Obligația de a face. Sentința 229/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 229

Ședința publică din data de 20 mai 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Eleonora Gheța

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul G, în contradictoriu cu pârâta COMISIA DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A PERSOANELOR CU handicap PENTRU ADULȚI DE PE LÂNGĂ CONSILIUL JUDEȚEAN M, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul G personal, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că acțiunea se află la al doilea termen de judecată după declinare, este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.

Se mai menționează că la data de 20.05.2009 se înregistrează din partea pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului M precizări privind comunicarea dovezii certe a plăților restante făcute în favoarea reclamantului.

Instanța, îi aduce la cunoștința reclamantului conținutul acestui înscris, față de care reclamantul confirmă că a primit parțial o sumă, însă ceea ce contestă este perioada pentru care i-a fost acordată această sumă.

Totodată, depune înscrisuri despre care relevă că înțelege să le folosească în susținerea poziției sale procesuale, filele 18-31 din dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea acțiunii.

Reclamantul solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtelor să plătească sumele solicitate și sancționarea acestora conform dispozițiilor legii contenciosului administrativ pentru nepunerea în executare a hotărârii, aplicarea acestei sancțiunii să se facă de la data emiterii certificatului. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată reprezentând decontarea celor două drumuri făcute cu trenul, la instanța de fond, B M-C N, pentru care prezintă spre vedere biletul de călătorie, respectiv de două ori suma de 24 lei precum și în biletele de călătorie în interiorul localității, de patru ori suma de 36,7 lei.

Curtea reține cauză în pronunțare.

CURTEA

Prin cererea înregistrată la 29 ianuarie 2009 la Tribunalul Maramureș reclamantul Gac hemat în judecată COMISIA DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP PENTRU ADULȚI M motivând că aceasta refuză să-i plătească suma de 100 lei ce reprezintă cheltuieli de judecată parțiale acordate printr-o sentință anterioară de către Curtea de Apel Cluj precum și drepturile bănești ce i s-ar cuveni în baza certificatului de handicap nr. 48523/21 septembrie 2008 care înlocuiește certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 39725/22 februarie 2007.

În motivarea cererii a arătat că, gradul de handicapmediua fost înlocuit cu gradul de handicapaccentuatconform celor două certificate menționate anterior iar pârâta i-a plătit drepturile restante numai pentru perioada decembrie 2007-septembrie 2008 fără să-i acorde drepturile pentru perioada martie 2007-noiembrie 2007, drepturi pe care reclamantul le evaluează la suma de 2.053 lei în care sunt incluse și 100 lei cheltuieli de judecată stabilite prin sentința civilă nr. 539/1 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr-.

Prin actul depus de către pârâtă la data de 25 februarie 2009 aceasta arată că nu are personalitate juridică, astfel că invocă excepția lipsei calității procesuale pasive.

Curtea apreciat că această excepție este nefondată întrucât în planul contenciosului administrativ, calitatea de pârât o are o autoritate publică, așa cum rezultă din art.1 alin.1 din Legea nr.544/2004, iar autoritate publică, în sensul acestei legi este definită în art.2 alin. 1 lit. Din aceste dispoziții legale rezultă că în litigiile de contencios administrativ au calitate de pârâte autoritățile publice care sunt organe de stat sau ale unităților administrativ teritoriale, care acționează în regim de putere publică și care acționează pentru satisfacerea unui interes public sau entități care au obținut statutul de utilitate publică. Prin urmare personalitatea juridică din dreptul civil primește o altă reflectare în planul contenciosului administrativ.

Prin sentința civilă nr. 454/25 februarie 2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Maramureșa declinat competența materială pentru soluționarea cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj întemeiat pe dispozițiile art. 3 pct 1 Cod procedură civilă raportat la art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Cluj la 24 martie 2009.

Reclamantul a depus precizări de acțiune prin înscrisurile depuse la termenul din 29 aprilie 2009 și la termenul din 20 mai 2009.

În raport de aceste precizări și reținând că reclamantul critică momentul de la care i s-au acordat drepturile retroactiv la termenul din 29 aprilie 2009, Curtea a pus în discuție necesitatea extinderii acțiunii față de Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, reclamantul făcând precizări în acest sens în ședința publică menționată.

Pârâta Direcția generală de asistență socială și protecția copilului prin înscrisul numit "precizări" arată că dovada comunicării dispoziției nr -/2 septembrie 2008 rezultă din dovada plății restanțelor în favoarea reclamantului, conform duplicatului de mandat poștal depus în copie la dosar.

Curtea analizând acțiunea formulată reține următoarele:

Prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 39725/22 februarie 2007 Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți de pe lângă Consiliul județean Mas tabilit că reclamantul prezintă un grad de handicap mediu, permanent.

Prin sentința civilă nr. 539 din 1 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- Curtea de Apel Cluja anulat certificatul menționat anterior și decizia de încadrare în gradul de handicap mediu și a obligat Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți să emită un nou certificat de încadrare a reclamantului în grad de handicap accentuat.

Această sentință a rămas definitivă prin respingerea recursului conform deciziei nr- a

Urmare a acestei hotărâri judecătorești se emite de către Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți certificatul de încadrare în grad de handicap accentuat, cu nr.48523/2 septembrie 2008 precum și dispoziția nr. -/2 septembrie 2008 de către Direcția generală de asistență socială și protecția copilului M (10).

Potrivit acestei dispoziții reclamantul a fost încadrat cu data de 1 octombrie 2008 în gradul de handicap asimilabil gradului accentuat, stabilindu-se un "buget personal complementar" de 63 lei și o indemnizație de 154 lei.

Conform susținerilor reclamantului și confirmate de către pârâta Comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți de pe lângă Consiliul Județean M (6), reclamantului i-au fost acordate drepturile bănești corespunzătoare noului grad de handicap numai cu data de 1 noiembrie 2007 motivând că numai de la această dată își produce efecte sentința civilă nr. 539/1 noiembrie 2007, precum și decizia, hotărâri judecătorești care nu au caracter retroactiv.

Analizând conținutul precizărilor de acțiune și reținând poziția exprimată în mod constant în instanță de către reclamant, Curtea a apreciat că cererea de chemare în judecată precizată ce face obiectul prezentului dosar vizează anularea dispoziției nr. -/2 septembrie 2008 emisă de pârâta Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, protecția persoanei adulte din cadrul Consiliului Județean M în ceea ce privește data de la care reclamantului i s-a recunoscut gradul de handicap accentuat.

Analizând acțiunea formulată în raport de acest obiect, C reține că prin sentința civilă nr. 539/1 noiembrie 2007 reclamantul a obținut anularea încadrării în gradul de handicap mediu, Curtea de Apel Cluj stabilind că afecțiunile de care suferă reclamantul îl îndreptățesc să fie încadrat în gradul de handicapaccentuat. Din motivarea sentinței menționate rezultă că prin certificatul emis la 22 februarie 2007 s-a făcut o încadrare greșită a reclamantului în gradul de handicap mediu, Curtea stabilind că acesta trebuie încadrat în gradul de handicap accentuat.

Aceasta nu se poate face, așa cum susțin pârâtele, numai de la data pronunțării sentinței civile nr. 539/1 noiembrie 2007 întrucât handicapul reclamantului exista la data emiterii primului certificat, respectiv 22 februarie 2007, Curtea de apel constatând că nu este vorba de un handicap mediu ci de un handicap accentuat.

Principiul retroactivității efectelor nulității impune desființarea actului juridic încheiat cu încălcarea cerințelor de validitate prevăzute de lege, cu efect retroactiv, din chiar momentul emiterii actului, ca și când acesta nu ar fi existat niciodată. Prin urmare, data de la care reclamantul prezintă gradul de handicap accentuat este 22 februarie 2007, iar nu data la care instanța a stabilit că s-a făcut o determinare greșită a gradului de handicap și a obligat autoritățile pârâte să emită un nou certificat de încadrare a reclamantului în gradul de handicap accentuat.

În ceea ce privește certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 48523/2 septembrie 2008, curtea reține că acesta a fost dat în executarea sentinței pronunțată anterior de Curtea de Apel Cluj, că acesta nu putea fi eliberat cu o altă dată, respectiv una anterioară sentinței civile nr. 539/1 noiembrie 2007. Chiar dacă în cuprinsul acestui certificat nu se face mențiunea cu privire la data intervenirii handicapului, se menționează că a fost emis în baza hotărârilor judecătorești menționate anterior. Aceasta obliga pârâta Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, protecția persoanei adulte din cadrul Consiliului Județean M să elibereze dispoziția privind acordarea drepturilor corespunzătoare gradului de handicap accentuat începând cu data eliberării primului certificat respectiv 22 februarie 2007.

În raport de toate considerentele reținute anterior curtea apreciază că acțiunea formulată față de pârâta Direcția generală de asistență socială și protecția copilului, protecția persoanei adulte din cadrul Consiliului Județean M este nefondată, curtea reținând ca legal certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 48523/2 septembrie 2008.

În ceea ce privește acțiunea formulată față de Direcția generală de asistență socială și protecția copilului M, curtea apreciază că este fondată în parte, astfel că urmează a fi admisă în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, curtea va dispune anularea parțială a dispoziției nr. -/2 septembrie 2008 exclusiv în ceea ce privește data de la care se acordă reclamantului drepturile corespunzătoare gradului de handicap accentuat, curtea stabilind că aceasta se face începând cu data de 22 februarie 2007.

Drept consecință, curtea va obliga această pârâtă să plătească reclamantului drepturile bănești corespunzătoare începând cu data încadrării în gradul de handicap accentuat, respectiv 22 februarie 2007.

Cuantumul efectiv al diferențelor bănești pe care reclamantul urmează să le primească urmează a fi determinat de pârâtă printr-un alt act administrativ, curtea nefiind în măsură, la momentul pronunțării hotărârii, să determine exact sumele recalculate, sumele plătite deja și diferențele pe care reclamantul urmează să le primească.

În ceea ce privește cererea reclamantului pentru obligarea pârâtelor la plata sumei de 100 lei cheltuieli de judecată parțiale acordate prin sentința nr. 539/1 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr-, curtea reține că aceasta nu poate fi soluționată în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ întrucât reclamantul are deja un titlu executoriu cu privire la această sumă, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței menționate anterior.

Prin urmare, în ceea ce privește suma de 100 lei operează autoritatea de lucru judecat, reclamantul urmând a efectua demersurile necesare pentru punerea în executare a obligației stabilită prin hotărârile judecătorești. De altfel, prin adresa nr. -//3 decembrie 2008 reclamantul a fost invitat de către Ministerul muncii, familiei și egalității de șanse-Autoritatea națională pentru persoanele cu handicap să indice contul bancar în care să-i fie virată această sumă (25).

În ceea ce privește cheltuielile de judecată curtea are în vedere precizările făcute în ședința publică din 20 mai 2009, astfel că în temeiul art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâta Direcția generală de asistență socială și protecția copilului M să-i plătească reclamantului 194,8 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul G domiciliat în S-M- județul împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, PROTECȚIA PERSOANEI ADULTE cu sediul în B-M- județul din cadrul CONSILIULUI JUDEȚEAN

Dispune anularea parțială a Dispoziției nr.-/2.09.2008 în ceea ce privește data de la care reclamantul beneficiază de drepturile corespunzătoare gradului de handicap accentuat.

Stabilește că încadrarea în gradul de handicap accentuat a reclamantului se face începând cu data de 22.02.2007.

Obligă pârâta să-i plătească drepturile bănești corespunzătoare începând cu data încadrării în gradul de handicap accentuat.

Respinge acțiunea față de COMISIA DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP PENTRU ADULȚI de pe lângă CONSILIUL JUDEȚEAN M cu sediul în B-M- județul

Respinge cererea reclamantului pentru plata sumei de 100 lei cheltuieli de judecată parțiale acordate prin Sentința civilă nr.539/1 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr-.

Obligă pârâta să plătească reclamantului 194,8 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red./

5 ex./22.05.2009

Președinte:Eleonora Gheța
Judecători:Eleonora Gheța

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Sentința 229/2009. Curtea de Apel Cluj