Obligația de a face. Decizia 107/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.107
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Tudose Ana Roxana
JUDECĂTORI: Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în B,-, Județul B, împotriva sentinței nr.1327 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta- SRLcu sediul în B,-, Județul B și pârâtaDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în B,-, Județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice B, intimata-reclamantă - SRL și intimata-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că, prin intermediul Serviciului Registratură, s-a depus la dosar, atât prin fax, cât și prin poștă, cerere din partea intimatei-reclamante - SRL B, prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării și a angajării unui apărător, motivat de faptul că a primit citația cu mai puțin de 15 zile înainte de termenul de judecată.
Curtea respinge cererea formulată de intimata-reclamantă - SRL B, privind acordarea unui nou termen de judecată, întrucât, așa cum rezultă din mențiunile cuprinse în dovada de îndeplinire a procedurii de citare, a avut timp suficient pentru a-și angaja un apărător, totodată, constatând că prin recursul formulat, recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Bas olicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin.2 pr.civilă, analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr- la data de 12.08.2008, reclamanta - SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Administrația Finanțelor Publice a municipiului B, pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 11.901 lei, la care să se adauge dobânda legală calculată de la data de 17.07.2007 și până la restituirea sumei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în luna iulie 2007 achiziționat două autoturisme, iar pentru înmatricularea lor pârâta a obligat-o să achite taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în suma de 11.901 lei, sumă achitată cu chitanța seria - nr.-/17.07.2007 în sumă de 5.614 lei și chitanța seria - nr.-/17.07.2007 în sumă de 6.287 lei.
De asemenea, s-a arătat că la data de 23.04.2008, a solicitat pârâtei să-i restituie suma, iar prin adresa nr.10862/29.04.2008 i s-a comunicat că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se încasează la bugetul de stat, iar în conformitate cu art.214 din Legea 571/2003, suma intră sub incidența taxei speciale care se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România.
A susținut reclamanta că taxa de primă înmatriculare stabilită de art.214 Cod fiscal contravine art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană.
În dovedirea cererii au fost depuse la dosar: adresa - SRL către DGFP B, prin care se solicită restituirea taxei de primă înmatriculare, adresa nr.10862/29.04.2008 emisă de DGFP B, chitanța seria - nr.-/17.07.2007 în sumă de 5.614 lei și chitanța seria - nr.-/17.07.2007 în sumă de 6.287 lei, reprezentând plata taxei.
Prin întâmpinarea depusa la dosar, pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului Baa rătat că alin.4 al art. 21 din Codul d e procedură fiscală prevede în mod expres condițiile în care se poate restitui o sumă achitată de un contribuabil și anume dacă se constată că plata a fost făcută fără temei legal, în speța de față plata taxei făcându-se în baza unor dispoziții legale imperative, neputându-se pune problema restituirii.
S-a mai arătat că art. 11 din OUG 50/2008 instituie temeiul pentru restituirea diferenței dintre suma achitată de contribuabil în perioada 1.01.2007-30.06.2008 cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa de poluare pentru autovehicule.
Prin sentința nr.1327 din 11 noiembrie 2008 Tribunalul Buzăua admis acțiunea și a obligat paratele, în solidar, la restituirea către reclamantă a sumei de 11.901 lei, cu dobânda legală aferentă calculată de la data de 17.07.2007 și până la restituirea sumei, reprezentând taxa specială de primă înmatriculare pentru autoturisme.
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut că de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene, astfel că, prevederile tuturor reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, ceea ce face ca în cauza de față să se aplice în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, iar suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, astfel că aceasta trebuie restituită.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs recurenta Administrația Finanțelor Publice B, cerere înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr-.
În motivarea acestuia, o primă critică vizează nepronunțarea instanței de fond asupra excepției inadmisibilității acțiunii, pe care recurenta a invocat-o, întrucât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, nefiind un act administrativ, atâta vreme cât intimata a efectuat o plată voluntară a sumei respective.
O altă critică vizează faptul că, prin OUG nr.50 din 21.04.2008, legiuitorul a prevăzut o procedură legală de restituire a diferenței dintre cuantumul taxei de primă înmatriculare și noua taxă de poluare pentru autovehicule, acest act normativ asigurând respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, aspect pe care instanța de fond l-a ignorat.
Un ultim motiv de recurs vizează faptul că s-a reținut în mod greșit încălcarea disp. art. 90 alin.1 din Tratatul Comunităților Europene, în speță fiind vorba despre un autoturism nou, întrucât pentru un vehicul nou fabricat în România se plătește aceeași taxă ca și în cazul unui produs nou din oricare alt stat comunitar.
Intimata, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare, dar la termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2009 a solicitat acordarea unui termen pentru lipsă de apărare, cerere respinsă de către instanța de recurs, întrucât nu s-a făcut dovada motivelor temeinice care să o justifice, în sensul disp. art. 156 Cod procedură civilă.
Examinând recursul de față prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și raportat la textele de lege incidente, Curtea reține următoarele:
În cursul lunii iulie 2007, societatea intimată a achiziționat două autoturisme, iar pentru înmatricularea lor a achitat o taxă specială în sumă de 11.901 lei, iar la data de 23.04.2008 a solicitat restituirea acestei sume, cerere respinsă de către recurenta-pârâtă prin adresa nr. 10862 din 29.04.2008.
Așa cum a apreciat în mod corect prima instanță, conform art. 90 paragraf 1 din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. Rostul acestei reglementări este acela de asigurare a liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii, față de produsele provenind din alte state membre.
Așadar, aspect regăsit și în practica Curții de Justiție a Comunităților Europene este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importante și cele similare autohtone, situație aplicabilă în cauza de față, câtă vreme, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.
În contextul expus, Curtea nu poate reține critica recurentei vizând aplicabilitatea în cauză a Ordonanței de Urgență nr. 50/2008 devenită aplicabilă prin publicarea ei în Monitorul Oficial al României la data de 25.04.2008, câtă vreme, așa cum rezultă din cererea depusă la dosarul de fond, fila 5, intimata-reclamantă a achitat taxa în cauză și a solicitat restituirea ei de către pârâta-recurentă, anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, astfel că, nu poate deveni aplicabilă procedura de restituire prevăzută de ordonanța de urgență invocată.
Nici susținerea recurentei referitoare la imperativitatea textului în baza căruia a fost percepută taxa nu poate fi reținută, atâta vreme cât, în România, stat comunitar, se aplică cu prioritate prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, în raport cu dispozițiile legale contrare din legile interne, obligația asumată de statul nostru prin art. 148 din Constituția României.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la nepronunțarea instanței de fond asupra excepției inadmisibilității, aceste susțineri au de asemenea, caracter nefondat, câtă vreme, argumentația recurentei în fața primei instanțe în susținerea acestei așa-zise excepții vizează, în realitate, aspecte de fond pe care tribunalul le-a dezbătut în considerentele sentinței sale, atâta vreme cât a reținut că achitarea voluntară a acestei taxe este irelevantă, reclamanta neavând altă posibilitate de înmatriculare a autoturismului în România.
În considerarea acestor argumente, în baza disp. art. 312 alin.1 pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtaADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în B,-, Județul B, împotriva sentinței nr.1327 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta- SRLcu sediul în B,-, Județul B și pârâtaDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICEcu sediul în B,-, Județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./29.01.2009
f- - Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Tudose Ana RoxanaJudecători:Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru