Obligația de a face. Decizia 2009/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu
JUDECĂTOR 3: Elena Canțăr Președinte Secție
Grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 1011 din 26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte PRIMĂRIA COMUNEI GRECI, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul reclamant C, lipsind intimatele pârâte CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M, PRIMĂRIA COMUNEI GRECI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii a depus întâmpinare.
Recurentul reclamant C arată că nu solicită termen pentru observarea întâmpinării în
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant C arată că la dosarul de fond există adresa nr.1397/2008 a Ministerului Muncii, Familiei și egalității de șanse din care rezultă că i se recunoaște dreptul la pensie pe perioada cît a fost consilier fiind recunoscută calitatea de asigurat obligatoriu la pensie de organul administrației centrale.
Mai susține că, în baza dispozițiilor art.25 și 28 din 215/2001, consilierii locali în calitate de aleși locali îndeplinesc o funcție publică obținută prin mandat direct, iar coroborând dispozițiile menționate cu dispozițiile art.3 din 154/98 rezultă că funcția de consilier local este funcție de demnitate publică și implicit li se recunoaște vechimea în muncă pe perioada cât a ocupat funcții de demnitate publică.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii, recunoașterea dreptului la asigurarea în sistemul public de pensii și implicit vechimea în muncă pentru perioada cât a îndeplinit funcția de consilier local.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 1011/26.06.2008 a Tribunalului Mehedinți - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a fost respinsă acțiunea formulată de reclamntul C în contradictoriu cu Primăria com. și Casa Județeană de Pensii
În motivare instanța a reținut că potrivit art. 23 și art. 52 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, consilierii locali îndeplinesc funcție de autoritate publică și primesc indemnizația pentru participarea la ședințele consiliului local și la comisiile de specialitate, activitate ce nu poate fi asimilată, cu desfășurarea activității în funcții elective.
Pe de altă parte, textul art. 5 alin. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000 se referă la funcțiile elective din a căror exercitare se realizează venituri cu caracter de continuitate, ceea ce nu este cazul și situația consilierilor locali care desfășoară activitate sporadică.
S-a mai arătat că pentru activitatea prestată, consilierului local nu i se atribuie o retribuție sau remunerare ci i se acordă o indemnizație în funcție de participarea la ședințele Consiliului local, iar între consiliul local și consilierul local nu există și nici nu vor exista vreodată raporturi de muncă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 11.08.2008 reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii.
În motivare s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că activitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o funcție electivă, având în vedere dispoz. art. 25 și art. 28 din Legea nr. 215/2001 și art. 3 din Legea nr. 154/1998.
Pe de altă parte, conform art. 12 alin. 3 și art. 19 din Legea nr. 154/1998, persoanelor care acceptă funcții de demnitate publică, li se recunoaște vechimea în muncă pentru perioada cât au ocupat funcții de demnitate publică, funcția de consilier local fiind una de demnitate publică așa cum rezultă din dispoz. art. 3 din Legea nr. 154/1998.
Au mai fost invocate în susținerea recursului dispoz. art.25, 40 alin. 2 din Legea nr. 215/2001, art. 2 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 393/2004, art. 34 din Legea nr. 393/2004, art. 5 alin. 1, pct. II din Legea nr. 19/2000 din care rezultă că și consilierii locali dețin o funcție electivă, sunt . obligatoriu în sistemul de pensii, această perioadă fiind vechime în muncă, legiuitorul nefăcând nici o diferență între diferitele categorii de funcții elective.
În același sens este și adresa nr.1397/2008 a Ministerului Muncii.
În consecință, s-a solicitat modificarea sau casarea sentinței nr. 1011/2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, iar pe fond admiterea acțiunii.
La 06.10.2008 CJP Mad epus la dosar întâmpinare, solicitându-se respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.
Analizând cererea prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Pentru a stabili dacă se datorează sau nu contribuția de asigurări sociale, contribuția de șomaj, fondul de risc, pentru sumele încasate de consilierii locali cu titlu de indemnizație de la consiliile locale, se impune a se face analiza legislației aplicabile consilierilor locali și a naturii juridice a indemnizațiilor încasate de către aceștia.
În conformitate cu art. 23 din Legea nr. 215/2001, consilierii locali sunt aleșii locali, în timpul mandatului îndeplinesc o funcție de autoritate publică.
Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul primește o indemnizație, așa cum se prevede în art. 52 alin. 5 din Legea nr. 215/2001.
Indemnizația primită de consilier nu se poate asimila cu indemnizația încasată în exercitarea unor funcții cu caracter de permanență, cum ar fi aceea de primar, senator, deputat.
DGFP a apreciat că datorează contribuția la asigurările sociale pentru indemnizația de consilier, motivat pe prevederile art. 5 alin. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000.
Textul indicat prevede că se datorează contribuția la asigurările sociale de către persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorităților executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului.
Interpretarea dată de intimatul pârât noțiunii de "funcții elective" pentru plata CAS excede voinței legiuitorului conform motivării ce se va face în continuare.
Consilierii locali îndeplinesc o funcție de autoritate publică și primesc indemnizație pentru participarea la ședințele consiliului local și la comisiile de specialitate.
Participarea la ședințele consiliului local nu poate fi asimilată cu desfășurarea activității în funcții elective.
Desfășurarea activității presupune o activitate constantă, cu caracter de permanență și nu o activitate sporadică.
Legiuitorul a avut în vedere acele activități elective continue în baza cărora se realizează un venit lunar permanent.
Contribuția de asigurări sociale se datorează asupra indemnizației cu caracter de permanență, deoarece indemnizațiile sunt în cazul demnitarilor, corespondentul retribuției lunare, care se achită și se primește pentru activitatea prestată.
Prin sintagma "desfășurarea activității în funcții elective" legiuitorul a avut în vedere indemnizația permanentă pentru cei aleși, al căror contract de muncă se suspendă pe perioada mandatului și ca urmare nu se mai pot plăti asigurările sociale.
În această situație se află primarul și viceprimarul, al căror contracte de muncă se suspendă de drept pe durata îndeplinirii mandatului, așa cum se prevede în art. 61 alin. 3 din Legea nr. 215/2001, sau deputații și senatorii, care, în baza art. 71 din Constituția României, pe perioada cât exercită mandatul de deputat sau senator nu pot exercita nici altă funcție publică de autoritate, cu excepția celui de membru al guvernului.
Din examinarea incompatibilităților prev. de art. 30 din Legea nr. 215/2001 rezultă că în cazul consilierilor, aceștia pot desfășura activitate pe bază de contract de muncă sau alte activități remunerate și ca urmare ei pot realiza venituri sub forma salariilor, pentru care evident plătesc contribuții de asigurări sociale.
Textul art. 5 alin. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000 se referă la funcțiile elective din a căror exercitare se realizează indemnizația lunară.
Pe perioada funcției elective se achită drepturile de asigurări sociale, pentru ca ulterior persoanele să beneficieze, la calculul pensiei, și de veniturile realizate în perioada cât a îndeplinit funcția respectivă.
Indemnizația primită pentru participarea șa ședințe nu poate influența stagiul de cotizare și nici cuantumul pensiei.
Art. 5 din Legea nr. 19/2000 stabilește asigurarea prin efectul legii a unor categorii de persoane, cu scopul evident de a determina stagiul de cotizare și de a asigura plata contribuției asigurărilor sociale în vederea beneficiului imediat (exemplu condeiul medical, în caz de incapacitate temporară) sau ulterior (pensie).
De altfel, art. 5 alin. 1, pct. II trebuie interpretat în sensul mai sus arătat și prin aplicarea normelor de interpretare logică și sistematică a textului legii.
Astfel, asigurarea prin efectul legii pentru persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective, este legată de textul enunțat prin conjuncția "sau" de celelalte enumerări, care se referă la mandatul celor aflați în autoritatea executivă, legislativă ori judecătorească.
Cei care își desfășoară activitatea pe bază de mandat în cele trei autorități ale statului primesc indemnizație pentru activitatea prestată, care este activitatea de bază.
Ori în cazul consilierilor, ședința consiliului nu este activitatea de bază și de aceea Curtea apreciază să se datorează numai pentru activitatea din funcții elective. Legiuitorul a avut în vedere activitatea de bază, ținând seama și de incompatibilitățile legale datorită cărora nu se mai poate îndeplini o altă funcție, pentru care să încaseze retribuție pentru care se datorează drepturi de asigurări sociale.
Pentru considerentele enunțate mai sus, privind specificul indemnizației consilierilor și faptul că aceștia nu realizează activitate de bază în funcția respectivă Curtea apreciază că nu se datorează contribuția la asigurări sociale.
În consecință, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 Cod pr. civilă recursul formulat de reclamantul C va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 1011 din 26 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele pârâte PRIMĂRIA COMUNEI GRECI, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud. S
Ex.2//12.11.2008
Jud. fond A
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Iuliana Rîciu, Elena Canțăr
