Obligația de a face. Decizia 2787/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2787/2009
Ședința publică de la 05 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de către reclamanta și de către pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUN.C N împotriva sentinței civile nr.1089/24.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, privind și pe intimata ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU, având ca obiect obligația de a face restituire taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta personal, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul reclamantei este legal timbrat, iar recursul pârâtei este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Se mai menționează faptul că la data de 4 2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei un script din partea recurentei Administrația Finanțelor Publice a mun. C-N, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 pr.civ.
Întrucât partea prezentă arată că nu are cereri de formulat, Curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 150 pr.civ. declară închisă faza probatorie specifică acestei căi de atac și acordă cuvântul pe fond.
Recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, pentru motivele prezentate pe larg în memoriul de recurs și respingerea recursului declarat de pârâtă, ca lipsit de interes.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1089/24.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, s-a espins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice C-
S-a respins cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN.C-
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată împotriva ADMINISTRAȚIEI FONDULUI PENTRU MEDIU.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta C-N instanța a respins ca neîntemeiată această excepție având în vedere că această pârâtă a încasat suma de 4.332 lei solicitată de reclamantă a fi restituită, astfel încât pârâta are calitate procesuală pasivă.
Reclamanta a achiziționat din Germania, un autoturism marca BMW 320D, autoturism care era înmatriculat în această țară.
Contrar susținerilor reclamantei, tribunalul apreciază că refuzul pârâtei de a restitui suma încasată cu titlu de taxă de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat.
Astfel, OUG nr. 50/2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 50/2008 ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.
În consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a refuzat restituirea taxei de poluare reglementată de dispozițiile OUG nr. 50/2008, dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care a respins-
Fiind respinsă acțiunea principală, instanța a respins cererea de chemare în garanție.
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea acesteia și modificarea sentinței atacate.
În motivare reclamanta arată că, a solicitat prin cererea de chemare in judecata obligarea paratei Administrația Finanțelor Publice a mun. C-N la restituirea taxei de inmatriculare denumită" taxă de pluare " prevazuta de disp. OUG. Nr. 50/2008 și achitată de subsemnata recurentă pentru a putea Înmatricula pentru prima dată autoturismul meu proprietate personală marca BMW ( deci de proveniență UE ) considerand aceasta taxa piscriminatorie in raport cu dispozitiile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene.
Instanta de fond a respins actiunea pe doua considerente:
1. apreciat ca refuzul paratei de a restitui subsemnatei recurente taxa de poluare ca fiind nedatorată nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat.
Ori recurenta nu și-am întemeiat acțiunea pe temeiul juridic al refuzului nejustificat astfel încât apreciază că sunt incidente în speță disp. art. 304 pct. 7 " modificarea unei hotarari se poate cere cand hotararea. cuprinde motive contradictorii ori strai ne de natura pricinii"
2. AI doilea motiv retinut de instanta de fond in respingerea actiunii il constituie aprecierea caracterului nediscriminatoriu al taxei de poluare instituite de OUG. 50/2008, sustinand ca aceasta taxa nu poate fi asimilata impozitelor interne, ea fiind perceputa pentru asigurarea protectiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin inmatricularea acestora in Romania inteleg sa le utilizeze pe teritoriul Romaniei contribuind astfel la poluarea mediului.
Recurenta înțelege să critice aceste aserțiuni ale instanței de fond pentru urmatoarele considerente:
Autoturismul in cauza este din categoria M (1) are capacitate cilindrica de 1984 cmc si norma de poluare Euro 3. fost fabricat in anul 2004 si inmatriculat pentru prima data in Germania la data de 19.10.2004.
Recurenta a achizitionat autoturismul la data de 19.03.2008 si m-am prezentat la autoritatiile romane competente in vederea inmatricularii autoturismului pentru prima data in Romania, dar cererea mea a fost condiționată de achitarea prealabilă și obligatorie a taxei de poluare reglementata de OUG. 50/2008
Problema de drept care se pune in cauza si pe care subsemnata recurenta am solicitat instantei de fond sa o clarifice pentru justa solutionare a cauzei este daca legislatia interna potrivit careia as datora aceasta taxa de poluare este compatibila cu reglementariile legislatiei internationale si comunitare.
Potrivit OUG. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule aceasta taxa se datoreaza pentru autovehiculele din categoriile M (1) - M (3), si N (1) - N (3), astfel cum sunt acestea definite in privind omologarea te tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate rpin art. 3 din Ordinul Ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei nr. 211/2003.
Autoturismul subsemnatei recurente nu intra in categoriile exceptate explicit de la plata taxei pe poluare (art.3 alin. 2 si art. 9 alin. 1).
Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art. 4 litera ) fara ca textul sa faca distinctie nici intre autoturismele produse in Romania si cele in afara acesteia, nici intre autoturismele noi si cele second-hand.
Deoarece OUG. 50/2008 a intrat in vigoare la data de 01.07.2008 (art. 14 alin. 1), rezulta ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, nu si pentru cele aflate deja in circulatie inmatriculate in tara.
Pentru a interpreta corect acest act normativ si a identifica intentia legiuitorului, este necesar a se utiliza in speta interpretarea teleologica (dupa scop). Astfel in expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG. 50/2008 este mentionata in mod expres ca daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecinta ar fi fost facilita rea intrarii in Romania a unui numar foarte mare de autovehicule second-hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Se vrea asadar ca taxa pe poluare, al carui scop este, in principiu, corect - poluatorul plateste - sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru.
Potrivit OUG 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc și care se îânmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene Începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 (art. II). Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art. III).
OUG 208/2008 a fost abrogată prin OUG nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule Conform art. III al acesteia, (1) Autovehiculele M(l) cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau În alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008. (2) Autovehiculelor Ml cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și tuturor autovehiculelor Nl cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, Ii se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2. Așadar, se creează o diferență de tratament fiscal Între mașinile noi și cele vechi, înmatriculate în România după intrarea în vigoare a OUG 50/2008.
Rezultă că pentru autovehiculul second-hand în cauză, care face parte din categoria Ml și are norma de poluare Euro 3, subsemnata recurenta as datora taxa de poluare, indiferent când are loc - după data de 1 iulie 2008 - prima Înmatriculare În România.
Art.90 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor nationale similare".
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, În comparație cu produsele interne.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiva OUG 50/2008. subsemnata acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Subsemnata recurentă apreciez ca în cauză sunt aplicabile in mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de. dreptul național. Acesta rezultă din două argumente:
Constituția României: de la 1 ian 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148 din Constituție, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la . a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin.4).
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratifica re a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Jurisprudența Curții de Justiție Europene: Prin Decizia în cauzaCosta/Enel(1964), OE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-i lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa pe poluare a fost introdusă În legislația internă de abia În anul 2008.
De asemenea, În cauza Simmenthal (1976), a stabilit că judecătorul national este obligat să aplice normele comunitare, În mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau așteDta eliminarea acestora De cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Analizând dispozițiile OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism produs in România sau in alte state membre UE nu se percepe la o nouă Înmatriculare taxă de poluare, dacă a fost anterior Înmatriculat tot În România. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs in țară sau În alt stat membru UE, dacă este inmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată În acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea În România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru: cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Iar ca urmare a adoptării nr.OUG 218/2008, intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor a devenit mai evidentă: a fost înlăturată taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cm3 (or, este de notorietate că în România sunt produse autoturisme cuaceste caracteristici) care se . pentru prima data în România în perioada 15.12.2008 - 31.12.2009, astfel . consumatorii sunt direcționați fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat În România. Se protejează astfel producția internă, aspect ce reiese explicit din preambului nr.OUG 208/2008 și 218/2008, potrivită căruia: Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă În economiaromânească,iar la un loc de muncă În industria constructoare sunt 4 locuri de muncă În industria furnizoare
OUG nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturismesecond-handdeja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu (Germania), favorizând astfel vânzarea autoturismelorsecond-handdeja Înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (, hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Co- Srl delle finanze dello Stato - în speță, taxă menită să descurajeze importul de banane în Italia).
Asupra încăIcării art 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferență de tratament s-a pronunțat Curtea de la Luxembourg prin hotărârea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, BV der en (discriminare Între vinurile din Luxemburg și vinurile din fructe provenite din alte state membre), sau prin hotărârea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia Italia (bananele importate în Italia și fructele cultivate în Italia).
Se mai remarcă un alt tip de discriminare: Între persoanele care au solicitat inmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care . autoturisme ulterior: doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane cele inmatriculate ulterior. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul Înmatriculării, deși din preambulul OUG 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediuloi prin realizarea unor programe și proiecte pentru Îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate În traffic, potrivit principiului poluatorul plătește.
Acest tip de discrimnare se discută Însă În raport de art 16 din Constituție, art 26 din Pactul International din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de România prin Decretul 212/1974 și a art 1 și 2 din OG nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Un ultim aspect deosebit de important care trebuie mentionat este faptul ca, din nou, la data de 25 iunie 2009 Comisia Europeana a declansat procedura de infringement contra Romaniei in aplicarea dispozitiilor art.226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana pentru mai multe aspecte, printre care si cel referitor la caracterul discriminatoriu al taxei de poluare asa cum este ea reglementata in legislatia interna.
Este unanim admis atit in literatura de specialitate cit si in practica judiciara interna si cea a aCE ca art. 90 din Tratat produce efecte directe si ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdictiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar,are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră . drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie În sensul art.90 paragraful 1 din Tratat s-a decis În cauza conexată și unde Curtea Europeană de Justiție a arătat că o taxă de Înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima oară În circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehicolului ( tip motor, capacitate ciiindircă, etc. ) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua În seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră . atunci când se aplică deprecierea autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja Înmatriculate În statul membru În care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii Începând cu data de 01 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alineatul 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alineatului 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează .a acestor exigențe.
Practic Tribunalul ca instanță de fond trebuia să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus o taxă specială discriminatorie la Înmatricularea pentru prima dată În România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii.
Ca o consecință a considerării acestei xate ca fiind discriminatorie, trebuia aplicat principiul conform căruia atunci când un stat membru a impus sau a aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
In astfel de situații Curtea Europeană de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor care guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că În astfel de acuze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: a CE, cazul 68/79 I/S contre Ministere danois des impots accises, precum și cauza conexată nr. C-290/05 și C-333/05 și, parag.61-70 ).
de toate considerentele expuse mai sus, recurenta apreciază ca taxa de poluare invocate este discriminatorie, astfel incit solicit a fi admis recursul asa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecata.
III. Împotriva aceleași hotărâri a mai declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. C-N solicitând admiterea acestuia.
În motivare recursului pârâta arată că, chiar de la inceput, dorim sa subliniem faptul ca prima instanta in mod corect a retinut ca actiunea formulata de catre reclamant este neintemeiata si a procedat la respingerea ei.
Numai ca, exceptiile invocate de catre institutia noastra (lipsa calitatii procesuale pasive a institutiei noastre si inadmisibilitatea actiunii) sunt intemeiate si trebuiau admise de catre prima instanta.
Respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a institutiei noastre s-a datorat incalcarii de catre prima instanta a prevederilor art.l coroborat cu cele ale art. 5 din OUG. Nr. 50/2008, conform carora,
"Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor ș-i proiectelor pentru protecția mediului.",
"Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă."
Avand in vedere imprejurarea ca, reclamantul nu a inteles sa atace modul de calcul efectuat de auroritatea fiscala, in speta de Administratia Finantelor Publice C-N, ci s-a referit la probleme de ne legalitate a actului normativ precum si ca acesta ar genera discriminare intre cumparatorii de autovehicule, apreciem ca institutia noastra nu are calitate procesuala pasiva in cauza.
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii actiunii, va rugam sa observati ca prima instanta a omis sa analizeze aceasta exceptie si sa se pronunte asupra ei (motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila).
Asa cum am aratat prin intampinarea depusa la dosarul primei instante, actiunea in contencios administrativ formulata de este inadmisibila, pentru urmatoarele considerente:
Taxa pe poluare in suma de 4.332 lei a fost stabilita de catre institutia noastra prin Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr.-/02.07.2008 (comunicata reclamantei, sub semnatura, la data de 07.07.2008), decizie emisa urmare cererii depuse de catre reclamanta la institutia noastra unde a fost inregistrata sub nr.-/02.07.2008.
Așa cum se mentioneaza in cuprinsul ei, Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule putea fi contestata de catre reclamant in termen de 30 de zile de la data comunicarii, sub sanctiunea decaderii, potrivit art. 207 alin.l din nr.OG92/2003 republicata si modificata, la organul fiscal competent potrivit art. 209 alin. 1 din acelasi act normativ.
Reclamantul nu a exercitat, insa, calea administrativa de atac a contestatiei prevazuta de art. 205 si urm. Din nr.OG92/2003 republicata si modificata impotriva Deciziei de calcul al taxei pe pouare pentru autovehicule.
In conf. cu art. 218 alin.2 din nr.OG92/2003 republicata si modificata, actul care ar fi putut fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta ar fi fost decizia prin care Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C ar fi solutionat contestatia prevazuta de art. 205 si urm. din ordonanta, in cazul in care o astfel de contestatie ar fi fost formulata de catre reclamant.
Deci, actul care a produs efecte juridice este Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru auto vehicule care constituie titlu de creanta si in baza careia reclamantul a achitat taxa pe poluare in suma de 4.332 lei cu Chitanta Seria - 3A nr. -/07.07.2008.
Pentru motivele mai sus expuse, va rugam sa observati ca actiunea in
contencios administrativ formulata de este inadmisibila.
Atata timp cat Decizia de calcul al taxei pe poluare nu a fost desfiintata prin exercitarea caii speciale de atac a contestatiei
administrative prevazuta de art. 205 si urm. din OG nr.92/2003 reepublicata si modificata, reclamanta nu se putea adresa instantei cu o cerere de restituire a taxei pe poluare si nu se poate vorbi despre vreun refuz nejustificat din partea institutiei noastre.
Subliniem ca, "cererea" reclamantului inregistrata la institutia noastra la data de 31.12.2008 a fost solutionata prin actul institutiei noastre nr.47306/08.01.2009 si ca prin "cererea" anterior mentionata nu a fost contestata decizia de calcul al taxei pe poluare.
Dupa cum se poate observa, prima instanta a facut abstractie totala de actele depuse de catre institutia noastra la dosarul cauzei (decizia de calcul al taxei pe poluare, cererea reclamantului inregistrata la institutia noastra sub nr.-/02.07.2008 prin care reclamantul a solicitat institutiei noastre sa-
calculeze taxa pe poluare) - motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila.
In concluzie, a solicitat ca, in conf. cu art. 304 ind. 1 Cod procedura civila, sa se analizeze cauza sub toate aspectele si să se admită recursul.
IV. Prin întâmpinarea înregistrată la 21 iulie 2009 reclamanta a solicitat respingerea recursului ca nefundat, declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice C-
Prin întâmpinarea înregistrată la 23 iulie 2009 pârâta Administrația Fondului pentru Mediu a solicitat respingerea recursului formulat de reclamanta, cu motivarea că instanța de fond în mod corect a reținut că acțiunea formulată de către reclamantă este neîntemeiată și a procedat la respingerea ei.
Examinând recursurile Curtea reține următoarele:
1. Cu referire la recursul intentat de reclamantă, Curtea reține următoarele:
În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din Tratatul privind instituirea comunităților europene.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Tribunalul ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de Tratat și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.50/2008.
Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumitmodel de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din Tratat precum și la jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitarprecum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Curtea Europeana de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene în cauzele 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, par. 12; Cauza C-132/88 Comisia Comunitatilor Europene, par. 17).
De asemenea, Curtea de Justiție a Comunităților Europene a arătat că sunt criterii obiective cele precumcapacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu(A se vedea Decizia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene în Cauzele conexate C-290/05 si 333-05 si, par. 52.)
S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Jurispudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într-un autovehicul național similar (A se vedea Decizia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene în Cauza C-345/93, par. 20).
Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 TCEnu este menit sa împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene în Cauzele conexate C-290/05 si 333-05 si Hona, par. 49).
S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxenu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european.
Pornind de la acesteprincipii generale de drept comunitarse impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.50/2008 este conformă cu Tratatul precum și cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 50/2008, ordonanța de urgențăstabilește cadrul legal pentru instituireataxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.50/2008 cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9.
În speță se susține că dispozițiile OUG 50/2008 cu privire la taxa de poluare sunt în contradicție cu dispozițiile 90 paragraf 1 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene.
Conform art. 90 paragraf 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite.
Cu privire la natura taxei de poluare CJCE s-a pronunțat la 05.12.2006 asupra acțiunilor preliminare formulate de - și în cauzele reunite C-- și C--, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din Tratatul CE.
Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad.
În aceasta privință, actul normativ analizat respectiv OUG nr.50/2008 a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.
În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat.
În ceea ce privește art. 90 din Tratat, trebuie reținut că CJCE a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C- și C-- că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. În scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă.
S-a concluzionat că art. 90 par.l din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturismesecond handsimilare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 50/2008 (varianta în vigoare la momentul solicitării înmatriculării autoturismului), actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din Tratatul CE.
Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de CJCE cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 și C-333/2005 sunt respectate.
Față de aceste împrejurări instanța reține că taxa de poluare reglementată de OUG 50/2008 (varianta în vigoare la momentul solicitării de înmatriculare formulată de reclamant) nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE și se poate așadar concluziona că nr.OUG 50/2008 respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene.
Mai mult, așa cum rezultă din art. 8:
"(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2).
(2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.".
Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei.
Cât privește faptul că Comisia Europeană a declanșat procedura de infriegement raportat la OUG nr. 50/2008, Curtea reține că din comunicatul public al instituției comunitare menționată anterior rezidă că la data de 25 iunie 2009 aceasta a declanșat procedura prealabilă prevăzută de art. 226 din Tratat prin transmiterea unei scrisori prin care somează Guvernul României să schimbe legislația în privința taxei de primă înmatriculare. În justificarea demersului său, Comisia a considerat că prevederile conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule, însă crește pentru anumite mașinisecond-handprovenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria românească de autovehicule noi. Practic Comisia a reținut că: " Conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele EURO 4, cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata taxei de poluare în România dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din Uniunea Europeană în perioada 15 decembrie 2008 - 15 decembrie 2009, că aceeași legislație prevede, totodată, dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe".
Din economia celor mai sus redate se desprinde că sesizarea Comisie poartă asupra unor modificări ulterioare ale variantei inițiale ale OUG nr. 50/2008, aspecte care nu au tangență în cauza de față.
Și este așa, deoarece statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale.
Or, în cauza de față taxa de poluare a fost percepută și încasată în temeiul OUG nr. 50/2008 în forma avută în vigoare la data de 2 iulie 2008 când a fost înregistrată sub nr. -/2 iunie 2008 cererea de calculare, stabilire și percepere a taxei de poluare pentru autovehicule în vederea înmatriculării autovehiculului folosit achiziționat de reclamantă de pe piața comunitară.
Așa fiind, față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, cum hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, iar motivele de recurs invocate nu au fost găsite întemeiate, prezentul recurs urmează a fi respins ca nefondat având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate.
2. Raportat la recursul declarat de pârâta C-N, Curtea a pus în discuție, față de cadrul procesual deschis în fața instanței de fond și în raport de soluția pronunțată de aceasta, excepția lipsei de interes a recurentei în promovarea prezentului recurs.
Și este așa, deoarece calitatea de parte la judecata ce s-a finalizat cu hotărârea recurată nu este în sine suficientă pentru exercitarea recursului, ci trebuie îndeplinite și celelalte condiții referitoare la exercițiul dreptului la acțiune: interesul și capacitatea procesuală.
Așa fiind, se poate reține cu temei că partea care a câștigat nu are interes să atace hotărârea cu recurs, chiar și atunci când i s-au respins unele excepții procesuale, deoarece, în eventualul recurs al părți adverse, va putea reitera excepțiile respinse, fie în combaterea recursului, fie la rejudecarea fondului după casare, după caz.
Or, în speță, deși a câștigat în fața instanței de fond recurenta se plânge că instanța a respins excepțiile procesuale privind lipsa calității procesuale pasive și inadmisibilitatea acțiunii însă adversarul acesteia deși a formulat recurs, așa cum s-a arătat mai sus, recursul acestuia urmează a fi respins în fond, încât recurentei pârâte nu i se mai poate deschide în mod real posibilitatea de a reitera cu succes excepțiile invocate caz în care instanța de recurs să poată să angajeze o dezbatere și analiză pertinentă asupra acestor chestiuni.
Într-o astfel de ambianță procesuală, Curtea nu consideră oportun și eficace a analiza motivele de recurs ce se circumscriu soluției date excepțiilor procesuale, reținând că într-o astfel de ipoteză recurenta nu ar putea obține nici un folos practic în dovedirea netemeiniciei pretențiilor formulate de reclamantă.
Așa fiind, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 312.pr.civ. să admită excepția lipsei de interes din oficiu invocată de instanță și ca o consecință să respingă recursului ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice C-N și ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1089/24.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact.
4 ex/13.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Monica DiaconescuJudecători:Monica Diaconescu, Augusta Chichișan, Liviu Ungur
