.2007 a fost emisă dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, dispoziție înregistrată la pârâta Administrația Finanțelor Publice B sub nr. -; prin această dispoziție s-a stabilit ca, pentru remedierea deficiențelor constatate și evitarea apariției unora similare, se va lua măsura reflectării corespunzătoare în contabilitate a veniturilor obținute - înregistrarea operațiunilor urmând a fi făcută pe baza documentelor justificative - a analizării cu obiectivitate a creanțelor și datorilor înregistrate prescrise, utilizării documentelor legale de stingere a obligațiilor contractuale, precum și reflectării în contabilitate a obligațiilor fiscale principale și accesorii stabilite la inspecția fiscală.
La data de 15.07.2007 Administrația Finanțelor Publice a municipiului Bae mis și decizia nr. 170 privind nemodificarea bazei de impunere.
Anterior acestui control societatea reclamantă a mai fost supusă unei inspecții fiscale, finalizate prin raportul de inspecție fiscală 546/8.02.2008, urmat de emiterea deciziei de impunere nr. 618/8.02.2008. Contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva acestor acte a fost suspendată de Direcția generală de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin decizia nr. 203/17.06.2008, în temeiul art. 214 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură fiscală.
Împotriva raportului de inspecție fiscală -/15.07.2008, dispoziției nr. -/15.07.2008, deciziei de impunere nr. 169/15.07.2008 privind măsurile stabilite de organele fiscale și deciziei nr. 170/15.07.2008 privind modificarea bazei de impunere reclamantele B și au formulat contestație administrativă pe care au depus-o la Administrația Finanțelor Publice B unde a fost înregistrată sub nr. 57526/15.08.2008. Contestația a fost transmisă spre soluționare ANAF unde a fost înregistrată sub nr. -/27.08.2008.
Prin decizia nr. 382/20.11.2008 Direcția generală de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală a decis următoarele:
- suspendarea soluționării contestației pentru suma de 3.991.705 lei stabilită suplimentar prin decizia de impunere 169/15.07.2008, urmând ca procedura administrativă să fie reluată la încetarea, cu caracter definitiv, a motivului care a determinat suspendarea, în condițiile legii, în conformitate cu art. 214 alin. 3 din Codul d e procedură fiscală;
- transmiterea contestației pentru capătul de cerere privind dispoziția de măsuri nr. -(14.07.2008 către Administrația Finanțelor Publice B - Activitatea de inspecție fiscală, spre competentă soluționare;
- transmiterea unei copii a contestației către Direcția generală - Inspecție generală din cadrul ANAF pentru soluționarea reclamației reclamantei referitoare la modul în care inspectorii fiscali ai B au procedat la verificarea datoriilor societății către bugetul de stat.
În drept,
În cauză, reclamantele au formulat, în temeiul art. 205 din Codul d e procedură fiscală, raportul de inspecție fiscală, decizia de impunere, decizia privind nemodificarea bazei de impunere și dispoziția de măsuri.
Decizia privind nemodificarea bazei de impunere constituie, potrivit art. 88 alin. 1 lit. b) din Codul d e procedură fiscală, un act administrativ fiscal asimilat deciziei de impunere, în timp ce dispoziția de măsuri este încadrată la categoriaalte acte administrative fiscale,în acest sens dispunându-se prin pct. 5.2. din Instrucțiunile pentru aplicarea titlului IX din Codul d e procedură fiscală, aprobate prin Ordinul nr. 519/2005 emis de Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Din prevederile art. 209 din Codul d e procedură fiscală rezultă o competență diferită de soluționare a contestației în funcție de actele contestate: decizii de impunere, acte administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere ori alte acte administrative. Astfel, ontestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere și a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, accesoriile acestora, al căror cuantum este de 1.000.000 lei sau mai mare, se soluționează de către Direcția generală de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală; în acest sens se dispune prin art. 209 alin. 1 lit. b). În ceea ce privește ontestațiile formulate împotriva altor acte administrative fiscale - în cauză, dispoziția de măsuri - acestea se soluționează de către organele fiscale emitente; în acest sens se dispune prin art. 209 alin. 3.
În raport de dispozițiile legale menționate, curtea de apel constată că pârâta Administrația Finanțelor Publice B are calitate procesuală pasivă doar în ceea ce privește soluționarea contestației formulate împotriva dispoziției de măsuri, situație constată, de altfel, și de Direcția generală de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin decizia nr. 382/20.11.2008. Soluționarea contestației împotriva celorlalte acte administrativ fiscale cade în competența acestei din urmă direcții care, prin aceeași decizie, a suspendat-o, în temeiul art. 214 din Codul d e procedură fiscală.
Așadar, singura parte care nu are calitate procesuală pasivă este Direcția Generală a Finanțelor Publice B, pârâtă în raport de care acțiunea urmează a fi respinsă pentru acest motiv.
Față de celelalte două pârâte, acțiunea - sub aspectul ambelor capete de cerere - este nefondată.
Astfel, potrivit art. 214 alin. 1 lit. a) din Codul d e procedură fiscală organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedură administrativă. Potrivit alin. 3 al textului procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.
Art. 216 din Codul d e procedură fiscală reglementează soluțiile care pot date asupra contestației, între aceste soluții alin. 4 prevăzând-o și pe aceea a suspendării contestației; potrivit textului prin decizie se poate suspenda soluționarea cauzei, în condițiile prevăzute de art. 214.
Potrivit art. 218 alin. 2 din Codul d e procedură fiscală eciziile emise în soluționarea contestațiilor - inclusiv deciziile date conform art. 216 alin. 4 - pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii. Așadar, aceste dispoziții sunt în sensul că decizia de suspendare a soluționării contestației poate fi desființată doar pe calea acțiunii directe în contencios administrativ, iar nu pe cale incidentală în cadrul prezentei acțiuni care are ca obiect obligarea pârâtelor la soluționarea contestației sub sancțiunea daunelor cominatorii. Atâta vreme cât decizia nr. 382/20.11.2008 nu este anulată pe cale principală, organul de soluționare a contestației nu poate fi obligat în sensul celor solicitate prin acțiune. Pe de altă parte, este de constatat că în motivarea acțiunii reclamantele s-au referit doar la deficiențele inspecției fiscale și la modul necorespunzător în care inspectorii fiscali au realizat controlul; ori, aceste aspecte au fost transmise de Direcția generală de soluționare a contestațiilor spre soluționare către Direcția generală - Inspecție generală din cadrul ANAF.
În ceea ce privește obligarea pârâtei Administrația Finanțelor Publice B la soluționarea contestației împotriva dispoziției de măsuri este de reținut, pe de o parte, că acestei pârâte i s-a transmis spre soluționare contestația prin decizia nr. 3832/20.11.2008, decizie înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice B sub nr. R 3268/28.11.2008, fără a se face însă dovada că această decizie a fost înregistrată și la Administrația Finanțelor Publice Pe de altă parte, astfel cum s-a reținut în expunerea situației de fapt, prin dispoziția nr. -/14.07.2008 s-a stabilit ca măsură, între altele, reflectarea în contabilitate a obligațiilor fiscale principale și accesorii stabilite la inspecția fiscală; ori, în condițiile în care examinarea legalității actelor întocmite în urma inspecției fiscale este suspendată, pârâta nu poate fi obligată să facă o analiză disociată a legalității dispoziției de măsuri.
Ca urmare a respingerii primului capăt de cerere, pârâtele nu pot fi obligate nici la plata daunelor, capăt de cerere care are caracter accesoriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea, astfel cum a fost completată, formulată de reclamantele, cu sediul în B, str. - cel,. 3,. A,. 3, județul B și, domiciliată în B,-,. A,. 10, județul B, împotriva pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice B, cu sediul în B,- - 3, județul B, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge acțiunea, astfel cum a fost completată, formulată de aceleași reclamante împotriva pârâtelor Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția generală de soluționare a contestațiilor, cu sediul în B,-, Sector 5 și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, cu sediul în B,-, ca nefondată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.01.2009.
PREȘEDINTE: Gabriela Mona Ciopraga |
Grefier, |
19 Ianuarie 2009
7 ex.
Președinte:Gabriela Mona CiopragaJudecători:Gabriela Mona Ciopraga, Magda Vișan
