Obligația de a face. Decizia 1084/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- - 12.06.2009

DECIZIA CIVILĂ NR.1084

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08.10.2009

PREȘEDINTE: Răzvan Pătru

JUDECĂTOR 2: Diana Duma

JUDECĂTOR 3: Maria Belicariu

GREFIER:- -

S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ T, împotriva sentinței civile nr.442/CA/15.04.2009, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu reclamantul - intimat, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul - intimat, lipsă, avocat, lipsă fiind pârâtul - recurent.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 24.09.2009 întâmpinare din partea reclamantului - intimat.

Instanța, pune în discuție competența instanței de contencios administrativ și fiscal în soluționarea cauzei, având în vedere că este vorba despre o încheiere de carte funciară.

Reprezentantul reclamantului - intimat arată că nu este vorba despre o încheiere de carte funciară, instanța de contencios administrativ și fiscal fiind competentă cu soluționarea cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul reclamantului - intimat pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 09.12.2008, sub nr-, reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T, a solicitat obligarea pârâtei la furnizarea coordonatelor stereo 70 existente în baza de date a T, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, s-a arătat că prin încheierea nr.-/09.10.2008, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T, a respins cererea de notare a construcției în cartea funciară și intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia pe parcela cu nr. cadastral 3457/2/b/1, 3456/2/b/2, înscrisă în nr.3848, proprietatea reclamantului, motivând că,documentația cadastrală nu a fost recepționată de T".

S-a mai arătat că încheierea de respingere nr.-/09.10.2008 a fost emisă în baza referatului și a notei de respingere a recepționării documentației cadastrale, întocmite de inspector, în baza art.10 alin.4 din Ordinul nr.634/2006 ce conține Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, pe motiv că:,nu au fost aduse completări în termen, întocmit de persoana autorizată nu corespunde cu baza de date I, nu au fost solicitate date din arhiva pentru Anexa 1".

Reclamantul a mai arătat că a solicitat să-i fie comunicate coordonatele parcelei identificate mai sus, însă i s-a răspuns, prin adresa nr.27730/28.10.2008, că,întrucât exista litigiu în ceea ce privește limita de proprietate, nu i s-a putut pune la dispoziție coordonatele solicitate".

Datorită faptului că reclamantul nu avea cunoștință despre existența vreunui litigiu cu privire la dreptul său de proprietate, a solicitat funcționarilor T - T justificarea celor susținute prin adresa nr. 27730/28.10.2008, la care a primit următorul răspuns:,zona- și 29 este pe ordinea de zi a comisiei tehnice a T, datorită suprapunerii parțiale a lucrărilor cu nr.-/2008 și nr.91939/05.07.2007".

În prezent, reclamantul a arătat că este în imposibilitatea de a completa documentația de intabulare datorită răspunsului negativ de al T de a-i furniza coordonatele stereo 70, ce îi sunt necesare pentru a putea obține notarea construcției în cartea funciară și intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia pe parcela cu nr. cadastral 3457/1/b/1, 3456/2/b/2, înscrisă în nr. 3848.

Totodată, a mai arătat reclamantul faptul că T în mod nejustificat i-a respins recepționarea documentației cadastrale, pe motiv că nu au fost solicitate date din arhiva pentru Anexa 1, întrucât nu mai este necesar să se solicite aceste date pentru un imobil deja înscris în cartea funciară, atâta timp cât pentru acest imobil exista un inventar de coordonate recepționate și introduse în baza de date de către S-a mai arătat că într-adevăr, - ul întocmit de persoana autorizată,", pentru imobilul din litigiu, a fost realizat conform documentației cadastrale întocmită de, ", avizată de T cu nr. -/15.01.2008 și prezentată în baza art.5 alin.1 lit. b) din Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.

Reclamantul, în dovedirea celor susținute a depus la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv: încheiere de respingere nr.-/2008 a T, împreună cu nota de respingere a recepționării documentației cadastrale, adresa T nr.27730/28.10.2008 către,", adresa T nr.27730/30.10.2008 către SC,", adresa," nr.124/15.10.2008.

La data de 31.03.2009, pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică și nelegală.

În motivare, s-a arătat că prin petitul acțiunii, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la a-i furniza coordonatele stereo 70 existente în baza de date.

Astfel, după cum însăși reclamantul a arătat, prin încheierea nr. -/2008 i s-a respins cererea de înscriere a construcției în cartea funciară nr.3848. S-a mai arătat că reclamantul nu a formulat plângere împotriva încheierii menționate, conform dispozițiilor art.50 alin.2 din Legea nr.7/1996, republicată, a cadastrului și a publicității imobiliare deși avea această posibilitate.

Pârâtul a arătat că din analiza întregului conținut al acțiunii reclamantului, rezultă cu exactitate că, problema principală o reprezintă înscrierea unei construcții în nr.3848, acesta fiind și scopul în care reclamantul solicită pârâtului furnizarea coordonatelor stereo 70 existente în baza de date.

S-a mai arătat că potrivit dispozițiilor art.55 alin.1 din Legea nr.7/1996, republicată, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin construire, se face în baza unei documentații cadastrale întocmită de o persoană autorizată în acest sens. S-a menționat de către pârât că, procedura de înscriere în cartea funciară în astfel de situații este reglementată de Ordinul nr.633/2006 al Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, publicat în nr.1049/2006. iar potrivit acestui act normativ, înscrierea în cartea funciară este precedată de recepția documentației cadastrale, conform procedurii stabilite la art.10.

În cadrul procedurii de recepție a unei documentații cadastrale, inspectorul de specialitate al pârâtului are obligația, printre altele, a localizării amplasamentului imobilului din baza de date grafica, a T, cu verificarea corectitudinii încadrării limitelor acestuia, conform art.10 alin.1 lit. d). Totodată, pârâtul a mai precizat că la baza unei înscrieri în cartea funciară, trebuie să stea o documentație cadastrală corespunzătoare, care asigură suportul tehnic al înscrierii. Contrar susținerii reclamantului, imobilul în discuție, respectiv construcția, se află la prima înscriere în cartea funciară. Conform art.10 alin.1 lit. g) din regulament, imobilului i s-ar fi alocat inclusiv un număr cadastral nou în cazul în care documentația ar fi fost recepționată.

S-a mai precizat de către pârât, că zona unde este situat imobilul proprietatea reclamantului este una cu foarte multe probleme de natură tehnică din punct de vedere al cadastrului, probleme generate încă de la realizarea planului urbanistic zonal de către Primăria municipiului T și până la clarificarea acestor inadvertențe, orice documentație tehnică de înscriere în cartea funciară, nu va putea fi recepționată de pârât.

În concluzie, pârâtul a arătat că, coordonatele existente în baza de date a sa, nu sunt cele corecte din punct de vedere tehnic, iar obligarea lui la furnizarea coordonatelor către reclamant care, apoi le va utiliza la realizarea unei documentații tehnice de înscriere în cartea funciară, înseamnă a crea în zonă o situație de o gravitate și mai mare decât cea existentă, motive pentru care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică și nelegală.

Prin sentința civilă nr.442/CA/15.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta OFICIUL ROMÂN DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ T - BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ T, a obligat pârâta să furnizeze coordonate 70 existente în baza de date a T, pentru imobilul cu nr. top 3457/2/b/1, 3456/2/b/2. Totodată a obligat pârâta la 2000 lei cheltuieli de judecată față de reclamantă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin încheierea nr.-/09.10.2008, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T, a respins cererea de notare a construcției în cartea funciară și intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia pe parcela cu nr. cadastral 3457/2/b/1, 3456/2/b/2, înscrisă în nr.3848, proprietatea reclamantului, cu motivarea că,documentația cadastrală nu a fost recepționată de T".

Astfel încheierea de respingere nr.-/09.10.2008 a fost emisă în baza referatului și a notei de respingere a recepționării documentației cadastrale, întocmite de inspector, în baza art.10 alin.4 din Ordinul nr. 634/2006 ce conține Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, pe motiv că:,nu au fost aduse completări în termen, întocmit de persoana autorizată nu corespunde cu baza de date I, nu au fost solicitate date din arhiva pentru Anexa 1".

Astfel reclamantul a solicitat să-i fie comunicate coordonatele parcelei identificate mai sus, însă i s-a răspuns, prin adresa nr.27730/28.10.2008, că,întrucât exista litigiu în ceea ce privește limita de proprietate, nu i s-a putut pune la dispoziție coordonatele solicitate".

Ulterior a solicitat funcționarilor T - T justificarea celor susținute prin adresa nr.27730/28.10.2008, la care a primit răspunsul că:,zona- și 29 este pe ordinea de zi a comisiei tehnice a T, datorită suprapunerii parțiale a lucrărilor cu nr. -/2008 și nr.91939/05.07.2007".

Tribunalul a reținut că în prezent, reclamantul este în imposibilitatea de a completa documentația de intabulare datorită răspunsului negativ de al T de a-i furniza coordonatele stereo 70, ce îi sunt necesare pentru a putea obține notarea construcției în cartea funciară și intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia pe parcela cu nr. cadastral 3457/1/b/1, 3456/2/b/2, înscrisă în nr.3848.

Potrivit art.8 pct.1 din Legea nr.554/2004,Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim,

Astfel reclamantul se găsește în situația mai sus descrisă, iar pârâtul, prin lipsa răspunsului a vătămat pre reclamant în dreptul său cu privire la refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative legitime.

Pentru motivele arătate mai sus Tribunalul în temeiul art.18 pct.1 din Legea nr.544/2004 a admis acțiunea formulată și în consecință a obligat pârâta să furnizeze coordonate 70 existente în baza de date a T, pentru imobilul cu nr. top 3457/2/b/1, 3456/2/b/2.

Împotriva acestei hotărâri pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Tad eclarat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului se arată că hotărârea instanței de fond este în totalitate netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, în înțelesul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă. Astfel, deși în literatura de specialitate nu a fost conturată în mod clar o definiție a noțiunii de "refuz nejustificat", în practica instanțelor este aproape unanim acceptată ideea că, nu orice refuz de a rezolva favorabil o cerere este un refuz nejustificat.

Se mai arată că prima instanță nu a evaluat corect starea de fapt și în mod greșit a reținut că în speță este vorba de un refuz nejustificat din partea instituției pârâte, hotărârea recurată neprecizând cauzele pentru care refuzul pârâtei apare ca nejustificat, în opinia instanței de judecată.

Se menționează că, întrucât legislația în vigoare sancționează refuzul nejustificat, per a contrario s-ar deduce că este permis un refuz justificat din partea unei autorității de a soluționa o anumită cerere, atunci când soluționarea în modalitatea solicitată de petent, este de natură a crea o situație de o gravitate mult mai mare decât în cazul unui refuz.

În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9, art.3041, art.312 alin.4 Cod procedură civilă.

Reclamantul - intimat a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.

În considerentele întâmpinării se arată că prima instanță în mod temeinic a admis acțiunea făcând aplicabilitatea dispozițiilor art.8 pct.1 din Legea nr.554/2004 și că susținerile pârâtului din recurs sunt neîntemeiate, întrucât prima instanță nu a admis acțiunea reținând "refuzul nejustificat de soluționare a cererii", ci "refuzul de executare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".

Se mai arată că instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt, precum și aspectul că "reclamantul este în imposibilitate de a completa documentația de intabulare datorită răspunsului negativ de la. T de a-i furniza coordonatele stereo 70, ce îi sunt necesare pentru a putea obține notarea construcției în cartea funciară și intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia pe parcela cu nr. Cadastral 3457/1/b/1, 3456/2/b/2, înscrisă în nr.3848 ".

Menționează că atitudinea pârâtului este una culpabilă, acesta invocându-și totodată, propria culpă pentru încălcarea dreptului său de proprietate, motivând că, din punctul lor de vedere, există probleme tehnice în zona de situare a imobilului.

În drept au fost invocate dispozițiile art.115 - 118 Cod procedură civilă.

Analizând actele dosarului, criticile recurentei prin prisma dispozițiilor art.304 din Codul d e procedură civilă și examinând cauza sub toate aspectele, conform art.3041din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel constată următoarele:

Prezentul litigiu are ca obiect cererea formulată de domnul de obligare a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T la comunicarea către reclamant a coordonatelor stereo 70 ale parcelelor cu nr. cadastral 3457/b/1 și nr. 3456/b/2 - parcele înscrise în nr. 3848 și care sunt în proprietatea reclamantului.

Domnul a arătat că a solicitat aceste date pârâtului Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T, dar această autoritate a refuzat comunicarea datelor pentru motivul că există un litigiu cu privire la imobilul respectiv.

Prin sentința civilă recurată, Tribunalul Timișa admis cererea reclamantului și a obligat pârâtul la furnizarea datelor solicitate de acesta, reținând refuzul nejustificat al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T de a furniza datele solicitate.

În fața instanței de recurs a fost ridicată din oficiu chestiunea competenței de soluționare a prezentei cauze, în raport cu reglementările din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7 din 13 martie 1996, astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.201 din 3 martie 2006.

Examinând cu prioritate problema competenței materiale de soluționare a cauzei, față de dispozițiile art.137 alin.1 Cod de Procedură Civilă - în condițiile în care o eventuală necompetență a instanței de contencios administrativ ar face de prisos examinarea fondului litigiului - Curtea constată că Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 reglementează, în art.11, 50 și 52, trei situații în care actele emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară pot fi contestate în justiție.

Astfel, conform art.11 alin.6 din Legea nr.7/1996, după comunicarea datelor cadastrale ale fiecărui imobil, deținătorii imobilelor pot face contestație privind exactitatea datelor comunicate în termen de 60 de zile de la înștiințarea scrisă, contestație care va fi soluționată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară teritorial în termen de 30 de zile, iar cei nemulțumiți de modul de soluționare a contestațiilor de către oficiul teritorial"pot face plângere lajudecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor".

La rândul său, art.50 din Legea nr.7/1996 prevede următoarele:

(1) "Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

(2) Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cuplângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial și se va înscrie din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângereajudecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.

(3) Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată cu apel.

(4) Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului teritorial d e către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului.

(5) Înscrierea făcută în temeiul acestei hotărâri judecătorești își produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.

(6) În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, notările făcute se radiază din oficiu".

C de al treilea text care reglementează posibilitatea contestării în justiție a actelor întocmite de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară - art.52 din Legea nr.7/1996 - are următorul conținut:

(1) "În cazul în care o carte funciară urmează a fi întocmită ori completată prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o altă carte funciară, precum și în cazul în care o carte funciară a fost distrusă, pierdută ori a devenit nefolosibilă, în tot sau în parte, din diferite cauze, întocmirea, completarea și reconstituirea, după caz, se face de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesați, pe baza unei încheieri. În acest scop se folosesc toate înscrisurile și documentațiile tehnice existente, privitoare la imobilele în cauză, precum și situația dreptului de proprietate.

(2) Încheierea poate fi atacată, după caz,în condițiile art. 50 alin. (2)".

Din examinarea celor trei articole menționate, Curtea constată că în toate cele trei ipotezele de reglementare, competența de soluționare a plângerilor îndreptate împotriva actelor emise de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară aparține judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul în litigiu.

Pe de altă parte, Curtea remarcă faptul că Legea nr.7/1996 nu reglementează nici o singură ipoteză în care instanțele de contencios administrativ să fie competente să cenzureze legalitatea actelor emise de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.

Curtea observă, totodată, că cererea formulată de reclamant nu se încadrează, strict formal, în nici una din ipotezele reglementate de art.11, 50 și 52 din Legea nr.7/1996. sa a solicitat comunicarea datelor cadastrale ale imobilului aflat în proprietatea domniei sale și a considerat refuzul de comunicare al acestor date ca fiind nejustificat.

Examinând competența instanțelor de contencios administrativ de soluționarea prezentei acțiuni, Curtea precizează că instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererea reclamantului numai în măsura în care actul contestat este un act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ - Legea nr.554/2004.

Potrivit art.2 alin.1 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, prin act administrativ se înțelege "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ".

Potrivit art.2 alin.2 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, " se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal".

Curtea reține că refuzul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T de a furniza datele cadastrale ale imobilului proprietatea reclamantului poate fi asimilat unui act administrativ, în condițiile în care Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T este o autoritate administrativă care gestionează datele de cadastru în regim de putere publică.

Pe de altă parte, Curtea precizează că, potrivit art.5 alin.2 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, "nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară". Așadar, Legea contenciosului administrativ exclude din competența instanțelor de contencios administrativ litigiile privind actele administrative"pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară".

Or, deși Legea nr.7/1996 nu reglementează în mod expres regimul juridic al refuzului de comunicare a datelor cadastrale de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, Curtea constată că este reglementată, la art.11 din această lege, situația în care deținătorii imobilelor - nemulțumiți de datele cadastrale furnizate de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară - pot formula plângere împotriva modului de soluționare a contestațiilor lor cu privire la aceste date, plângere care este de competența judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul în litigiu.

Dată fiind reglementarea din art.11 din Legea nr.7/1996, Curtea - în condițiile în care Legea nr.7/1996 nu reglementează nici o singură ipoteză în care instanțele de contencios administrativ să fie competente să cenzureze legalitatea actelor emise de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, dar reglementează trei ipoteze în care competența de soluționare a plângerilor îndreptate împotriva actelor emise de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară aparține judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul în litigiu - apreciază că interpretarea sistematică a dispozițiilor Legii nr.7/1996 conduce la concluzia că litigiile privind comunicarea sau refuzul comunicării datelor cadastrale de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară sunt tot în competența judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul în litigiu.

Curtea observă că nu există argumente pentru a se reține competența instanțelor de contencios administrativ în ipoteza refuzului de comunicare a acestor date cadastrale, în condițiile în care legea reglementează expres posibilitatea contestării datelor comunicate în fața instanței de drept comun.

Este irelevantă, sub acest aspect, împrejurarea că Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Tar efuzat nejustificat comunicarea datelor cadastrale solicitate de reclamant - ceea ce, conform domnului, constituie un refuz nejustificat, în sensul Legii contenciosului administrativ. Existența sau nu a unui refuz nejustificat de soluționare a cererii nu implică și stabilirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea instanțelor de contencios administrativ, de vreme ce art.5 alin.2 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 prevede în mod expres că sunt excluse din competența instanțelor de contencios administrativ litigiile privind actele administrative"pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară".

În consecință, date fiind acest considerente, Curtea apreciază că instanțele de contencios administrativ nu sunt competente să soluționeze cererea domnului de obligare a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară T la comunicarea către reclamant a coordonatelor cadastrale ale parcelor proprietatea reclamantului, în condițiile în care art.11 din Legea nr.7/1996 prevede competența judecătoriei în situația în care deținătorii imobilelor - nemulțumiți de datele cadastrale furnizate de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară - formulează plângere împotriva modului de soluționare a contestațiilor lor cu privire la aceste date.

În raport cu reglementările menționate mai sus, Curtea reține ca fiind competentă să soluționeze prezenta cauză judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul proprietatea reclamantului, respectiv Judecătoria Timișoara.

Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea apreciază că sunt incidente în cauză dispozițiile art.304 punctul 3 Cod de Procedură Civilă, conform cărora modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere "când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe".

Ținând seama de dispozițiile art.312 alin.3 teza I Cod de Procedură Civilă, conform cărora "modificarea hotărârii atacate se pronunță pentru motivele prevăzute de art.304 pct.6, 7, 8 și 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art.304 pct.1, 2, 3, 4 și 5, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi,", precum și de dispozițiile art.312 alin.4 Cod de Procedură Civilă, potrivit cărora "în caz de casare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art.304 pct.3, instanța va trimite dosarul spre judecare instanței judecătorești competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent, potrivit legii,Curtea - apreciind că recursul este întemeiat pentru considerentele expuse mai sus - îl va admite, va dispune casarea sentinței civile nr.442/CA/15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, și va trimite cauza spre rejudecare la instanța competentă - Judecătoria Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul formulat de pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară T împotriva sentinței civile nr. 442/CA/15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Casează sentința civilă recurată.

Trimite cauza spre rejudecare la instanța competentă - Judecătoria Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 8.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Pentru JUDECĂTOR,

- - - - - -

aflată în semnează

vicepreședinte

-

GREFIER,

- -

RED:/28.10.09

TEHNORED:/28.10.09

2.ex./SM/

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Judecător -

Președinte:Răzvan Pătru
Judecători:Răzvan Pătru, Diana Duma, Maria Belicariu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 1084/2009. Curtea de Apel Timisoara