Obligația de a face. Decizia 1742/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - obligația de a face -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIAL, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 1742

Ședința public din26 octombrie2009

PREȘEDINTE: Andrieș Maria

Judector - -

Judector - -

Grefier - -

Pe rolul instanței se afl judecarea recursului declarat dereclamantul,cu domiciliul în sat, jud. S, împotrivasentinței nr. 993 din 21.05.2009 a Tribunalului Suceava - Secția comercial, contencios administrativ și fiscal - dosar nr-, în contradictoriu cupârâții intimați Primria com. - prin primar, Primria -prin primar, Primria - prin primar, Primria - prin primar.

La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns reclamantul recurent, lips fiind pârâții intimați.

Procedura este legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei, dup care, reclamantul recurent depune la dosar dovada achitrii taxei judiciare de timbru în sum de 4 lei, conform chitanței nr. - din 26.10.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și concluzii scrise.

Instanța, luând act c nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constat recursul legal timbrat și în stare de judecat, în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedur civil, acord cuvântul la dezbateri.

Reclamantul recurent pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat cu consecința modificrii sentinței recurate în sensul admiterii cererii sale. În susținerea concluziilor sale, expune pe larg motivele de recurs reiterate în scris la dosar, precizând c în cauz nu poate fi vorba de lips de interes din partea sa, atâta vreme cât el este locuitor al comunei și face parte din aceast comunitate, în argumentația sa invocând disp art. 3 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, art. 256 alin. 2 și art. 295 din Legea nr. 571/2003.

Declarând dezbaterile închise, dup deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de faț, constat urmtoarele:

Prin cererea adresat Tribunalului Suceava - Secția comercial, de contencios administrativ și fiscal la data de 12.01.2009 sub nr- reclamantul, în contradictoriu cu Primria Comunei a solicitat instanței s o oblige pe aceasta s încaseze impozitul pe teren și pentru suprafețele de teren de pe teritoriul comunei, pe care le dețin cetțenii ce au domiciliul în alte localitți, impozit aferent anilor 2006, 2007, 2008; în al doilea rând a solicitat instanței s încaseze impozitul pe teren și pentru suprafața pe care o dețin unii cetțeni din comuna sau au domiciliul în alte localitți și dețin suprafețele de teren pe teritoriul comunei.

În motivarea acțiunii se arat c suprafața de circa 400 ha teren de pe teritoriul comunei din tarlaua dintre Fabrica de și satul a fost atribuit ilegal unor cetțeni din comuna conform Legii nr. 18/1991, motivat de faptul c documentația ce a stat la baza emiterii Titlului de proprietate și punerea în posesie nu s-a fcut de ctre comisia de fond funciar

de pe lâng Primria Comunei, ci de comisia de fond funciar din comuna.

În al doilea rând, reclamantul a precizat c, dețintorii de teren care au domiciliul în comuna și dețin suprafețe de teren pe teritoriul comunei nu au titluri de proprietate pentru acestea, fiind înclcate astfel dispozițiile Legii nr. 18/1991, conform crora reconstituirea dreptului de proprietate a suprafeței de teren se face în cadrul fostelor perimetre ale cooperativelor agricole de producție.

Prinsentința nr. 993 din 21 mai 2009, Tribunalul Suceavaa respins cererea ca lipsit de interes, reținând, în esenț, c reclamantul nu a justificat folosul practic pe cale l-ar putea obține din exercitarea acțiunii, dup cum nu a probat nici faptul nepltirii impozitului de ctre proprietarii terenurilor în discuție.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul artând c, justific interes în cauz întrucât este membru al colectivitții locale, iar gestionarea treburilor publice de ctre consiliul local și primar îl privește în mod direct, cuantumul impozitelor colectate de autoritatea administrativ local afectându-l în consecinț, pentru c de mrimea bugetului depinde realizarea treburilor publice.

Recursul este neîntemeiat și va fi respins pentru urmtoarele considerente:

Petentul a investit instanța fondului cu dou capete de cerere, s oblige pârâții s încaseze impozite pe anumite suprafețe de teren deținute de cetțeni din alte comune și s oblige Comisia Local pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 s respecte procedura prevzut de aceast lege.

Existența interesului promovrii celor dou capete de cerere constituie obiectul acestui recurs, acestea fiind limitele analizei permise de adagiul "tantum devolutum quantum judicatum", limite faț de care instanța de recurs constat c interesul nu este actual cu privire la prima cerere și nu exist cu privire la cea de a doua.

Mai exact, obligația pârâților la încasarea impozitelor este circumscris dovedirii existenței obligației de plat a acestora, condiții în care, acțiunea de faț nu putea fi primit decât dac se dovedea c într-adevr, titularii drepturilor de proprietate pentru terenurile în discuție nu și-au achitat datoriile. Dar pentru aceasta, era necesar ca petentul s solicite mai întâi autoritții competente informații cu privire la evidențierea obligației de plat și la msurile dispuse pentru punerea lor în executare, informații pe care le putea obține în baza Legii nr. 544/2001. Nefcând acest lucru, deși interesul petentului nu poate fi refuzat "de plano", el se relev a nu fi actual, ci viitor și nesigur, întrucât exist posibilitatea, fie ca terenurile în discuție s nu fie în administrarea comunei, fie ca titularii drepturilor de proprietate asupra lor s-și fi executat obligațiile.

În ce privește cea de a doua cerere, Curtea observ c petentul solicit obligarea Comisiei s respecte legea. Ori, a cere unei instanțe s pronunțe o hotrâre prin care s dispun respectarea legii este o redundanț juridic, o solicitare care nu poate aduce reclamantului nici un folos practic. Rolul instanței este de a interveni atunci când se invoc o înclcare concret a legii, intervenție care în materia guvernat de Legea nr. 18/1991, se materializeaz în anularea, lipsirea de eficacitate a actelor emise de autoritatea competent cu nerespectarea dispozițiilor legale și nicidecum în a repeta dispoziții ale legii, de a da hotrâri care nu pot fi puse în executare. Sigur, dac legat de activitatea de stabilire și colectare de impozite ori în activitatea comisiei în discuție, s-ar pune problema svârșirii unor abuzuri, așadar voita aplicare greșit a legii, aceste aspecte vor putea fi sesizate și pe calea unor plângeri privind abuzul în serviciu, plângeri adresate autoritții competente.

În consecinț, constatând c în mod corect prima instanț a apreciat c petentul nu justific interes în promovarea cererii, în temeiul art. 312 Cod procedur civil, Curtea va respinge recursul ca nefondat, cu completarea motivrii în sensul celor artate anterior.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE,

Respinge ca nefondat recursul declarat dereclamantul,cu domiciliul în sat, jud. S, împotrivasentinței nr. 993 din 21.05.2009 a Tribunalului Suceava - Secția comercial, contencios administrativ și fiscal - dosar nr-, în contradictoriu cupârâții intimați Primria com. - prin primar, Primria - prin primar, Primria - prin primar, Primria - prin primar.

Irevocabil.

Pronunțat în ședința public din 26 octombrie 2009.

Președinte, Judectori, Grefier,

Red.

Jud.

Tehnored.

Ex. 2/17.11.2009

Președinte:Andrieș Maria
Judecători:Andrieș Maria, Artene Doina, Galan Marius

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 1742/2009. Curtea de Apel Suceava