Obligația de a face. Decizia 2844/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2844
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Eleonora Gheța
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C-SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR împotriva sentinței civile nr. 1864 pronunțată în data de 19 iunie 2009, în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu intimatul având ca obiect obligația de a face-înmatriculare autoturism.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 29.10.2009 și ulterior la data de 05.11.2009 se înregistrează din partea intimatului întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.1864 din 19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, s-a admis cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUD. C-SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR, pârâta fiind obligată la înmatricularea autoturismului proprietatea personală a reclamantului, marca.7, cu nr. de identificare -, fără achitarea taxei de poluare prevăzută de dispozițiile art. 3 și 6 din OUG nr. 50/2008 și la de 754,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat din Spania un autoturism marca.7, autoturism care era înmatriculat în această țară. S-a adresat pârâtei cu solicitarea de a proceda la înmatricularea autoturismului, dar pârâta a condiționat acest lucru de plata taxei speciale de înmatriculare prev. de Codul fiscal/de poluare prevăzute de OUG nr. 50/2008.
S-a motivat că potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar, iar conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul a reținut că taxa specială pentru autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă, prevăzându-se categorii de persoane exceptate.
S-a motivat că potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul a observat că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară, reținând că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat din Spania și care era înmatriculat în acest stat comunitar, este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal solicitată reclamantului este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană, reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul a apreciat ca fiind nejustificat refuzul pârâtei de a proceda la înmatricularea autoturismului fără plata acestei taxe.
S-a mai motivat că nu se poate reține obligația reclamantului de a achita taxa de poluare prev. de art. 3 din OUG nr. 50/2008, în condițiile în care autoturismul în cauză a fost dobândit, devenind înmatriculabil, la data de 16.05.2008, anterior intrării în vigoare a dispozițiilor OUG nr. 50/2008. În consecință, având în vedere principiul neretroactivității legii, tribunalul a motivat că reclamantul nu poate fi obligat la plata acestei taxe.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs INSTITUȚIA PREFECTULUI JUD. C-SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant și anularea obligației de plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului a arătat că entința civilă nr. 1864/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar civil nr- este netemeinică și nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 9.pr.civ.
În acest sens s-a motivat că taxa de poluare datorată la prima înmatriculare a autovehiculelor în România constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Recurenta susține apreciază că această taxă nu este în dezacord cu art. 90 din Tratatul Comunității Europene potrivit căruia nici un stat membru nu suspune, direct sau indirect, produsele altor state membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. Se susține că taxa de poluare stabilită de OUG 50/2008pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehiculenu este asimilabilă impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului. Caracterul de "taxă de poluare" rezultă și din dispozițiile art. 1 și 2 ale OUG 50/2008pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule,unde se enumeră categoriile de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit acestui act normativ.
Recurenta mai arată că taxa de poluare nu este asimilabilă nici cu taxele vamale, nici cu restricțiile cantitative la import, astfel încât art. 25 și 28 din Tratatul Comunității Europene nu sunt aplicabile.
Se susține că în lipsa depunerii de către reclamant a tuturor actelor enumerate în mod expres de art.11 din OUG nr. 195/2002 sau de art. 7 lit.i din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.- privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelorîn vederea înmatriculării autoturismului identificat în cererea de chemare în judecată, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituției Prefectului Județului C nu va putea efectua în mod legal aceste operațiuni.
Recurenta mai arată că autoturismul în cauză nu se încadrează în prevederile art. 3 din OUG 50/2008pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, articol care stipulează în mod expres excepțiile de aplicare a actului normativ indicat.
În sprijinul susținerilor potrivit cărora Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor este obligat să aplice prevederile legale în vigoare se face trimitere și la art. 1 alin. 3 din Legea nr. 340/2004privind prefectul și instituția prefectului.
Intimatul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului.
Curtea, analizând recursul declarat, reține că acesta este fondat.
Pentru aceasta Curtea a avut în vedere data la care reclamantul s-a adresat Instituției Prefectului pentru înmatricularea autoturismului achiziționat din Spania, țară în care fusese înmatriculat anterior, respectiv 9 martie 2009, așa cum rezultă din cererea depusă în dosarul instanței de fond,6.
La acest moment era în vigoare OUG nr. 50/2008, astfel că înmatricularea unui autoturism adus în România după această dată nu se poate realiza decât cu respectarea acestui act normativ.
Prin urmare, în mod neîntemeiat instanța de fond, a apreciat că refuzul autorității publice de a da curs solicitării reclamantului de înscriere în circulație a autoturismului fără plata taxelor legale, respectiv plata taxei de poluare nu este justificat.Pentru aceasta Curtea a avut în vedere următoarele considerente:
Noul act normativ, respectiv OUG50/2008 nu este contrar legislației comunitare.
Se constată că față de dispozițiile Codului fiscal ce reglementau taxa de primă înmatriculare, taxei instituită prin OUG nr. 50/2008 i se atribuie o nouă calificare juridică, drept taxă de mediu, iar aceasta conferă legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, instituțiile Comunității Europeane exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar.
Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
În opinia Curții, instanța de fond a reținut,în mod greșit, contrarietatea dreptului intern față de art. 90 din Tratat care prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Pentru aceasta se are în vedere că evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene, așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Procedând la analiza normei de drept intern în raport cu dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul UE, Curtea reține că dispozițiile OUG nr.50/2008 nu contravin acestei norme comunitare.
Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din nr.OUG 50/2008 sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate.
Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe.
Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88. Comisiei Europene parag. 17) și că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare.
În privința comparației cu autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul Comunității Europene nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia în cauzele conexate C-290/05 și 33305 și parag. 49).
În raport cu această jurisprudență, Curtea reține că nr.OUG 50/2008 respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene, prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.
Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește a fi înmatriculat în România.
Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus.
În plus, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului.
În raport de cele menționate anterior, Curtea apreciază că achitarea taxei de poluare, taxă ce nu contravine dreptului comunitar, constituie o condiție legală necesară a fi îndeplinită pentru înmatricularea unui autoturism în România. Prin urmare, sunt fondate criticile formulate în recurs, astfel că acesta urmează a fi admis, în baza art.312 alin.1 Cod pr. civilă, cu consecința modificării hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECI DE:
Admite recursul declarat de INSTITUȚIA PREFECTULUI JUD. C-SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR, împotriva sentinței civile nr.1864 din 19 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o modifică în sensul că:Respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUD. C-SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.E/9.12.2009
Dact./5ex.
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei, Floarea Tămaș, Eleonora Gheța
