Obligația de a face. Sentința 220/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - obligația de a face -

R O ÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV

ȘI FISCAL

SENTINȚA NR. 220

Ședința publicădin 06 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Artene Doina

Grefier - -

Pe rolul instanței se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, domiciliată în R,- A, jud. S, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale

Dezbaterile asupra acțiunii au avut loc în ședința publică de la30 octombrie 2009susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi -06 noiembrie 2009.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra acțiunii de față, constată următoarele:

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 24 martie 2009,reclamantaa solicitat să se dispună anularea Ordinului nr.193/2002 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și în consecință, excluderea suprafeței totale de 10 ha teren situat în intravilanul și respectiv extravilanul comunei Mihăileni, sat, județul din arealul fondului de vânătoare 48.

Reclamanta și-a motivat acțiunea arătând că, potrivit contractului de vânzare - cumpărare nr. 3612 din 30 septembrie 2004 este proprietara suprafeței de 10 ha teren identificat mai sus - teren ce a aparținut inițial cu titlu de proprietate familiei. A mai arătat că acest teren este acoperit cu vegetație lemnoasă bătrână, că nelegal a fost inclus în arealul fondului de vânătoare, iar pentru parcela de teren situată în intravilanul localității, Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv B eliberează adeverințe individuale de vânătoare cu încălcarea art. 4 din Legea nr. 407/2006 și cu consecințe vătămătoare asupra reclamantei.

În întâmpinarea depusă la dosar (fila 18 dosar) Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a arătat că este de acord cu acțiunea reclamantei privind excluderea suprafeței de 38.337 teren intravilan - din fondul de vânătoare - iar cu privire la parcela de teren situată în extravilan, aceasta a fost inclusă în mod legal în fondul de vânătoare, iar practicarea vânătorii pe acest teren se face în condițiile reglementate de art. 3 și 4 din Legea nr. 407/2006.

Din verificarea lucrărilor dosarului,Curteareține următoarele:

Potrivit contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3612 din 30 septembrie 2004, reclamanta este proprietara suprafeței totale de 10 ha teren dispusă în două parcele: suprafața de 38.337 teren amplasat în intravilanul comunei Mihăileni, sat, județul B și respectiv suprafața de 61.663 teren amplasat în extravilanul aceleiași localități (fila 5 dosar nr-).

Prin Ordinul nr. 193/2002 Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a aprobat constituirea fondului de vânătoare 48 în care este inclus și terenul identificat mai sus.

În raport de susținerile autorității pârâte care are la bază "Referatul de aprobare" întocmit de Direcția Generală de Regim Silvic și din cadrul pârâtei (fila 21 ds.) se constată că aceasta este de acord cu modificarea - în parte - a ordinului supus analizei, în sensul modificării limitelor și suprafeței fondului de vânătoare nr. 48 gestionat de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B prin scoaterea suprafeței de 38.337 teren situat în intravilanul localității - fiind incidente disp. art. 1 lit. i) teza II din Legea nr. 407/2006 modificată - privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic.

Din lecturarea acțiunii reclamantei,Curteaconstată că aceasta nu evocă motive sau critici care - potrivit legii incidente - ar conduce la rearondarea fondului de vânătoare în sensul excluderii și a suprafeței de 61.663 teren situat în extravilanul localității.

Situația relatată de reclamantă în notele de concluzii scrise depuse la dosar (fila 52) în sensul că practicarea vânătorii pe parcela de teren extravilan reprezintă un pericol pentru gospodăriile private și pentru locuitorii din zonă, nu sunt de natură să conducă la rearondarea fondului de vânătoare în modalitatea solicitată, câtă vreme fondul de vânătoare a fost constituit cu respectarea criteriilor prev. la art.5 din Lege; exercitarea vânătorii se face în condițiile art.3 din Lege și cele prev. la CAP 4 din Lege - reclamanta neproducând - sub acest aspect - probe care să stabilească contrariul -.

În contextul celor reținute mai sus,Curteava admite - în parte - acțiunea reclamantei și va modifica Ordinul criticat în sensul excluderii din fondul cinegetic a suprafeței de 38.337 teren intravilan.

Curteava respinge - ca nefondate - cererile reclamantei cu privire la acordarea daunelor morale cât și a cheltuielilor de judecată, în condițiile în care nu s-au produs probe în acest sens (chitanțe, taxe judiciare de timbru, ).

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Admite - în parte - acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în R,- A, jud. S, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale

Modifică - în parte - ordinul nr. 193/2002 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B în sensul rearondării fondului cinegetic gestionat de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi B, prin excluderea suprafeței de 38.337 teren intravilan comuna Mihăileni, sat, județul B.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi 6 noiembrie 2009.

Președinte, Grefier,

Red.

4 ex./4.12.2009

Președinte:Artene Doina
Judecători:Artene Doina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Sentința 220/2009. Curtea de Apel Suceava