Obligația de a face. Decizia /2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR-
Ședința publică din data de 24 martie 2008
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de pârâta PRIMĂRIA DE - COMISIA ORĂȘENEASCĂ DE EXAMINARE, împotriva sentinței civile nr. 3574 din data de 07.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, cauza privind și pe intimații, CONSILIUL JUDEȚEAN M și - SECRETAR AL CONSILIULUI LOCAL DE, având ca obiect obligația de a face.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 martie 2008, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.3574 din 7 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean M și în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Primăria de - Comisia orășenească de examinare și.
S-a anulat concursul organizat de Primăria de în perioada 12- 13 aprilie 2007 pentru ocuparea postului de referent, clasa III, grad profesional asistent în cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor de, pârâții fiind obligați la organizarea unui nou concurs, precum și la plata către reclamantă a sumei de 4,30 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Referitor la excepția invocată de pârâtul Consiliul Județean M, instanța a constatat că în realitate concursul nu a fost organizat de către această instituție, iar simplul fapt că angajați al Consiliului județean au fost desemnați de Agenția Națională a Funcționarilor publici pentru a face parte din comisiile de concurs și soluționarea contestațiilor nu atrage calitatea procesuală pasivă a Consiliului Județean M, astfel că s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și s-a respins acțiunea față de acesta.
Analizând cauza pe fond, instanța a reținut că în perioada 12-13 aprilie 2007 s-a desfășurat concursul pentru ocuparea posturilor de referent clasa III, grad profesional asistent și referent, clasa III, grad profesional debutant în cadrul Serviciului Public Comunitar Local de evidență a persoanelor de.
Reclamanta a participat la concurs în vederea ocupării postului de referent, clasa III, grad profesional asistent.
S-a reținut că susținerea reclamantei privitoare la incompatibilitatea pârâtului cu calitatea de membru al comisiei de concurs este neîntemeiată, acesta se află în grad de rudenie de gradul IV cu doi dintre candidați, grad de rudenie mai îndepărtat decât cel menționat în prevederile art.14 alin.3 lit.b din HG1209/2003.
Si susținerea privitoare la punctajul minim necesar pentru promovarea unei probe este neîntemeiată, potrivit art.11 alin.1 din HG, 1209/2003 promovarea fiecărei probe se face ca urmare a obținerii punctajului minim de 50 de puncte pentru fiecare dintre probe. Participarea la proba orală a candidatului care la proba scrisă a obținut peste 50 de puncte nu a contravenit normelor legale.
S-a constatat însă că potrivit art.13 alin.3 din anexa 1 HG1209/2003 întrebările și răspunsurile la interviu se consemnează în anexa la procesul verbal întocmit de secretariatul comisiei de concurs, semnată de membri comisiei, această anexă nefiind întocmită și depusă la dosarul cauzei, conducând la neasigurarea transparenței și imposibilitatea realizării controlului jurisdicțional, motiv pentru care s-a admis acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs PRIMĂRIA DE - Comisia Orășenească de examinare prin Primar, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate ca netemeinică și nelegală și pe fond respingerea acțiunii reclamantei.
În motivele de recurs arată că în data de 12-13 aprilie 2007 Primăria de a organizat un concurs pentru ocuparea a două posturi de referenți la Serviciul comunitar de evidență a persoanelor de, la care s-au prezentat 6 candidați respectiv trei candidați pentru postul de referent de nivel debutant și trei candidați pentru postul de referent la nivel asistent.
În ceea privește concursul pentru ocuparea postului de referent clasa III grad profesional asistent arată că concursul a constat în două probe: respectiv o probă scrisă ce a constat în verificarea cunoștințelor candidaților raportat la tematica si bibliografia afișată precum și o probă practică pentru cei care au promovat prima proba, constând în verificarea abilităților și cunoștințelor privind utilizarea calculatorului.
Prima probă a fost promovată de doi candidați, respectiv intimata și, iar la proba practică intimata nu a obținut nici punctajul minim de 50 de puncte, astfel că cel care a promovat acest concurs a fost numitul care a obținut 97 puncte.
Intimata ca urmare a afișării rezultatelor a contestat aceste rezultate invocând diverse motive neîntemeiate.
În urma contestației formulate, comisia formată pentru soluționarea contestației a menținut rezultatul inițial al concursului.
Arată că intimata prin acțiunea introductivă de instanță nu a invocat vreun motiv de nulitate al procedurii de organizare și desfășurare a concursului, astfel încât să justifice obiectul cererii sale, respectiv de anulare a concursului organizat. Aceasta nu face decât să conteste rezultatul acestui concurs fiind nemulțumită de punctajul obținut raportat la punctajul obținut de către contracandidatul acesteia.
In opinia recurentei această cerere este inadmisibilă întrucât intimata trebuia să conteste rezultatele înscrise în procesul-verbal încheiat în urma desfășurării acestui concurs ce cuprinde rezultatele obținute de către candidați.
Actul administrativ al autorității administrației publice locale a cărei anulare o dorea intimata este procesul-verbal de consemnare a rezultatelor concursului care a fost afișat de către unitatea organizatoare a concursului și nu concursul în sine.
Conform prevederilor act. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ "persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată autorității publice emitente sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege poate sesiza instanța de contencios administrativ competente pentru a solicita anularea în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și eventual, reparații daune morale".
În speța de față actul administrativ ce putea fi atacat de către intimată este procesul-verbal de consemnare a rezultatelor concursului organizat.
Consideră că instanța de fond în mod nelegal și eronat a admis acțiunea formulată de către intimată întrucât aceasta nu privește vreun act administrativ al pârâtei Primăria de prin care să i se vatăme drepturile și interesele intimatei.
Cu privire la nelegalitatea sentinței atacate, arată că instanța de fond nu a procedat la stabilirea cadrului procesual, intimata a chemat în judecata Primăria de - Comisia orășenească de examinare precum și pe secretarul primăriei numitul care a fost președintele acestei comisii.
Față de aceste aspecte a invocă excepția lipsei calității procesuale pasive atât a Primăriei de -Comisia orășenească de examinare precum si a secretarului acestei autorități publice locale.
Conform prevederilor art. 67 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine precum și în justiție.
Față de aceste prevederi legale ce instituie norme imperative întrucât privesc un interes public, calitate procesuala pasivă în speță o are doar Primarul în calitate de reprezentant al autorității administrației publice locale primăria și nicidecum doar Primăria ca instituție și nici secretarul acesteia.
Față de aceste aspecte instanța de fond trebuia să procedeze la constatarea lipsei calității procesuale pasive a pârâților-recurenți și pe cale de consecință să respingă acțiunea formulata de intimata în contradictoriu cu aceștia.
Consideră că instanța de fond în mod neîntemeiat a dispus anularea concursului organizat de către Primăria de raportat la probele administrate în cauză.
Sarcina probei o are reclamanta iar instanța dacă consideră necesare și utile administrarea altor probe în vederea soluționării speței poate în virtutea rolului activ să administreze alte probe,
Arată că instanța nu i-a pus în vedere să prezinte procesul-verbal întocmit de secretatul comisiei, astfel că nu se poate aprecia că s-ar fi încălcat principiul transparenței și imposibilitatea realizării controlului jurisdicțional și pentru nedepunerea acestui proces-verbal a admis acțiunea reclamantei.
In mod cu totul neîntemeiat s-a dispus anularea acestui concurs întrucât toată procedura concursului a fost respectată în conformitate cu prevederile HG1209/2003.
Prin întâmpinarea de la 18-19, CONSILIUL JUDEȚEAN M solicită menținerea sentinței civile nr.3574/ 07. 11. 2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș în ceea ce privește constatarea lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean
În motive arată că persoanele din aparatul propriu al Consiliului Județean care au participat la examinarea candidaților pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție și la soluționarea contestațiilor, sunt funcționari publici, desemnați de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (P) pentru a face parte din comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor, conform Ordinului nr. 3248/23.03.2007 a
De asemenea, dispozițiile de numire a celor două comisii au fost emise de primarul Orașului de, județul M, nu de Președintele Consiliului Județean
Arată că intimata a invocat în susținerea acțiunii sale, motive de ordin subiectiv, care nu au fost probate în cadrul soluționării litigiului, la instanța de fond, respectiv promovarea concursului de către celălalt concurent pe criterii de rudenie și influență, dar nu a atacat actul administrativ de soluționare a contestației și nici nu a invocat vreun motiv de nulitate a procedurii de organizare și desfășurare a concursului. În aceste condiții consideră că nu au fost îndeplinite condițiile de promovare a acțiunii în contencios administrativ menționate la art. 1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.
De asemenea în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale republicată, unitățile administrativ teritoriale, respectiv, comunele, orașele, municipiile și județele, sunt persoane juridice de drept public, fiind reprezentate în justiție de primar sau de președintele consiliului județean, cei chemați în calitate de pârâți, prin acțiunea introductivă la instanță de fond, nu aveau calitate procesuală pasivă, și nici personalitate juridică.
PRIMARIA DE - COMISIA ORASENEASCA DE EXAMINARE prin PRIMAR a formulat NOTE DE SEDINTA, considerând că Primăria de -Comisia orășenească de examinare nu are calitate procesuală pasivă.
Instanța de fond, respectiv Tribunalul Maramureș, nu a stabilit cadrul procesual legal.
In conformitate cu prevederile art. 67 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală "primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine precum și în justitie. "
Față de aceste prevederi legale ce instituie norme imperative calitatea procesuală activă o are Primarul în calitate de reprezentant al autorității administrației publice locale respectiv al primăriei și nicidecum Primăria.
Instanța de fond nu a cercetat calitatea procesuală a părților în conformitate cu dispozițiile legale în materie sau dacă a cercetat-o a stabilit în mod eronat faptul că atât Primăria de -Comisia orășenească de examinare precum și secretarul au calitate procesuală pasivă.
Nu se poate susține nici faptul că comisia orășenească de examinare constituită cu ocazia desfășurării acestui concurs pentru o funcție publică, ar avea calitate procesuală pasivă întrucât aceasta nu are personalitate juridică, fiind o entitate din cadrul Primăriei numită prin Dispoziția primarului nr. 1311/16.03.2007.
Nici secretarul primăriei în persoana d-lui nu are calitate procesuală pasivă acesta poate fi chemat în judecată alături de autoritatea publică dar numai în situația în care s-ar fi formulat vreo acțiune în baza răspunderii civile delictuale fiind necesară dovedirea condițiilor acestei răspunderi, însă intimata nu a invocat ca și temei de drept această răspundere.
Invocă și excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Primăriei de, deoarece primarul este cel care exercită drepturile și obligațiile procesuale pentru autoritatea publică locală, respectiv primăria și prin urmare acesta arte capacitate procesuală de exercițiu în conformitate cui prevederile art.67 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică.
Intimata, prin întâmpinarea de la 30-33, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, respectiv excepției lipsei capacității procesuale de exercițiu, respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
Cu privire la lipsa calității procesuale pasive a pârâtei arată că ersoana p. chemată în judecată a fost Orașul de, speculând faptul că în formularea din acțiunea introductivă apare
sintagma "Primăria de ", eprezentarea în instanță s-a realizat prin Primar, pârâta făcându-și apărări,depunând întâmpinare, etc. de "Primaria de. "
Consideră că, atâta timp cât pârâta și-a realizat toate apărările prin Primar ea a fost corect reprezentată și nu a fost lezată în nici un fel pentru a fi incidente prevederile art. 105-106.pr.civ.
Cu privire la excepția calității procesuale pasive a secretarului arată că ecretarul are calitate procesuală pasivă recunoscută de recurentă.
Acesta poate sta în judecată alături de Autoritatea Publică, dispozițiile Legii nr. 215/2001 completându-se cu dispozițiile Legii nr. 554/2004 cu privire la contenciosul administrativ.
S-a susținut că prezența Secretarului în instanță alături de Autoritatea Publica se leagă de instituția răspunderii civile delictuale și că acest lucru nu s-ar fi dovedit.
Această ipoteză ar atrage drept sancțiune o nulitate relativă, care poate fi invocată doar de persoana lezată, ori Secretarul nu a promovat recurs și nici nu a formulat apărări în acest sens la fond.
Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a Primăriei de, solicită respingerea acestei excepții, arătând că artea p. chemată în judecată a fost Orașul de iar reprezentarea s-a făcut prin Primar.
Atât prin motivele de recurs cât și prin notele de ședință se invocă dispozițiile art. 67 din Legea nr. 215/2001, care este o eroare și că de fapt recurenta se referă la art. 62 din legea mai menționată.
Consideră că concursul nu a respectat Hotărârea nr. 1209/2003 cu privire la organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.
Art. 10 din actul normative mai citat prevede:
"(1)Concursul constă în 3 etape, după cum urmează: a) selectarea dosarelor de înscriere;b) proba scrisă; c) interviu".
In speța de față concursul a constant în cele trei etape enunțate de lege la care s-a adăugat proba de legislație și calculator.
Pe lângă faptul că cele două probe (legislație și calculator) sunt peste lege, probele au fost improvizate ad-hoc.
Punctajul final se stabilește potrivit art. 11 alin. 1 din Hotărârea nr. 1209/2003.
"Punctajul final necesar pentru promovarea concursului este de minim 100 puncte și se obține prin cumularea punctajului obținut la fiecare din probele prevăzute la art. 10 alin. (1) litera b) și c) ", unctajul p. acordat pentru proba pe calculator nu influențează punctajul final. Legea spune limitativ din ce se compune punctajul final.
La capitolul "Metodologie de evaluare" din Hotărârea nr. 1209/2003 se prevede în ce constă interviul ca etapă a procesului de evaluare.
"ART. 9- Anexa 3
Interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informații care are loc între evaluator și funcționarul public, în cadrul căruia: a) se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat consemnările făcute de evaluator în raportul de evaluare; b) în cazul în care între funcționarul public evaluat și evaluator există diferențe de opinie asupra consemnărilor făcute, comentariile funcționarului public se consemnează în raportul de evaluare. poate modifica raportul de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun; c) se semnează și se datează raportul de evaluare de către evaluator și de funcționarul public evaluat. "
Recurenta nu poate să prezinte un proces-verbal semnat în condițiile de mai. Acest proces-verbal ar trebui să se refere în mod obligatoriu și la proba de calculator.
Reclamanta a invocat lipsa oricărei posibilități de a cenzura modalitatea de evaluare cu privire la probele practice (probă adăugată peste lege), lipsa de transparență și în final lipsa de legalitate a modalității de evaluare a candidaților.
Analizând recursul promovat prin prisma motivelor de recurs invocate a prevederilor art 3041Cod procedură civilă și a dispozițiilor art 20 din Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 ontenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Reclamanta prin acțiunea introductivă de instanță formulată împotriva COMISIEI DE EXAMINARE în vederea angajării pe postul de asistent la Primăria de a d-lui, secretarul Consiliului Local de, președintele comisiei de concurs și Consiliul Județean Mas olicitat anulara concursului din data de 12-13 aprilie 2007 pentru ocuparea postului de asistent în cadrul Primăriei de și obligarea celor menționați la ținerea unui alt concurs.
Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că deși s-a comunicat că persoanele care nu vor obține note peste 7 la proba scrisă nu se pot prezenta la proba orală numitul a fost primit atât la proba orală cât și la proba practică întrucât președintele comisiei este rudă de gradul I cu tatăl contracandidatului iar tatăl contracandidatului este și consilier în Consiliul Orășenesc.
Reclamanta învederează că a formulat și o contestație la Comisie Orășenească de înregistrată sub nr. 1418/16 aprilie 2007 contestație la care nu a primit nici un răspuns.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei de, trebuie reținut că dispozițiile art. 67 din Legea nr. 215/2001 stabilesc persoana care reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, persoanele fizice sau juridice.
Susținerile intimatei vizând împrejurarea că a fost chemat în judecată Orașul de în considerarea dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 215/2001 întrucât toate apărările în cauză au fost formulate prin primar nu pot fi primite întrucât principiul disponibilității în procesul civil are prevalență iar limitele în care a fost legat procesul au fost determinate de către reclamantă.
Împrejurarea că structura funcțională cu activitate permanentă denumită primăria a formulat apărările în cauză prin primar, nu poate fi interpretată ca fiind de natură a modifica limitele investirii instanței în sensul modificării calității părților sau chiar a părților care sunt chemate în judecată.
Verificarea calității procesuale a părților presupune cercetarea raportului de drept material care stă la baza declanșării demersului judiciar iar sub acest aspect reclamantei îi incumba obligația de a justifica legitimarea procesuală pasivă a Primăriei de ceea ce nu s-a realizat în cauză.
Hotărârile judecătorești produc efecte partes litigantes care au luat parte la judecarea pricinii astfel că, din punctul de vedere al părților, cadrul procesual stabilit la judecata în primă instanță este același și la judecata în recurs.
Dreptul de a exercita această cale de atac este recunoscut doar părților de la judecata în primă instanță, nici uneia dintre părți neputându-i-se îngrădi dreptul de recura hotărârea pronunțată în defavoarea sa după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde sau permite să promoveze calea de ataca recursului, fără a se fi judecat mai întâi în fața instanțelor de fond.
Dreptul părții care a fost pârât la judecata în fond de a promova calea de atac stabilită de legiuitor nu poate fi îngrădit chiar și în ipoteza în care analizând elementele necesare pentru justificarea calității procesuale respectiv a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o persoană fie ea juridică sau fizică pentru a sta în judecată, se reține că persoana chemată în judecată nu se bucură de deplinătatea elementelor stabilite în acest scop.
Astfel, una din condițiile necesare pentru a putea sta în judecată este capacitatea de exercițiu iar excepțiile în care o persoană poate sta în judecată în calitate de pârât fără a avea acest atribut sunt strict și delimitativ prevăzute în Codul d e procedură civilă.
Primăria comunei sau orașului fiind așa cum statuează dispozițiile art. 77 din Legea nr. 215/2001 o structură funcțională cu activitate permanentă nu are capacitate de exercițiu astfel că în temeiul dispozițiilor legale enunțate Curtea apreciază recursul promovat ca fiind întemeiat și în consecință în temeiul prevederilor art. 312 Cod procedură civilă coroborat cu art. 304 pct 9 Cod procedură civilă și art. 20 din legea nr. 554/2004 va admite recursul declarat în cauză iar în rejudecare va respinge acțiunea formulată de reclamanta ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale pasive a pârâtei PRIMĂRIA DE - COMISIA DE EXAMINARE.
Curtea analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN M în raport de considerentele enunțate anterior referitoare la legitimarea procesuală pasivă și reținând că în raport de obiectul acțiunii nu poate fi justificată calitatea procesuală pasivă a CONSILIULUI JUDEȚEAN M întrucât concursul contestat nu a fost organizat de această entitate, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a CONSILIULUI JUDEȚEAN M.
Alăturat autorității publice pentru care s-a justificat calitatea procesuală pasivă poate fi înprocesuat și funcționarul considerat vinovat în ipoteza în care se promovează o acțiune care se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale însă în prezenta cauză justificarea calității procesuale pasive a pârâtului s-a realizat prin afirmarea calității acestuia de președinte al comisiei orășenești de examinare astfel că, nu s-a realizat legitimarea procesuală pasivă necesară pentru a putea fi legat procesul și în concluzie urmează a fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și în consecință urmează a fi respinsă acțiunea promovată de având ca obiect anularea concursului pentru ocuparea postului de asistent în cadrul Primăriei de.
Potrivit dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă partea care cade în pretenții urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în ipoteza în care se face dovada efectuării acestor cheltuieli, însă în cauză nu s-a realizat această obligație și în consecință va fi respinsă cererea recurentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de PRIMĂRIA DE prin Primar împotriva sentinței civile nr. 3574 din 07.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o casează și rejudecând cauza, respinge acțiunea reclamantei ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale pasive a pârâtei Primăria de - Comisia de examinare; admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului CONSILIUL JUDEȚEAN precum și a pârâtului.
Respinge cererea recurentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
G - - - - - - -
Red./
3 ex./23.04.2008
Jud.fond.-
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
