Obligația de a face. Decizia 1760/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1760/2008
Ședința publică din data de 10 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Simona Szabo
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul - ÎN CALITATE DE VICEPREȘEDINTE AL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 709/18.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu reclamanții, și, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă -, pentru reclamantul, cu procura judiciară aflată la fila 38 din dosarul de fond și reclamanții și, personal, lipsă fiind reclamanta și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de 28.08.2008 reclamanții au depus întâmpinare, în 2 exemplare.
Curtea solicită părților prezente să precizeze gradul de rudenie dintre reclamanți.
Reclamantul arată că s-a refugiat din Bulgaria, fiind obligat să abandoneze bunurile a căror valoare se solicită a se achita. a avut 5 copii:, decedat în timpul exercitării acțiunii în despăgubiri, decedat înainte de proces, acțiunea fiind exercitată de soți supraviețuitoare -, și, aceștia din urmă fiind prezenți în fața instanței la acest termen de judecată și reprezentat prin soția sa. Arată, de asemenea, că, căsătorit cu, a avut 8 copii, dintre care trăiesc 7, respectiv:, reprezentat de împuternicita -, R, și pentru fratele decedat - soția acestuia -.
Reclamantul arată că moștenitorii lui sunt reprezentați de, acesta din urmă primind procură din partea lui. La solicitarea instanței, reclamantul arată că moștenitorii lui nu au renunțat la moștenire și, din ceea ce cunoaște, nu dețin încă certificat de moștenitor, procedura succesorală fiind pe rol în fața notarului public.
Reprezentanta reclamantului arată că, copii lui sunt de acord cu promovarea prezentei acțiuni și că nu contestă cota parte din despăgubirile stabilite de către instanță.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanții personal solicită respingerea recursului, arătând că au depus toate actele prevăzute de lege pentru punerea în executare a sentinței civile nr. 562/2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea recursului pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 28.08.2008.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 709/18.04.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul reprezentat de, și.
S-a aplicat pârâtului, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților o amendă de 100 RON pe fiecare zi de întârziere, începând cu data de 08.12.2007 și până la executarea sentinței civile nr. 562/2.03.2007 a Tribunalului Cluj - Secția de contencios administrativ.
S-a respins cererea reclamanților pentru acordarea despăgubirilor materiale și morale.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că sentința civilă nr. 562/2007 nu a fost executată, deși reclamanții au depus toate actele necesare impuse de art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/1998 și art. 8 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin HG1643/2004, indicând numărul contului în care să fie virate sumele.
Demersul judiciar inițiat de reclamanți a fost apreciat drept fondat din perspectiva incidenței prevederilor art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs pârâtul în calitate de vicepreședinte al B, solicitând reformarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii introductive de instanță.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată, reținând că sunt justificate daunele pentru întârziere aplicate conducătorului autorității publice.
În esență s-a relevat că neexecutarea hotărârii judecătorești în termenul prevăzut de lege este direct imputabilă reclamanților care nu au depus documentele impuse de art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/1988 și art. 8 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1643/2004.
Deliberând asupra cererii de recurs, Curtea reține următoarele:
Reclamanții, au formulat acțiune împotriva Statului Român prin Guvernul României - Cancelaria Primului Ministru si a Ministerului Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea Ordinului 224/2006 a Cancelariei Primului Ministru prin care s-a validat Hotărârea nr. 2762/2004 a Comisiei Municipiului B, pentru aplicarea Legii 9/1998.
Ulterior, în cauză au fost introduși moștenitorii reclamantului, decedat la data de 28.08.2006 si anume: soție supraviețuitoare, fiu, fiică, fiică fiică, fiu, R fiică și soție a fiului G, decedat, a fiică, înțelegând să își mențină cererea de chemare în judecată doar împotriva Guvernului României - Cancelaria Primului Ministru.
Prin sentința civilă nr. 562/2007 s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și, R, a împotriva pârâților Statul Român prin Guvernul României - Cancelaria Primului Ministru și Ministerul Finanțelor Publice.
A fost obligat pârâtul Guvernul României - Cancelaria Primului Ministru să modifice Ordinul 224/13.01.2006 în sensul de a stabili compensațiile bănești la valoarea de 306.482,77 RON pe care îl obligă să le achite reclamanților fără eșalonare.
A fost obligat Guvernul României - Cancelaria Primului Ministru să achite reclamanților suma de 5.380 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocațial si onorar expert.
S-a respins acțiunea față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Prin cererea din 19 martie 2008 reclamanții, reprezentant prin procură judiciară de, și au solicitat obligarea pârâtului în calitate de vicepreședinte a la plata unor despăgubiri materiale și morale de 200 RON pe fiecare zi de întârziere și a unei amenzi de 20% pe fiecare zi de întârziere în temeiul art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, începând cu data de 08.12.2007. Reclamanții au motivat prin aceea că vicepreședintele nu a pus în executare sentința civilă nr. 562/2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în Contencios administrativ.
Curtea a solicitat reclamanților lămuriri în vederea stabilirii corecte a stării de fapt.
Curtea a cerut reclamanților să precizeze calitatea în care au solicitat compensațiile bănești în discuție.
Audiați nemijlocit, aceștia au arătat că s-a refugiat din Bulgaria, fiind obligat să-și abandoneze bunurile a căror valoare se solicită a se achita. S-a relevat că este părintele reclamanților,. - au precizat că a avut 5 descendenți în linie dreaptă, de gradul I, decedat la 28.08.2006, decedat înaintea exercitării acțiunii înregistrate sub nr-, în procedura judiciară fiind reprezentant de soția supraviețuitoare, și, și reprezentat prin soția sa. S-a învederat de asemenea, că, decedat în cursul procedurii judiciare înregistrate sub nr-, a fost căsătorit cu și a avut 8 descendenți în linie dreaptă de gradul I, dintre care trăiesc 7, respectiv:, R, și pentru fratele decedat G soția acestuia.
Prin cererea înregistrată sub nr. -/2007 reclamanții au solicitat autorității competente punerea în executare a sentinței civile nr. 562/2007.
Prin adresa nr. 10659/2007 - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, prin vicepreședintele, a comunicat reclamanților că în vederea soluționării favorabile a cererii, sunt necesare o serie de documente și anume: copia de pe buletinele de identitate, dovada deschiderii unui cont la o bancă comercială sau la CEC, procura notarială prin care toți beneficiarii împuternicesc pe unul dintre ei sau o terță persoană să primească plata întregii sume, actul notarial din care rezultă cotele în care vor fi împărțite despăgubirile între beneficiari și anume contractul de partaj sau declarația prin care se realizează împărțirea pe cote.
Reclamantului i s-a solicitat, prin adresa nr. 8209/2007, să depună certificatele de moștenitor de pe urma defuncților și, precum și actul notarial din care rezultă cotele în care vor fi împărțite despăgubirile între beneficiari.
Prin adresa nr. -/06.11.2007, înregistrată la, reclamanții au atașat declarațiile notariale ale numiților și, în calitate de moștenitori ai lui, declarația numitei pentru fiul lui -, în calitate de soție supraviețuitoare și declarațiile descendenților în linie dreaptă de grad I ai lui, în speță, reclamanții, și.
S-a relevat autorității că părțile au convenit să împartă valoarea despăgubirilor în cote egale.
Reclamanții au susținut, atât în fața autorității, cât și în fața Curții, că procura generală dată de numiții și în timpul vieții, prin care îl împuterniceau pe unul din fii lor - - să îndeplinească formalitățile pentru încasarea despăgubirilor, îndeplinește condițiile reglementate de art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/1998.
În ședința publică din 10.09.2007, reclamantul arată că moștenitorii lui sunt reprezentați în procedură de, acesta din urmă primind procură din partea tatălui său, anterior decesului, respectiv la data de 28.02.2003. Reclamantul a confirmat că moștenitorii lui nu au renunțat la moștenire și, din ceea ce cunoaște, nu dețin încă certificat de moștenitor, procedura succesorală fiind pe rol în fața notarului public.
Curtea apreciază că refuzul conducătorului autorității implicată în procedura de executare a ordinului prin care s-au stabilit compensațiile bănești, așa cum a fost el modificat prin sentința civilă nr. 562/2007 este unul justificat, dispozițiile art. 24 din legea contenciosului administrativ fiind în mod greșit aplicate.
Pentru a dispune în acest sens, Curtea a reținut că în speță reclamanții nu au respectat dispozițiile art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/19998 și art. 8 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1643/2004.
Transmisiunea moștenirii ce i se cuvenea lui după tatăl său, s-a făcut, fie în temeiul legii pe seama descendenților în linie dreaptă și a soției supraviețuitoare în măsura acceptării exprese sau tacite a moștenirii, fie pe cale testamentară.
Această acceptare poate fi dedusă prin transmisiunea calității procesuale active realizată pe seama succesorilor lui în procedura judiciară finalizată prin sentința civilă nr. 562/2007.
Curtea nu a avut însă suficiente elemente pentru a stabili, fără echivoc, natura devoluțiunii succesorale după defunctul.
Existând premisele unei devoluțiuni succesorale legale, regula este aceea a indiviziunii succesorale, împărțeala moștenirii nu a fost făcută, iar toți cei 7 succesori în viață ai defunctului nu au dat mandat fratelui lor să încaseze partea ce li s-ar fi cuvenit din moștenire.
Faptul că, unul din fiii lui, a fost împuternicit în timpul vieții de către și, să îndeplinească formalitățile pentru încasarea despăgubirilor, nu are aptitudinea de a produce efecte după moartea mandantului, dat fiind specificul contractului de mandat.
Una din modalitățile de încetare a mandatului o constituie moartea mandantului, situație reglementată de art. 1552 pct. 3. civ.
Din momentul încetării mandatului, mandatarul nu îl mai poate reprezenta în mod valabil pe mandant.
Patrimoniul persoanei fizice decedate devine transmisibil pentru cauză de moarte, transmisiunea având caracter universal, patrimoniul alcătuit din drepturi și obligații, în cadrul transmisiunii moștenirii fiind privit în principiu unitar și indivizibil.
Transmiterea moștenirii este o transmisiune unitară, moștenirea în întregul ei reprezentată de toate drepturile și obligațiile defunctului, fiind transmisă la moștenitorii legali sau legatari, după aceleași norme juridice, indiferent de natura bunurilor ce-l compun.
În ceea ce privește indiviziunea succesorală ea presupune dobândirea moștenirii de mai mulți erezi și anume de mai multe persoane cu vocație universală.
În speță, vocație universală la moștenirea defunctului au, în principiu, conform datelor existente la dosarul cauzei, toți descendenții în linie dreaptă de grad Aceștia nu au împuternicit pe fratele lor să îi reprezinte în procedura de restituire a compensațiilor bănești.
Unul din principiul călăuzitor al regimului juridic al indiviziunii succesorale este acela că nici unul din coindivizari nu este titular exclusiv asupra vreunui bun.
Toate acele juridice referitoare la bunurile aflate în indiviziune, trebuie să fie făcute cu acordul unanim al coindivizarilor.
cu vocație universală la moștenirea defunctului, nu au depus toți declarațiile cerute de art. 7 alin. 7 din Legea nr. 9/1998 și art. 8 alin. 3 din Normele metodologice aprobate prin nr.HG 1643/2004 și nu l-au împuternicit pe să le reprezinte tuturor interesele în această procedură.
De aceea, refuzul autorității de a executa dispozițiile sentinței civile nr. 562/2007 este unul justificat.
Pentru aceste considerente, întemeiat pe prevederile art. 312.pr.civ. se va admite recursul împotriva sentinței civile nr. 709 din 18.04.2008, se va modifica sentința în sensul că se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul în calitate de vicepreședinte al AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 709 din 18.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.SS/dact.
3 ex./19.09.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu, Simona Szabo
