Obligația de a face. Decizia 2863/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2863/2009

Ședința publică de la 12 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Radu Rareș Dușa

JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur

JUDECĂTOR 3: Monica

GREFIER

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței civile nr. 2281/2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul - INSTITUȚIA REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A AUTOVEHICULELOR M, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentul, d-l, în calitate de administrator al - SRL.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 11.09.2009 s-a depus la dosar, de către intimat întâmpinare, comunicată cu reprezentantul recurentei, anterior dezbaterilor.

Acesta din urmă depune la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru, în sumă de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, precum și o serie de acte referitoare la autoturism (fila 10 - 16 dosar).

Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și depune la dosar concluzii scrise, solicitând acordarea cheltuielilor de judecată, în cuantumul și conform justificării prevăzute în nota de cheltuieli pe care o depune la dosar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 2281/2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu Instituția Prefectului jud.

Instanța de fond a reținut faptul că nu există un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin 1 lit. i din Legea nr. 554/2004, deoarece reclamanta nu se încadrează în situația de a putea înmatricula autovehiculul fără plata taxei de poluare.

De asemenea, a arătat că regimul fiscal discriminatoriu invocat nu este justificat, iar OUG nr. 50/2008 este compatibilă cu prevederile comunitare.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către reclamantă, arătând că autoritatea fiscală nu are ca obiect de activitate înmatricularea autovehiculelor, iar OUG nr. 50/2008 este ilegală și contrară normelor comunitare.

În acest sens, invocă scrisoarea de somare a Comisiei Europene din care rezultă că această taxă de poluare este protecționistă, fapt neremarcat de instanța de fond. Totodată, această instanță nu specifică despre ilegalitatea OUG nr. 50/2008 raportată la prevederile art. 4 alin 1 și 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Examinând recursul, instanța reține următoarele:

Reclamanta a solicitat înmatricularea unui autoturism achiziționat din Italia, fără achitarea taxei de poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, arătând că această taxă este contrară normelor comunitare și ilegală raportat la prevederile art. 4 Cod fiscal.

Din punctul de vedere al Curții de Apel, noul act normativ, respectiv OUG50/2008 (în forma sa inițială) nu este contrar legislației comunitare.

Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de Comisia Europeană către Guvernul României, nu au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea Europeană exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar.

Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.

Cu toate acestea, art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.

Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene, așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.

Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din nr.OUG 50/2008 sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate.

Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe.

Așadar, Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88. Comisiei Europene parag. 17).

De asemenea, Curtea Europeană de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare.

Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus.

Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național.

Sub acest aspect este relevantă decizia în cauza C-345/93, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar.

Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.

Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul Comunității Europene nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente.

Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește.

Se poate așadar concluziona că nr.OUG 50/2008 (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene.

Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului.

Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență.

Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei.

În privința ilegalității prevederilor OUG nr. 50/2008 raportat la art. 4 Cod fiscal, Curtea va aprecia că ilegalitatea poate privi doar abrogarea sau modificarea Codului fiscal privind taxa de primă înmatriculare, nu și instituirea unei noi taxe de poluare printr-un nou act normativ, separat de Codul fiscal.

În consecință, față cele menționat anterior, în condițiile art. 304 pct. 9 și art. 312.pr.civ. se va respinge recursul declarat și se va menține în totalitate hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de - SRL împotriva sentinței civile nr. 2281 din 29.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

--- - - - -

Red./dact.AB

24.11.2009/4ex

Jud. fond

Președinte:Radu Rareș Dușa
Judecători:Radu Rareș Dușa, Liviu Ungur, Monica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 2863/2009. Curtea de Apel Cluj